14 aprilie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: „Conectat la apocalipsă”, autor: Mario Balint, apărută la Editura „mbook’s” Reșița, 2025.
Expoziție de fotografii: „UKRAINA – 21 de pași spre pace”, autor: Mario Balint.
Manifestare organizată sub egida Clubului Presei din Banatul de Munte al Filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
14. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: „Conectat la apocalipsă”, Autor: Mario Balint, erschienen im Verlag „mbook’s” Reschitza, 2025.
Fotoausstellung: „UKRAINA – 21 de pași spre pace”, Autor: Mario Balint.
Veranstaltung organisiert vom Presseklub des Banater Berglands der Filiale Karasch-Severin des Fachjournalistenverbands Rumäniens.
15 aprilie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Expoziție de artă plastică în avanpremiera Sărbătorii Învierii Domnului (20 aprilie). Expune Maria Tudur (Reșița), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România / Filiala Reșița și al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
15. April 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung auf das Osterfest (20. April): Kunstausstellung Maria Tudur (Reschitza).
Ajunsă la cea de-a XVIII-a ediție, manifestarea „Cinste ție, copilărie!“ se va desfășura și anul acesta, ca și în anii 2021 – 2024, sub forma unui concurs de desene în creion sau acuarelă. La competiție pot participa cu lucrări copii din județul Caraș-Severin și din Serbia / Banatul de Nord, Banatul Central și Banatul de Sud.
Inițiată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin în urmă cu 18 ani, manifestarea „Cinste ție, copilărie!“, dedicată Zilei Internaționale a Copilului, trece în al cincilea an consecutiv hotarele țării, în Banatul sârbesc. Continuăm tradiția, organizând această manifestare de suflet prin care ne dorim să îi simțim mai aproape pe copiii noștri, prin aptitudinilor lor artistice demonstrate cu fiecare prilej, implicând în acest sens o bună parte din Banatul istoric.
Proiectul se va derula în România și în Serbia, sub forma unui concurs de desene în creion sau acuarelă, cu tema „Banatul meu drag”. Sunt invitați să participe copii cu vârste între 7 și 10 ani. Un juriu format din câte un reprezentant al fiecărui partener va acorda premiile I, II și III la cele două categorii de vârstă alese, 7 – 8 ani și 9 – 10 ani. Juriul va delibera și va anunța premianții în preajma zilei de 1 iunie 2025. Lucrările premiate vor fi postate pe rețelele de socializare ale partenerilor și vor face parte dintr-o expoziție itinerantă care va fi prezentată atât în județul Caraș-Severin, cât și zonele unde trăiesc partenerii noștri.
Desenele pentru concurs trebuie trimise prin poștă pe adresa: Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, Bd. Revoluția din Decembrie nr. 22, RO-320086 Reșița sau NIU Libertatea, str. Žarka Zrenjanina, nr. 7, SRB-26000 Panćevo, până cel târziu în data de 15 mai 2025.
Parteneri în acest proiect sunt Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova (Serbia), Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Coordonatorul concursului este Erwin Josef Țigla din Reșița.
BULETIN DE PRESĂ AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița își aduc aminte în aceste zile că în data de 12 aprilie se împlinesc 40 de ani de la trecerea în eternitate a lui Georg Hromadka. Cu acest prilej, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din municipiul de pe malul Bârzavei a organizat o miniexpoziție documentară dedicată lui Georg Hromadka. Totodată a fost realizată o ștampila filatelică ocazională cu plic aferent, aprobată de CN Poșta Română prin Federația Filatelică Română și Asociația Filateliștilor din jud. Caraș-Severin,. Întreaga corespondență care a plecat de la Oficiul Poștal Reșița 1, vineri, 11 aprilie, a fost obliterată cu această ștampilă ocazională.
Câteva date biografice despre cel comemorat:
Georg Hromadka
– Social democrat convins, jurnalist, editor, om de cultură;
– născut la 6 iulie 1911, în Lupeni;
– decedat la 12 aprilie 1985, în Singen / Hohentwiel (Germania).
Prin mărturia proprie, Georg Hromadka declara că a fost crescut de părinți de etnie germană într-un mediu social-democrat și într-un spirit de filosofie și morală a clasicismului german al socialismului științific.
În timpul prezenței sale la Reșița, în 1929 devine secretar al organizației locale a Tineretului Socialist, care tocmai s-a fondat, iar mai târziu, secretar al Partidului Social-Democrat din Reșița. Se implică în perioada 1932 – 1933 la publicarea revistei săptămânale „Freies Wort” (= „Cuvântul liber“) din Reșița, în jurul căreia se aduna atunci toată stânga socialistă din Banatul Montan.
Desființarea sindicatelor și partidelor în 1938 i-a condus pe majoritatea membrilor Tineretul Socialist în subteran, unde celulele Partidului Comunist, desființat în 1924, i-au acaparat. Instabilitatea acestor celule ușurează descoperirea lor de către autoritățile de securitate. Georg Hromadka este arestat prima oară în 1940 – 1941 și din nou în 1942.
În fața unei comisii a Wehrmachtului în 1943, în închisoarea din Arad, refuză să intre în trupele SS.
Eliberat din închisoare în august 1944, a aderat la Partidul Social-Democrat restabilit, dar în 1948 este arestat, alături de alți funcționari conducători ai partidului, în baza unor acuzații false, și condamnat la 20 de ani în închisoare.
În 1956 este grațiat cu ajutorul foștilor camarazi și devine jurnalist la redacția ziarului „Neuer Weg” (= „Drum Nou“) din București. Deși s-a format ca autodidact, Hromadka a impresionat prin cunoștințele și talentul său jurnalistic, devenind și editor. În 1970 Hromadka conduce anuarul turistic „Komm mit” (= „Vino cu noi”) al cotidianului „Neuer Weg“.
După o scurtă perioadă petrecută ca pensionar în Reșița, la sfârșitul anului 1980, emigrează în Republica Federală Germania.
Articole publicate:
articole care promovează păstrarea limbii și istoria culturii germane din România, plaiurile din Banatul Montan, apărute în „Neuer Weg“, „Komm mit“ și Almanahul „Neuer Weg“;
articole având ca tematică principală mișcarea muncitorească din Banatul Montan.
Cărți publicate:
„Kleine Chronik des Banater Berglands“, mit einen Nachwort von Heinrich Lauer; München: Südostdeutsches Kulturwerk, 1993 (Veröffentlichungen des Südostdeutschen Kulturwerks; Reihe C: Erinnerungen und Quellen; Band 10); ISBN: 3-88356-051-0.
„Scurtă cronică a Banatului Montan”, traducere, note și redactare de Rudolf Gräf și Werner Kremm, cuvânt înainte: Elke Sabiel; editor: Fundația „Friedrich Ebert“ Bonn – Germania; Oradea: Imprimeria de Vest, 1995; ISBN: 973-96858-4-6.
La inițiativa Partidului Social-Democrat, Consiliul Local și Primăria Municipiului Reșița l-au declarat pe Georg Hromadka, în data de 26 martie 2002, Cetățean de Onoare post mortem al Municipiului Reșița. Pe frontispiciul Casei de Cultură a Sindicatelor se află montată o efigie a lui Georg Hromadka, realizată de asemenea la inițiativa Partidului Social-Democrat și finanțată de Fundația „Activity” din Reșița (președinte: prof. dr. ing. Nadia Potoceanu), în anul 2000, de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. Ea fost turnată la UCMR, prin grija ing. Iulian Georgevici.
La inițiativa Fundației „Friedrich Ebert“, reprezentanța din România, și a doamnei Elke Sabiel, TVR București, prin redacția în limba germană, a realizat, în anul 2000, documentarul „Georg Hromadka – Sieger oder Besiegter“ (= „Georg Hromadka – învingător sau învins“).
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat de-a lungul anilor mai multe manifestări comemorative dedicate lui Georg Hromadka. De asemenea, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a realizat în această perioadă 6 plicuri filatelice ocazionale cu ștampile adecvate, care să aducă aminte de această personalitate. În anul 2011, prin grija și cu finanțarea celor două organizații ale etniei germane caraș-severinene, Monetăria Statului din București a realizat o medalie comemorativă.
12 aprilie 2025, începând cu ora 11.00, Parcul Tricolorul, cartierul Lunca Bârzavei, Reșița:
Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian“ (= „Gențiana”) Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) la manifestarea complexă reșițeană „Alaiul Primăverii”, ediția a XXXIX-a.
14 aprilie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: „Conectat la apocalipsă”, autor: Mario Balint, apărută la Editura „mbook’s” Reșița, 2025.
Expoziție de fotografii: „UKRAINA – 21 de pași spre pace”, autor: Mario Balint.
Manifestare organizată sub egida Clubului Presei din Banatul de Munte al Filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
15 aprilie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Expoziție de artă plastică în avanpremiera Sărbătorii Învierii Domnului (20 aprilie). Expune Maria Tudur (Reșița), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România / Filiala Reșița și al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
Mică expoziție filatelică dedicată Sărbătorii Paștelui 2025.
22 aprilie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
21 aprilie: Ziua Prietenieidintre România şi Republica Federală Germania.
Expoziții de fotografie: „Reșița în haine noi” & „Worms în Germania“.
Expoziție filatelică „România – Germania”.
22 aprilie 2025, ora 16.30, sediul Forumului German din Reșița, str. Oituz:
21 aprilie: Ziua Prietenieidintre România şi Republica Federală Germania.
Manifestare de Paști a membrilor Forumului German. Împreună cu: Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici, cu Grupul muzical „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
Programm für die Zeitspanne 12. – 22. April 2025:
12. April 2025, ab 11:00 Uhr, „Tricolorul“-Park, Govândari-Wohnviertel, Reschitza:
Teilnahme der deutschen „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) am traditionellen Reschitzaer „Frühlingsumzug”, XXXIX. Auflage.
14. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: „Conectat la apocalipsă”, Autor: Mario Balint, erschienen im Verlag „mbook’s” Reschitza, 2025.
Fotoausstellung: „UKRAINA – 21 de pași spre pace”, Autor: Mario Balint.
Veranstaltung organisiert vom Presseklub des Banater Berglands der Filiale Karasch-Severin des Fachjournalistenverbands Rumäniens.
15. April 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung auf das Osterfest (20. April): Kunstausstellung Maria Tudur (Reschitza).
16. April 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Kleine Philatelie-Ausstellung zum Osterfest 2025.
22. April 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
21. April: TagderFreundschaftzwischen Rumänien und der Bundesrepublik Deutschland.
Fotoausstellungen: „Reschitza im Neugewand“ & „Worms in Deutschland“ von Erwin Josef Țigla.
Philatelie-Ausstellung: „Rumänien – Deutschland“ aus der Sammlung von Erwin Josef Țigla.
22. April 2025, 16:30 Uhr, Sitz des Deutschen Forums Reschitza in der Oituz-Straße:
21. April: TagderFreundschaftzwischen Rumänien und der Bundesrepublik Deutschland.
Osterbegegnung der Forumsmitglieder. Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit Marianne & Petru Chirilovici, mit der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca) und mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
10 aprilie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): „Amintiri“. Expun Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
10. April 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Kunstausstellung Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza): „Amintiri = Erinnerungen“.
Biserica ortodoxă din localitatea hunedoreană Nandru (preot paroh Necșa Eugen Nicolae) a fost o lăudabilă gazdă a unui inedit moment cultural-religios, contând pentru implementarea proiectului „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” susținut de Episcopia Devei și Hunedoarei (Episcop Preasfințitul Părinte Nestor), Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul Accent Media Deva (director Cornel Poenar) partener fiind Asociația CARP „Speranța” Hunedoara (președinte Rotar Delian Dorel).
Cu multă căldură sufletească au interpretat pricesne Rodica Toma, Elisabeta Lala și Bogdan Crăciunescu.
Toți cei trei interpreți au primit Diploma de onoare „Drag de Dumnezeu” pentru promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a Ortodoxiei – care este viață în Hristos, viață în duh și adevăr, iar din partea partenerului, prin consilierul Gelu Borza, cărți și flori.
Aceeași diplomă i s-a oferit și preotului paroh Necșa Eugen Nicolae, iar consilierul Crăciunescu Ioan Avram a primit Diploma de excelență din partea ziarului Accent Media.
Acest moment cultural religios – ne-a declarat în exclusivitate consilierul Gelu Borza, la care au participat și mulți pensionari, a oferit o autentică trăire sufletească a învățăturii creștine și promovarea cântecului religios.
Pricesnele interpretate ne-au creat trăiri duhovnicești care au îndemnat auditoriul să-și păstreze dreapta credință strămoșească și să contribuie la întărirea dreptății și buna înțelegere între semeni.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Poetul Iulian Barbu și artistul plastic Flavia Beatris Grădinaru au oferit un colorat și sensibil buchet de primăvară – Poezie și Pictură la Bibliotecă!
Marți, 8 aprilie 2025, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a avut loc un eveniment de suflet menit să îmbine armonios arta și cartea, pictura și poezia, printr-o frumoasă colaborare cu Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița și Cercul de Pictură „Deutsche Kunst Reschitza”al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților.
Așadar, într-o sală devenită neîncăpătoare, poetul reșițean Iulian Barbu a fost invitat să-și prezinte cel mai recent volum de poezie, iar artistul plastic reșițean Flavia Beatris Grădinaru a fost invitată să-și expună o seamă de lucrări prevestitoare ale primăverii.
Cu acest prilej a fost prezentat și primul număr al revistei „Bocșa culturală” pe anul 2025, periodic trimestrial de cultură, artă, literatură și spiritualitate, care a pășit în cel de-al XXVI-lea an de apariție.
Între colaboratorii și prietenii Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa se află și poetul Iulian Barbu, fidel colaborator al revistei „Bocșa culturală” și unul dintre cei mai harnici și talentați scriitori bănățeni.
De curând Iulian Barbu a împlinit o frumoasă vârstă, prilej pentru a dărui iubitorilor de poezie un nou volum sub semnătura sa. Astăzi Iulian Barbu a fost invitat la Bocșa pentru a-și prezenta publicului bocșean volumul intitulat cu îndrăzneală „Mă cheamă Vers”, o carte frumoasă care a văzut lumina tiparului la Editura TIM din Reșița în coordonarea editorului Gheorghe Jurma.
Despre carte și despre autor au vorbit: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, Gabriela Șerban și Ionel Bota, iar Iulian Barbu a lecturat din volumul prezentat.
„Iulian Barbu e/ un Haiku într-o carte/Poezie sub vis” se prezintă poetul în deschiderea cărții; ca, mai apoi, să declare că „Mă numesc Vers/ Sunt cel fără de nume/ botezat de Poezie Vers/Și rătăcesc cu sufletul/în palmă prin Cuvânt./ Din mine se naște /metafora ca un prunc/cu aripi de înger./Aștept în stația vieții/nemurirea ce mă va întoarce/în trecut/la casa din povești./Cuprind cu brațele/Speranța ce trece/ca o unduire prin veșnicie.”
„Poezia lui Iulian Barbu țâșnește în forme concentrate de genul haiku-ului (câteodată numit original de el Barbuk!), sclipind impresionant, convins că «numărul meu astral/E egal cu el al poeziei. De altfel, acest volum se dezvoltă pe obsesia poeziei, pe căutarea ei, pe definirea ei, pe găsirea și trăirea ei.» afirmă criticul și istoricul Gheorghe Jurma.
Talentat, sincer, sensibil, Iulian Barbu este unul dintre cei mai dragi prieteni ai revistei „Bocșa culturală” și ai bibliotecii bocșene astfel că, la finalul întâlnirii, poetului Iulian Barbu i-a fost înmânată o diplomă de cinstire în semn de aleasă prețuire și calde mulțumiri pentru rodnică și frumoasă colaborare din partea instituției gazdă.
Dacă Iulian Barbu a reușit să impresioneze prin vers, Flavia Beatris Grădinaru a cucerit publicul prin culoare!
Despre expoziția prezentată au vorbit Erwin Josef Țigla, Doina Hlinka și Mariana Troner Vermeșan, iar Flavia Grădinaru a dăruit portrete „personajelor” reale, aflate la eveniment. De asemenea, a fost, din nou, felicitat și aplaudat Tiberiu Șerban pentru modul excepțional în care a panotat și această expoziție.
Flavia este un om cald și talentat, care a crescut artistic sub aripa artistului plastic Gustav Hlinka, a urmat Școala Populară de Artă din Reșița și își manifestă talentul și în scop terapeutic. Arta este, într-un fel sau altul, refugiul Flaviei din urâțenia realității. Pictează peisaje, pictează flori și portretizează oameni pozitivi.
Atât Iulian Barbu, cât și Flavia Beatris Grădinaru au îndemnat tinerii prezenți la eveniment să-și urmeze pasiunile, să aibă curaj în aspirații și să se bucure de frumosul din jurul lor.
Prezent la eveniment, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, a felicitat atât invitații, cât și participanții, pentru că au ales să petreacă la Bocșa câteva momente importante sub auspiciile artei și literaturii: „Tinerii noștri au nevoie de modele! Oamenii talentați de lângă noi, personalități ale culturii bănățene, sunt astfel de modele pentru elevii și tinerii bocșeni. Mă bucur că sunt receptivi și răspund acestor invitații spre cultură, spre artă și, iată, spre literatură. Felicitări și dascălilor care îi îndeamnă spre carte, spre bibliotecă, și care le oferă posibilitatea audierii unor lecții, unor expozeuri susținute de dascăli precum Gheorghe Jurma și Ionel Bota.”
La eveniment au participat membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, iubitori de artă și literatură prieteni ai bibliotecii gazdă, precum și elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa însoțiți de prof. dr. Liana Ferciug.
Întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de fotografii, cu autografe și cu povești în bibliotecă!
O zi însorită de primăvară. Școala Postliceală Sanitară din orașul de pe Cerna – Hunedoara, prin grija bibliotecarei Irina Șandra în parteneriat cu Asociația CARP „Speranța” Hunedoara (președinte Rotar Delian Dorel) a găzduit un reușit moment cultural sub genericul „Sănătatea ca stil de viață”. Interesant ni s-a părut finalizarea concursului de creație literară cu tema „Sănătatea – primăvara vieții” dedicat memoriei hunedorenilor Valeriu Bârgău (foto 1) – scriitor și soției acestuia, Mariana Pândaru (foto 2) – poetă.
Valeriu BârgăuMariana Pândaru
Biografia acestora a fost prezentată de seniorul Ilie Dumitru.
Cu emoții firești Carmen Ivan și Marius Lupșa au citit din cărțile semnate de Valeriu Bârgău și Mariana Pândaru.
Consilierul Gelu Borza a oferit participanților la concurs diplome și cărți.
De consemnat este faptul că, activitatea a fost sprijinită de ziarul Accent Media (director Cornel Poenar) și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu).
Iată și un scurt comentariu privind lucrările oferite în concurs semnat cu profesionalism de Irina Șandra.
Un grup de elevi ai Școlii Postliceale Sanitare Hunedoara – elevi doritori de a deveni buni asistenți medicali, dedicați meseriei ce și-au ales-o au definit sănătatea ca fiind „Primăvara vieții” pe care acum se străduiesc să înțeleagă cum să o practice cât mai bine atunci când va veni momentul.
Avem nevoie de sănătate mereu și mereu, așa cum poetic susținea Lupșa Marius, elev în anul II AMG: „Ce ar fi viața fără sănătate? Cum ar face față natura iernii grele, fără speranța renașterii?”
Pragmatic, Salamon Eugenia elevă în anul I AMG i-a răspuns: „O dietă bogată în fructe, legume proaspete, proteine slabe, cereale integrale, lactate, hidratare corespunzătoare, ajută la menținerea sănătății organismului”.
Într-adevăr, organismul are nevoie de alimentație sănătoasă, activitate fizică, evitarea obiceiurilor dăunătoare, relațiile cu semenii, minte lucidă, așa cum afirmă Paniti Noemi din anul I AMG: „În această etapă a vieții, sănătatea joacă un rol esențial, deoarece obiceiurile și alegerile adoptate în tinerețe au un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung”.
Bordeanu Valentina din anul III AMG puncta: „Primăvara, anotimpul renașterii, nu este doar o perioadă de înflorire a naturii, ci și un moment crucial pentru sănătatea noastră”.
Da, trebuie să prețuim sănătatea la orice vârstă și trebuie să ne dorim și să facem tot ce ne stă în puteri să o menținem mereu la stadiul de „Primăvară”…., căci Florence Nightingale spunea: „Viața este un cadou splendid – nu este nimic mic în ea”.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
„Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XVIII-a): manifestare ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului. Participă Anca-Mariana Câmpean din partea Episcopiei Ortodoxe a Caransebeșului și sora Monica Bogdănel din partea Congregației Surorilor Providenței (SP) / Biserica Romano-Catolică.
Expoziție de fotografii „Biserici creștine în Dubai“, realizate în martie 2024 de Erwin Josef Țigla.
Pricesne interpretate de prof. Elena Cozâltea.
9. April 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Den Gekreuzigten liebend“ (XVIII. Auflage): Ökumenische Vorbereitungsveranstaltung zum Osterfest. Es beteiligen sich Anca-Mariana Câmpean seitens der Rumänisch-Orthodoxen Eparchie Karansebesch und Ssch. Monica Bogdănel von den Schwestern von der Vorsehung (SP) seitens der römisch-katholischen Kirche.
Vernissage der Ausstellung „Christliche Kirche in Dubai“, mit Fotos aus dem Monat März 2024 von Erwin Josef Țigla.
Musikalische Untermalung: Elena Cozâltea.
9 aprilie 2025, ora 12.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:
Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): „Portrete“. Expune Maria Tudur (Reșița), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România / Filiala Reșița și al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
Incursiuni în istoria locului:
Dr. Ionel Bota (Oravița) îl prezintă pe Arthur Carl Victor Schott (*27 februarie 1814, Stuttgart – †26 iulie 1875, Washington), cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la trecerea sa în eternitate;
Documentarist Ion Gheorghe Chiran îl prezintă pe ing. Constantin Crețu (*25 martie 1935 – †7 februarie 2020), unul din fondatorii mișcării speologice și de turism din Oravița, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la naștere.
9. April 2025, 12:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:
Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Kunstausstellung Maria Tudur (Reschitza), „Portraits“.
Dr. Ionel Bota (Orawitza) spricht über Arthur Carl Victor Schott (*27. Februar 1814, Stuttgart – †26. Juli 1875, Washington), anlässlich des 150. Todestags.
Ion Gheorghe Chiran (Orawitza) spricht über Dipl.-Ing. Constantin Crețu (*25. März 1935 – †7. Februar 2020), einer der Gründer der Höhlenforschung- und Tourismustätigkeit in Orawitza, anlässlich des 90. Geburtstags.
Istoricul Dana Antoaneta Bălănescu, drag și vechi prieten al bibliotecii bocșene, se află la ceas aniversar! Și tare mi-e ciudă că, din diverse motive sau, cum ar spune colaboratorii noștri preoți, „din binecuvântate pricini”, nu am reușit să ne întâlnim într-un simpozion aniversar la Bocșa. Dar… anul abia a început… iar prietenii pot fi aniversați în și cu diverse ocazii.
Doctor în istorie, specialist în numismatică, traducătoare și scriitoare, Dana Bălănescu s-a născut la Reșița în 5 aprilie 1955, alături de sora geamănă, Manuela.
Studiază la Reșița și Cluj-Napoca, fiind absolventă a Universității Babeș-Bolyai, Facultatea Istorie-Filozofie. Dana Bălănescu își urmează cariera după firescul mers, pornind de la conservator-ajutor, muzeograf, muzeograf-numismat, custode, activități interesante și frumoase pe care le-a desfășurat cu pasiune și dăruire.
De-a lungul timpului îndeplinește diverse misiuni ale profesiei sale fiind membră a Societății Numismatice Române (din 1981), președinte al secției din Reșița a aceleiași societăți, membră a Societății de Studii Clasice (Filiala Cluj), precum și membră a Asociației Istoricilor din Transilvania și Banat – Filiala Caraș-Severin.
Scrie studii și articole de specialitate, precum și literare, colaborând la diverse reviste și publicații: „Banatica” (Reșița), „Revista Muzeelor”, „Banatul”, „Patrimonium Banaticum”, „Vrerea” (Timișoara), „Caietele Nichita Stănescu”, „Noi tinerii”, „Revista noastră”, „Semenicul”, „Reflex” (Reșița)[1], „Bocșa culturală” (Bocșa)[2] și altele.
Între 1998-2000 a fost asistent-asociat la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, secția istorie-teologie a Facultății de Științe Economice, disciplina istorie veche universală, iar între 1995-1997 a fost colaborator al Radio Reșița.
În 1997 își susține doctoratul în istorie cu teza Moneda în sud-vestul Daciei pre-romane la Facultatea de Istorie a Universității București, coordonator științific fiindu-i prof. univ. dr. Constantin Preda.
Dintre volumele publicate amintim: ca autor: „Taina dealului” (povestiri pentru copii). Timișoara: Facla, 1991; „Monede în Banatul antic”. Reșița: Modus PH, 1998; „O seară ca-n povești”. Reșița: Modus PH, 1998; iar ca traducător (din limba franceză): Petrika Ionescu. „Bad Kiss sau Fotoliul lui Proust.” Cluj-Napoca: Cassius Book, 2024.
Referințe privind personalitatea Dana Bălănescu și lucrările sale găsim în diverse publicații: Totuși literatura/ Oana Andrei În: Literatorul, 2, nr. 22 (39), 29 mai 1992; Dana Bălănescu – o taină/ Liubița Raichici Botgros În: Revista noastră, 2, nov. 1993; Întâlnire la muzeu/ Daniel Botgros În: Timpul, 5, nr. 30 (1054), 12 feb. 1994; O carte pentru copilărie/ Ionel Bota În: Timpul, 7, nr. 226, 4 oct. 1996; Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin/Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Reșița: Timpul, 1998 (Dicționare); Istoricul Dana Bălănescu la 55 de ani/ Gabriela Șerban În: Bocșa culturală. Anul XI, nr. 2(69), 2010; Dana Bălănescu și cele două chemări ale sale/ Titus Crișciu În: Bocșa culturală. Anul XI, nr. 2(69), 2010.
Draga noastră Dana Bălănescu împlinește astăzi o frumoasă vârstă, o vârstă a înțelepciunii și a nobleței – 70! Este momentul s-o felicităm și să-i arătăm dragostea și aprecierea noastră! În același timp, este momentul s-o prezentăm tinerilor ca pe un model demn de urmat, deoarece caracterul Danei este unul frumos, cariera sa una reușită, iar hobby-urile sale sunt dintre cele mai atractive și îndrăznețe: iubește muzica, ceea ce a determinat-o ca, la peste 60 de ani, să frecventeze cursurile de pian ale Școlii Populare de Artă „Ion Românu” din Reșița; adoră să citească, să scrie, să cerceteze; adoră teatrul, ceea ce o determină nu doar să urmărească fiecare reprezentație a Teatrului de Vest, dar și să recite din lirica națională și universală; adoră să călătorească și între destinațiile preferate se află Grecia; iubește oamenii și comunicarea ceea ce a determinat-o să învețe diverse limbi străine: vorbește și scrie bine în limbile franceză, engleză, germană și latină. Apoi, fascinată de Grecia, a învățat limba greacă și este bine cunoscută corespondența Danei Bălănescu, dar și prietenia acesteia, cu familia compozitorului Mikis Theodorakis pe care a avut șansa și bucuria să-l cunoască și să-l viziteze înainte de a se stinge îndrăgitul muzicolog cretan, cel care a scris peste 1000 de cântece și este recunoscut mai ales pentru melodiile filmelor de succes precum „Zorba Grecul”sau „Serpico”.
Dana Bălănescu este un om frumos! Iubește copiii, animalele, muzica, teatrul, dansul, culoarea, viața! Chiar dacă „la suprafață” pare uneori distrată sau neatentă, în profunzime este exigentă și tratează fiecare subiect cu seriozitatea necesară. Se hrănește cu veritabile acte culturale și cu scrieri de calitate! Iar ca prieten este onest și devotat!
Apropierea de Bocșa a venit firesc! Prin oameni, prin activități cultural-artistice, istorice și spirituale, prin cărți și prin valori! Iar două dintre aceste valori poartă nume de rezonanță în domeniul istoric național: Nicolae Bocșan și Octavian Răuț! Dacă cel dintâi i-a fost coleg, cel de-al doilea i-a fost mentor. Istoricul Dana Bălănescu afirmă cu convingere că întreaga sa carieră i-a fost influențată de prof. Octavian Răuț din Bocșa Română, primul director al Muzeului din Reșița (1959 – 1965), președinte al Societății Numismatice Române, Secția Reșița (1973-1982), harnic și complex cercetător.
La ceas aniversar îi transmitem dragei noastre prietene și colaboratoare Dana Bălănescu alese urări de bine și sănătate și-l rugăm pe bunul Dumnezeu să-i dăruiască încă multe momente frumoase și binecuvântate! Să-i îngăduie să ne bucure mulți ani înainte prin împlinirea proiectelor aflate în lucru și prin generozitatea-i caracteristică!
În perioada 3 – 6 aprilie 2025 s-au desfășurat în capitala Banatului Montan „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, o manifestare cu caracter internațional. Au răspuns invitației organizatorilor pentru această cea de a XXXV-a ediție, participanți din Germania, Austria, Slovenia și Ungaria și bineînțeles România, din București, Transilvania și din Banat. Nume de referință în spațiul cultural din România și străinătate au contribuit și anul acesta la reușita manifestării. În cadrul acestei ediții a fost decernat Premiul literar „Rolf Bossert” pe anul 2025 scriitoarei Nicola Quaß (Düsseldorf, Germania).
Având sprijinul oferit de Ministerul Culturii, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Departamentul pentru Relații Interetnice, precum și al altor instituții și organizații, această ediție – o manifestare de răsunet în mediul literar de limbă germană din spațiul estic și central european – a fost una de succes, cu atât mai mult cu cât cei peste 35 de invitați s-au bucurat de literatura și cartea în limba germană, dar și de Banatul Montan și de Reșița, gazdă primitoare fiind și de data aceasta, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.
8 aprilie 2025, ora 13.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:
Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): „Un buchet de primăvară“, Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): „Florile sufletului“. Expune Livia Frunză (Reșița), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
9 aprilie 2025, ora 12.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:
Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): „Portrete“. Expune Maria Tudur (Reșița), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România / Filiala Reșița și al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
Incursiuni în istoria locului:
Dr. Ionel Bota (Oravița) îl prezintă pe Arthur Carl Victor Schott (*27 februarie 1814, Stuttgart – †26 iulie 1875, Washington), cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la trecerea sa în eternitate;
Documentarist Ion Gheorghe Chiran îl prezintă pe ing. Constantin Crețu (*25 martie 1935 – †7 februarie 2020), unul din fondatorii mișcării speologice și de turism din Oravița, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la naștere.
„Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XVIII-a): manifestare ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului. Participă Anca-Mariana Câmpean din partea Episcopiei Ortodoxe a Caransebeșului și sora Monica Bogdănel din partea Congregației Surorilor Providenței (SP) / Biserica Romano-Catolică.
Expoziție de fotografii „Biserici creștine în Dubai“, realizate în martie 2024 de Erwin Josef Țigla.
Pricesne interpretate de prof. Elena Cozâltea.
10 aprilie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): „Amintiri“. Expun Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
Scriitorii cetății reșițene: Gheorghe Jurma (*5 februarie 1945, Bobda / Timiș). O întâlnire literară cu scriitorul și omul de cultură Gheorghe Jurma, la împlinirea vârstei de 80 de ani.
Prezentare de carte: „Gheorghe Jurma – un proaspăt optzecist”, volum îngrijit de Erwin Josef Ţigla și apărut la Editura „TIM” Reşiţa, 2025, a 134-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
11 aprilie 2025, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Personalitățile de lângă noi: dr. ist. Dana Antoaneta Bălănescu (*5 aprilie 1955, Reșița), la ceas aniversar!
11 aprilie 2025, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție documentarăin memoriam Georg Hromadka (*6 iulie 1911, Lupeni – † 12 aprilie 1985, Singen / Hohentwiel, Germania): 40 de ani de la trecerea sa în eternitate.
12 aprilie 2025, începând cu ora 11.00, cartierul Lunca Bârzavei, Reșița:
Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian“ (= „Gențiana”) Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) la manifestarea complexă reșițeană „Alaiul Primăverii”, ediția a XXXIX-a.
Programm für die Zeitspanne 8. – 12. April 2025:
8. April 2025, 13:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:
Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Kunstausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), „Un buchet de primăvară = Ein Frühlingsstrauß“.
Der Reschitzaer Dichter Iulian Barbu und seine Bücher.
8. April 2025, 16:00 Uhr, Museistisches Kulturzentrum Anina:
Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Kunstausstellung Livia Frunză (Reschitza): „Florile sufletului = Die Blumen der Seele“.
9. April 2025, 12:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:
Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Kunstausstellung Maria Tudur (Reschitza), „Portraits“.
Dr. Ionel Bota (Orawitza) spricht über Arthur Carl Victor Schott (*27. Februar 1814, Stuttgart – †26. Juli 1875, Washington), anlässlich des 150. Todestags.
Ion Gheorghe Chiran (Orawitza) spricht über Dipl.-Ing. Constantin Crețu (*25. März 1935 – †7. Februar 2020), einer der Gründer der Höhlenforschung- und Tourismustätigkeit in Orawitza, anlässlich des 90. Geburtstags.
9. April 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Den Gekreuzigten liebend“ (XVIII. Auflage): Ökumenische Vorbereitungsveranstaltung zum Osterfest. Es beteiligen sich Anca-Mariana Câmpean seitens der Rumänisch-Orthodoxen Eparchie Karansebesch und Ssch. Monica Bogdănel von den Schwestern von der Vorsehung (SP) seitens der römisch-katholischen Kirche.
Vernissage der Ausstellung „Christliche Kirche in Dubai“, mit Fotos aus dem Monat März 2024 von Erwin Josef Țigla.
Musikalische Untermalung: Elena Cozâltea.
10. April 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Kunstausstellung Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza): „Amintiri = Erinnerungen“.
11. April 2025, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:
Unsere Persönlichkeiten: Gheorghe Jurma (*5. Februar 1945, Bobda / Temesch), zum 80.! Literarische Begegnung mit dem Schaffen des Schriftstellers und Kulturmenschen;
Buchpräsentation: „Gheorghe Jurma – un proaspăt optzecist”, herausgegeben von Erwin Josef Ţigla, Verlag „TIM” Reschitza, 2025, die 134. Buchveröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.
11. April 2025, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Unsere Persönlichkeiten: Dr. phil. Dana Antoaneta Bălănescu (*5. April 1955, Reschitza), zum 70.!
11. April 2025, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Dokumentationsausstellung In Memoriam Georg Hromadka (*6. Juli 1911, Lupeni – † 12. April 1985, Singen / Hohentwiel, Deutschland): 40. Todestag.
12. April 2025, ab 11:00 Uhr, Govândari-Wohnviertel, Reschitza:
Teilnahme der deutschen „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) am traditionellen Reschitzaer „Frühlingsumzug”, XXXIX. Auflage.
Cu 35 de ani în urmă, la 23 aprilie 1990, chiar de ziua praznicului Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, se înființa, la București, prima Universitate particulară din România ce va purta numele unui mare ctitor și reformator al învățământului românesc modern, criticul literar, filosoful și omul politic Titu Maiorescu. Prin alegerea lui Titu Maiorescu drept „patron spiritual” al noii instituții de învățământ superior, inițiatorii acestui proiect, în mare parte aflați și azi la conducerea Universității, au ținut să evidențieze în primul rând cutezanța tinerească, Titu Maiorescu fiind primul rector al Universității din Iași, ales la vârsta de numai 23 de ani, dar și o opțiune politică și socială, Titu Maiorescu fiind și primul mare om politic care a înțeles că societatea românească a vremii sale nu poate evolua în vechile tipare, criticând acerb „formele fără fond”, respectiv instituțiile statului care nu mai țineau pasul cu valul schimbărilor, școala în primul rând, dar și justiția, sistemul politic și chiar temelia statului, ordinea constituțională, și sprijinind intens sistemul monarhic, singurul, în opinia sa, care putea asigura, la vremea respectivă, modernizarea și „europenizarea” țării. Prin instituțiile create, Cercul Literar „Junimea”, Revista „Convorbiri literare”, unde au publicat cei mai importanți scriitori ai vremii, cu Eminescu în frunte, reforma învățământului și constitituirea, pe baze moderne, a Academiei Române, Titu Maiorescu a adus în România aflată încă sub umbrela balcanizării, dar și cu puternice influențe din vremea fanarioților, spiritul viu, occidental, cultul valorilor și al rațiunii. Este, poate, și motivul intim pentru care ctitorii noii Univerrsități au făcut de la început apel la tradiția „maioresciană” din cultura noastră, mult diminuată sub regimul comunist, dar niciodată dispărută din conștiința unei părți a intelectualității progresiste de la noi. Sub „steagul” maiorescian s-au alăturat noii Universități foarte mulți intelectuali din domenii diverse, medicină, litere, informatică, drept, filosofie și sociologie, Universitatea „Titu Maiorescu” având, de la înfințare și până azi, cel mai performant corp profesoral, fala mediului academic și diplomatic românesc, și care au găsit în inițiativa privată un mod de a face o „școală” de alt tip, mai eficient, mai performant decât în sistemul de stat.
Desigur, începutul a fost greu, totul trebuind să fie construit de la capăt: sediul, laboratoarele, sălile de curs, campusul Universitar, librăria și biblioteca, într-un cuvânt tot confortul specific unei vieți universitare moderne, azi Universitatea „Titu Maiorescu”, fiind una dintre instituțiile de învățământ superior fanion ale țării, o „școală” perfect dotată și utilată pentru a face față asaltului noului, pentru a asigura studenților cele mai bune condiții de studiu. Se poate spune chiar că investițiile, în oameni, în tehnică, au depășit cu mult posibilitățile estimate, Universitatea „Titu Maiorescu” fiind în primul rând o investiție pentru viitor, așa cum ar fi visat probabil cândva Titu Maiorescu pentru „școala” românească în care credea și pe care a slujit-o până la moarte.
Recent, pe 2 aprilie, o zi cu dublă semnificație, în calendarul ortodox fiind sărbătorit chiar Sfântul Tit (sau Titos, discipol al Sfântului Apostol Pavel), într-un fel chiar patronul spiritual al lui Titu Maiorescu, pe de altă parte fiind și Ziua Cărții pentru Copii, o altă sărbătoare a scrisului și a culturii universale, în Aula Magna a Universității „Titu Maiorescu” a avut loc ceremonia de aniversare a 35 de ani de la înființarea Universității, în prezența conducerii, în frunte cu Președintele Consiliului de Administrație, prof. univ dr. Iosif Urs, a președintelui Senatului, conf. univ. Dr. Iustin Priescu, a Rectorului, prof. univ. dr. Daniel Cochior, manifestarea fiind condusă cu eleganță și aplomb de prof. univ. dr. Sorin Ivan, însoțit de tot staff–ul facultății, doamna conf. univ. dr. Mădălina Deaconu, prof. univ dr. Teodor Frunzetii, cadrele didactice și studenți, precum și invitați din viața publică, din presă, și de la trei licee bucureștene de top, Colegiile „Mihai Eminescu și „Ion Creangă”, și Liceul teoretic „Dante Aligheri”, desigur baza viitorilor studenți ai Universității.
Licențiat în Litere, doctor în Litere, dar și în Drept, membru în boardul FICE (Federația Internațională a Comunităților Educative), profesor universitar din 2014 și decan al Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale din 2020, dl. Sorin Ivan este și un cunoscut jurnalist, director al Revistei naționale „Tribuna Învățământului”, din 2005, și membru al UZPR. Sub mandatul său a fost semnat un Protocol de Parteneriat Media cu UZPR, fiind inițiate și alte proiecte comune, ce își așteaptă finalizarea. În acest sens, participarea reprezentatului special al Președintelui UZPR la manifestarea din 2 aprilie, de la sediul Universității „Titu Maiorescu”, nu a fost o surpriză, ci o continuare a unei vechi și statornice colaborări. Cu acest prilej, domnului președinte al UZPR, Sorin Stanciu, i s-a acordat Diploma și Medalia Aniversară a UTM, „în semn de recunoștință și pentru contribuția la dezvoltarea, consolidarea și creșterea prestigiului Universității „Titu Maiorescu”. Medalia aniversară, o frumoasă creație din porțelan aurit, poate fi vizionată, fiind expusă la sediul UZPR.
Cu acest prilej a continuat și dialogul instituțional dintre UTM și Uniunea nostră, fiind evidențiată dorința comună de a asigura viitorilor jurnaliști, poate și viitori membri ai UZPR, nu doar cadrul teoretic de a-și însuși cunoștințe fundamentale ale profesiei, dar și un contact nemijlocit cu mediul profesional în care vor lucra. În final, ca o surpriză, au fost adresate saluturi, în limba română, din partea unor studenți străini care urmează cursul pregătitor pentru admiterea la facultate, un bun prilej de a promova valorile românești, umanismul și deschiderea pe care Univesitatea „Titu Maiorescu” le promovează consecvent, în prezent un număr semnificativ de studenți străini alegând să studieze în România, dacă se poate chiar la „Titu Maiorescu”, încă o dovadă a vocației de promovare a noului a acestei Universități născută în spirit și după un model maiorescian.
Odată cu împlinirea a 175 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române – după cum susținea locotenent Pălean Corina în calitatea sa ca persoană de contact a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Decebal” Hunedoara –unitatea hunedoreană a desfășurat o serie de activități.
Debutul acestora a fost Cupa Jandarmeriei la tenis de masă, precedat de Cupa Jandarmeriei la minifotbal, unde cei mai buni dintre cei mai buni au urcat pe podium.
Totodată, pentru munca și eforturile depuse, dar și pentru rezultatele obținute în activitatea profesională, unii colegi ai noștri au fost înaintați în gradul următor, înainte de termen.
Chiar de Ziua Jandarmeriei, ne-am dorit să fim alături de cetățeni pentru a sărbători împreună și am fost prezenți în Piața Unirii din Deva, unde am pregătit standuri de prezentare a tehnicii și a armamentului din dotare, a ofertei educaționale în instituțiile de învățământ ale M.A.I., dar și exerciții demonstrative împreunăcu câinii de serviciu.
„Vedeta zilei” a fost tiroliana pregătită de colegii noștri de la structura montană, pentru copiii prezenți.
Iar noi, la 175 de ani, am sărbătorit Jandarmeria Română care a fost și este o instituție care se află în slujba cetățenilor și a comunității.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
UZPR CARAS SEVERIN 