-Gabriela Şerban: Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocşa, la ceas aniversar

Numărul 100 al revistei ”Bocșa culturală” în cel de-al 65-lea an de lectură și bibliotecă publică la Bocșa Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocşa, Caraș-Severin, la ceas aniversar – 65 de la înființare

În acest important an 2018, anul centenarului Marii Uniri, anul omagial al unității de credință și neam, anul făuritorilor Marii Uniri de la 1918, biblioteca publică bocșană își marchează existența, își sărbătorește cei 65 de ani de lectură publică.

Documentele de specialitate menţionează încă din 1897 biblioteci publice existente la Bocşa şi anume biblioteci ale asociaţiilor culturale. Aşadar, la 28 noiembrie 1897 a fost înfiinţată la Bocşa Română Reuniunea română de lectură din Bocşa-Română; în anul 1905 este amintită o adunare generală a Casinei română din Bocşa-Montană, condusă de dr. Aurel Oprea; în 24 mai 1909 a fost înfiinţat la Bocşa Română Clubul de educaţie al tinerilor meseriaşi din Bocşa Română. Şi nu putem să nu amintim Biblioteca ASTRA Despărţământul Bocşa, înfiinţată în 1899 prin strădania avocatului Ioan Budinţean.

Ca orice organism social, bibliotecile răspund cerinţelor unei epoci şi sunt supuse permanent unor procese de transformare în funcţie de interesele şi mentalităţile epocii respective. În legislaţia de bibliotecă din timpul regimului comunist se pot distinge acele normative cu caracter general şi altele referitoare numai la anumite activităţi de bibliotecă.

Documentul fundamental emis în timpul comunismului este Hotărârea nr. 1542 a Consiliului de Miniştri privind măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţii bibliotecilor din Republica Populară Română, publicată în “Buletinul Oficial” nr. 120 din 29 decembrie 1951.

Pornind de la sloganul că “bibliotecile sunt chemate să aducă o contribuţie din cele mai importante pentru a dezvolta în rândul maselor interesul pentru citit, pentru larga răspândire a cărţii şi pentru a satisface setea de lectură a maselor”, HCM nr. 1542 va orienta astfel activitatea biliotecilor încât să răspundă acestui comandament social prin crearea unei noi suprastructuri bibliotecare. Prin acest HCM se hotărăşte crearea de biblioteci regionale, raionale şi comunale. Se ia decizia înfiinţării anuale a 300 de biblioteci comunale cu un minimum de 1500 volume şi bibliotecar salariat.

HCM 1542/ 1951 are într-adevăr valoarea unei legi a bibliotecilor prin cuprinderea ansamblului problemelor biblioteconomice. Decretul nr. 144/1951 fixează cadrul financiar pentru desfăşurarea activităţii bibliotecilor prin acordarea avansurilor pentru aprovizionarea bibliotecilor cu publicaţii, o măsură binevenită care a permis apariţia colecturilor, instituţiile intermediare pentru achiziţia de publicaţii.

În anul 1953, în urma unei decizii provocate de Ordinul comisiei de stat 9009 din 17 noiembrie 1952, ia fiinţă şi biblioteca comunală din Bocşa Vasiova, iar prima carte înscrisă în Registrul Inventar al bibliotecii datează din 17.07. 1953 şi este Manifestul Partidului Comunist al lui Marx şi Engels.

În anul 1961 comunele bocșene se unesc (Vasiova, Montana, Româna și Bocșa Nouă) luând naștere orașul Bocșa, iar biblioteca devine orășenească.

În funcţie de posibilităţile societăţii, dar mai ales în funcţie de mentalităţi, biblioteca – instituţia – şi bibliotecarul – ca profesie – au dus-o când mai bine, când mai greu, dar întotdeauna s-a depus efort şi voinţă pentru a menţine vie flacăra lecturii la Bocşa, pentru a învinge dragostea pentru carte, cultură şi educaţie. Fiecare „truditor” al acestei instituţii s-a străduit, de-a lungul timpului, să păstreze valoarea scrisă, să pună în evidenţă importanţa cărţii şi a lecturii, necesitatea şi utilitatea bibliotecii în viaţa şi în formarea omului.

Astăzi biblioteca deţine un fond de documente de peste 71.000 unităţi de bibliotecă, din toate domeniile şi în diferite limbi (germană, engleză, franceză, maghiară, greacă), peste 2000 de utilizatori activi şi o frecvenţă medie de 11 utilizatori pe zi care, fie împrumută documente la domiciliu, fie studiază la sala de lectură, fie accesează calculatoarele de la sala Biblionet.

Prin caracterul enciclopedic al fondului de carte, Biblioteca orăşenească „Tata Oancea” se integrează organic în harta spirituală a localităţii şi participă, prin particularităţile ei specifice, la satisfacerea intereselor de lectură, de informare şi documentare ale celor mai diverse categorii de beneficiari: şcolari şi pensionari, liceeni şi studenţi, intelectuali şi şomeri, fără deosebire de sex, religie, etnie, apartenenţă politică sau statut social sau economic.

În cele 6 decenii și jumătate de existenţă biblioteca a trecut prin mai multe localuri, a avut diverse sedii. Din 1968 se află în localul actual, aşezat în Bocşa Vasiova, în apropierea Primăriei oraşului şi între instituţii şcolare, la îndemâna mai ales a tinerilor. Clădirea actuală a suportat modificări şi lucrări de extindere pentru a face faţă dinamicii colecţiilor şi sporirii numărului de utilizatori. Cu toate acestea, astăzi, spaţiul bibliotecii este insuficient, instituţia diversificându-şi şi multiplicându-şi serviciile.

Din anul 1992 instituţia poartă numele bibliofilului ţăran „Tata Oancea” (Petru Encovetti Oance), nume pe care-l duce cu mândrie şi onoare şi dincolo de fruntariile ţării.

Dacă într-un oraş mare funcţiile principale ale instituţiilor culturale sunt bine delimitate, într-o localitate mai mică, cu un număr redus de instituţii culturale, cum este Bocşa, cele existente îşi asumă mai multe funcţii. Astfel, biblioteca, dincolo de rolul ei de informare, devine participant activ la viaţa comunităţii.

Concomitent cu preocuparea de sporire a zestrei materiale prin achiziţii de cărţi şi periodice, de alţi suporţi informaţionali, atât prin cumpărare cât şi prin donaţii, Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” Bocşa şi-a intensificat constant acţiunile de participare la viaţa cultural-educativă a oraşului prin organizarea de manifestări proprii sau în colaborare cu alte instituţii.

Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” Bocşa îndeplineşte aceleaşi atribuţii şi oferă aceleaşi servicii ca orice altă bibliotecă publică. Însă, dacă ar fi să evidenţiez în câteva cuvinte “marile” realizări, inovatoare şi de excelenţă ale acestei instituţii de cultură, realizări prin care se deosebeşte de alte biblioteci oferind utilizatorilor un plus de informaţii, aş putea marca succint:

În anul 1997 a început realizarea revistei bibliotecii, la început cu titlul de Bocşa 2000, apoi Ramuri şi în final, numele păstrat şi astăzi , Bocşa Culturală; această revistă continuă să apară aflându-se astăzi în al 19-lea an de apariţie. Este o revistă trimestrială de cultură prin care biblioteca îşi face cunoscută activitatea; de asemenea promovează tinere talente şi aduce în faţa cititorilor personalităţi culturale aproape uitate.
În anul 1999 biblioteca din Bocşa a avut prima colaborare cu televiziunea naţională – TVR Bucureşti; un an mai târziu, în anul 2000, a început colaborarea cu TVR Timişoara pentru realizarea unui documentar “Tata Oancea”; de atunci colaborările bibliotecii cu TVR Timişoara continuă.
În anul 2001 sub egida bibliotecii a fost editată prima carte, un volum omagial “Vi-l prezentăm pe Tata Oancea”, iniţiind astfel un proiect editorial numit Bocşa – istorie şi cultură în cadrul căruia, de atunci au mai apărut 41 de volume dedicate cinstirii personalităţilor şi faptelor de cultură ale oraşului, dar și lucrări de specialitate – cataloage, bibliogafii, monografii – menite să promoveze activitatea și fondul de documente;

Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” are, până la acest moment, două monografii elaborate cu prilejul celor două aniversări: 50 de ani de bibliotecă publică la Bocşa.( Reşiţa. Timpul, 2003) și Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa (Reșița: TIM, 2013), ambele realizate de către bibliotecarul/ redactorul-șef al revistei/ directorul/ managerul/ coordonatorul/ bibliograful/ bibliotecii Gabriela Șerban (Tiperciuc).

În anul 2004 Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” Bocşa a avut iniţiativa realizării şi amplasării a două plăci comemorative pe două dintre casele unor personalităţi ale culturii române născute la Bocşa : este vorba de Corneliu Diaconovici, realizatorul primei enciclopedii româneşti şi muzicologul Ioachim Perian, învăţător, profesor, dirijor şi compozitor. Ideea amplasării acestor plăci comemorative s-a născut ca o datorie morală şi profesională, dar şi ca un act de dreptate, ca un gest de reaşezare între valorile oraşului Bocşa a celor două personalităţi culturale. De atunci aceste proiecte au continuat, iar în 2007, tot la iniţiativa bibliotecii, au fost amplasate plăci comemorative la locul de naştere al muzicologului Zeno Vancea şi pe casa în care a trăit pictorul bisericesc Filip Matei, iar în 2011, cu prilejul omagierii celor 130 de ani de la naşterea scriitorului şi protopopului Mihail Gaşpar, a fost amplasată o placă comemorativă şi pe casa acestuia.
De asemenea, tot la iniţiativa bibliotecii câteva personalităţi au primit titlul de “Cetăţean de onoare al oraşului Bocşa”, dar și al județului Caraș-Severin (exemplu: regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan);
Tot la iniţiativa bibliotecii bocşene, în anul 2010 a fost reluat, după 18 ani, Festivalul-concurs de folclor – interpretare vocală – „Aurelia Fătu Răduţu”, eveniment care s-a bucurat de succes şi care a reunit la Bocşa, timp de trei ani, nume importante ale folclorului românesc.
Din anul 2008, sub egida bibliotecii „Tata Oancea” se desfăşoară un concurs inedit, dedicat copiilor din şcolile bocşene, un concurs de creaţii literar-artistice intitulat „Gânduri către Dumnezeu”. În uma fiecărei ediţii, cele mai reuşite lucrări sunt publicate într-un volum în seria „Bocşa – istorie şi cultură”. De la cea de-a X-a ediție, prin parteneriatele cu Episcopia Caransebeșului, Protopopiatul Reșița și Casa Corpului Didactic Caraș-Severin, concursul devine județ

Receptivă la noutăţi, din 2011 biblioteca bocşană s-a alăturat proiectului naţional „Noaptea bibliotecilor”, proiect care s-a bucurat de succes şi la Bocşa, precum și la aniversarea Zilei Poeziei.

La iniţiativa bibliotecii şi prin grija directă a acestei instituţii, în anul 2012 a fost înfiinţat şi inaugurat la Bocşa Muzeul de artă „Constantin Lucaci”, singurul de acest gen din ţară.

Tot din 2012, la sediul bibliotecii funcţionează serviciul Biblionet, proiect naţional la care s-a alăturat şi instituţia bocşană.

De asemenea, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, prin parteneriate cu diferite instituții de învățământ și nu numai, s-a alăturat multor dintre proiectele naționale propuse, unele dintre acestea fiind recreeate (cum este cazul concursului ”Înfruntarea cărților”, un concurs local inspirat de naționalul ”Bătălia cărților”): ”Dă viață cărții tale”, ”Ziua Internațională a Cititului Împreună”, ”Îndrăgostiți de carte”, etc.

Prin activitatea pe care o desfăşoară, Biblioteca hrăneşte spiritual o colectivitate. Astfel că activităţile desfăşurate sunt şi trebuie să fie cu o largă adresabilitate, venind astfel în întâmpinarea utilizatorilor nu doar cu oferte de lectură, ci cu o gamă cât mai generoasă de activităţi care să corespundă gusturilor tuturor celor interesaţi: expoziţii de carte (inclusiv tradiționalul brad din cărți ”construit” la 1 decembrie pentru toată perioada sărbătorilor de iarnă), expoziţii de artă, lansări de carte, întâlniri cu scriitori, întâlniri şi prezentări ale unor personalităţi, proiecţii de film, colocvii, simpozioane, festival de poezie, cafenele literar-muzicale, workshop-uri, elaborarea unor materiale publicitare (calendarul bibliotecii, semne de carte, mărțișoare, etc.)/ informative/ aniversare/ comemorative, culminând cu editarea unor volume de specialitate de interes local și/sau/ județean.

Prin astfel de proiecte biblioteca îşi face cunoscută activitatea în comunitatatea în slujba căreia se află şi, alături de alte instituţii din judeţ, şi-a asumat un rol triplu: de furnizor de servicii informaţionale, de partener în procesul cultural şi de educaţie permanentă şi coordonator al vieţii culturale bocşene.

Analizând activitatea profesională a instituţiei observăm că Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea” Bocşa, prin bibliotecarii ei şi prin activităţile desfăşurate, a devenit o instituţie a cărţii aşa cum preconizau specialiştii că vor deveni în timp bibliotecile, mai ales odată cu introducerea noilor medii în aceste instituţii: adică, biblioteca contemporană este una care s-a reinventat, care a devenit sufletul comunităţii din care face parte, a devenit un centru cultural de referinţă în comunitate, iar bibliotecarii au ieşit dintre rafturile cu cărţi promovând cultura, cartea, tradiţia, valorile autentice, prin diverse metode. Biblioteca publică actuală, conform specialiştilor, trebuie să fie kilometrul zero al comunităţii, iar pentru acest lucru bibliotecarii trebuie să ştie să-şi promoveze serviciile şi să fie mândri de profesia lor. Iar la Bocşa s-a demonstrat că biblioteca este utilă, că această instituţie poate fi un centru cultural veritabil, un centru de cultură şi informare.

În ciuda frânelor economice, prin voinţă şi eforturi profesionale, încetul cu încetul au fost eliminate mentalităţi şi rutina, oferind utilizatorilor servicii diversificate şi de bună calitate, iar prin proiectele iniţiate de-a lungul celor 65 de ani Biblioteca s-a dovedit ca fiind o instituţie dinamică, un veritabil lăcaş de cultură instalat confortabil în centrul vieţii spirituale a oraşului, un oraş cu o populaţie de 14.307 locuitori, multietnică şi multiconfesională.

Gabriela Şerban

Bibliografie:

Banciu, Doina, Buluță, Gheorghe, Petrescu, Victor. Biblioteca și societatea. București: Ager, 2001;

Bibliotecile publice și societatea informației. București: ABBPR, 1998;

Bota, Ionel. Bibliotecile din Banat între 1850 – 1918. Reșița: Timpul, 2000;

Brătescu, Constantin. Cartea și biblioteca în spațiul cultural bănățean până la 1918. Timișoara: Marineasa, 2004;

Buluță, Gheorghe. Scurtă istorie a bibliotecilor din România. București: Editura Enciclopedică, 2000;

Buluță, Gheorghe, Vasilescu, Emil, Petrescu, Victor. Bibliologi români: dicționar.Târgoviște: Bibliotheca, 2011;

Cherciu, Viorel Dorel. Biserică, carte, lectură și bibliotecă în Banat. Timișoara: Eubeea, 2011;

Dediu, Liviu-Iulian. Managementul serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile contemporane. București: ANBPR, 2012;

Regneală, Mircea. Noi studii de biblioteconomie. București: ABR, 2009;

Sîrghie, Anca. Pagini din istoria bibliotecilor.Sibiu: Alma Mater, 2003;

Stoica, Ion. Sensul schimbării în universul infodocumentar. Constanța: Ex Ponto, 2009;

Stoica, Ion. Scurtă introducere la o enciclopedie a informației. Constanța: Ex Ponto, 2010;

Șerban, Gabriela. Biblioteca între datorie și apsiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa. Reșița: TIM, 2013;

Șerban, Gabriela. Bibliografia revistei ”Bocșa culturală”. 2 vol. Reșița: TIM, 2009, 2014 (Bocșa – istorie și cultură);

Șerban, Gabriela. Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca ”Tata Oancea”Bocșa. 2 vol. Reșița: TIM, 2010; 2017;

Șerban, Gabriela. Labirintul cărților. Catalogul fondului ”prof.dr. Vasile C. Ioniță” la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, Caraș-Severin. Reșița: TIM, 2017;

Tiperciuc, Gabriela. 50 de ani de bibliotecă publică la Bocşa. Reşiţa. Timpul, 2003;

Vișan, Mihai, Pătrașcu, Stelian, Rudolf, Cristian. Bocșa – istorie și adevăr. Timișoara: Mirton, 2011 (Bocșa – istorie și cultură; 23)