Duminică, 25 ianuarie 2026, la Biserica Ortodoxă cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Bocșa Montană a avut loc un eveniment gândit de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în proiectul „Să ne prețuim valorile!” – un popas cultural in memoriam protopop și scriitor Mihail Gașpar la 145 de ani de la nașterea acestuia.

Mihail Gașpar s-a născut în 12/ 24 ianuarie 1881 la Gătaia, județul  Timiş, și s-a stins, la numai 48 de ani, într-un sanatoriu din Timișoara, pe 27 noiembrie 1929, fiind înmormântat în cimitirul ortodox din Bocșa Montană unde, din 1911, era preot și protopop.

 Mai întât diacon la Lugoj, apoi protopop la Bocșa Montană, Mihail Gașpar nu a fost doar un preot, o faţă bisericească, ci a fost un mare patriot şi un activ om de cultură, scriitor şi publicist. Aici, la Bocșa, a fost vizitat de unii scriitori contemporani: Octavian Goga, Camil Petrescu, Em. Bucuța și a desfășurat o extraordinară activitate culturală, literară, spirituală și politică.

Ca scriitor, Mihail Gașpar a debutat cu legenda Stâlpii lui Alexandru Basarab în „Drapelul” din Lugoj în 1902, sub pseudonimul Sorin.  A devenit colaborator apropiat al ziarului „Drapelul”, iar pentru articole de redeşteptare a conştiinţei naţionale, va fi condamnat la închisoare. ^[1]

Editorial va debuta cu volumul  Japonia, apărut la  Lugoj, la editura Carol Traunfellner, în 1905.

La Bocşa Mihail Gaşpar a pus bazele publicaţiei „Drum Nou”, care a apărut ca gazetă locală între 1923 şi 1929, sprijinită financiar de Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa.

Gazeta „Drum Nou” se ocupa de o gamă largă de probleme sociale şi culturale. În coloanele periodicului se găsesc noutăţi locale, comentarii la viaţa politică a ţării, probleme cultural-artistice şi mai ales creaţii literare semnate atât de autori bănăţeni, cât şi de colaboratori de prestigiu: Nicolae Iorga, Ion Pillat, Victor Eftimiu.^[2]

Mihail Gaşpar a fost ales preşedinte al Reuniunii de Cântări din Bocşa Montană, înfiinţată încă din 1876 – aceasta purtându-i numele.

Deosebit de importantă este activitatea bisericească pe care a desfășurat-o Mihail Gașpar la Bocșa. În publicație insera eseuri religioase referitoare la istoria bisericească, actualitatea creștină și viața cotidiană. A luat parte activ la conducerea Episcopiei Caransebeșului fiind între anii 1912 – 1920 deputat sinodal.

N-a fost străin nici de evenimentele politice şi istorice ale vremii. La 1 Decembrie 1918 îl găsim prezent la actul unirii de la Alba Iulia, o călătorie cu peripeţii din cauza autorităţilor maghiare: alături de Vasile Grasu din Bocşa s-a deghizat ţigan. A fost delegat şi corespondent al ziarului „Drapelul”, pe care l-a şi condus ca redactor responsabil între 1919-1920. ^[3]

După divizarea administrativă a judeţului Caraş-Severin (începând cu 1 ianuarie 1926) a fost ales preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Ţărănesc şi deputat din partea formaţiunii între 1926-1929. La alegere a obţinut în Cameră 18400 voturi, iar în Senat 10217. Adunarea deputaţilor îi validează  mandatul la 28 iulie 1927.

Mihail Gașpar a fost căsătorit cu Livia Blajovan şi au avut doi fii: Titus, militar de carieră şi Ionel, avocat.

De asemenea, Mihail Gaşpar a fost un om avut. A deţinut bani şi teren agricol. La Bocşa Montană a fondat o Bancă de credit; în imediata vecinătate banca a construit o clădire pe care a preluat-o plătind ratele până la deces.

Pentru activitatea pe care a depus-o s-a bucurat de preţuire încă din timpul vieţii fiind investit Comandor al ordinului Steaua României şi deţinător al Coroanei României.

Personalitatea lui Mihail Gașpar cât și opera acestuia au fost evocate de-a lungul vremii prin studii, recenzii, articole. Dintre cercetătorii care s-au aplecat asupra vieții și activității lui Mihail Gașpar sunt: Ion Breazu, Lucian Costin, Melentie Șora, Cornel Corneanu, I.D. Suciu, Petru Oallde, George C. Bogdan, Traian Liviu Birăescu, Marcu Bănescu, Vasile Petrica, Gheorghe Jurma, Valentin Bugariu sau bocșenii Carol Brindza, Mihai Vișan, Daniel Crecan, Ciprian Costiș, Gabriela Șerban și alții.

Mihail Gașpar a rămas în istoria literaturii bănățene drept cel mai reprezentativ prozator bănățean din perioada interbelică. El a rămas în conștiința contemporanilor ca un scriitor complex, abordând atât proza, cât și poezia, dramaturgia, dar și un traducător foarte bun din limbile de circulație  europeană, precum și ca jurnalist și scriitor de factură științifică.

Majoritatea operelor publicate prezintă viața satului bănățean de la sfârșitul sec. al XIX-lea, precum și glorioasa epocă a marelui voievod moldovean, Ștefan cel Mare și Sfânt. Talentul narativ este evidențiat mai ales în povestirile despre satul natal, cu acțiuni și localizare precisă în spațiul satului bănățean. Astfel că scrierile lui Mihail Gașpar abundă de regionalisme, de elemente lexicale bănățenești, uneori populare, cu toate acestea  nu sunt greu de citit, sunt pe înțelesul cititorului. Mihail Gașpar își desfășoară activitatea scriitoricească în perioada de consolidare și generalizare a normelor limbii literare, fixate după reforma ortografică din 1923. Deși literatura bănățeană a fost percepută ca una dialectală, în general, prin numărul mare de neologisme (pentru acea vreme) din opera sa Mihail Gașpar contrazice această prejudecată. Aceste neologisme apar în vorbirea eroilor intelectuali sau în limbaje de specialitate: juridic , economic, militar etc.^[4]

Mihail Gașpar este scriitorul bănățean care se exprimă în limba simplă a țăranului, dar și în limbajul erudit al avocatului, al dascălului, al omului politic, iar stilul său îl așează lângă scriitorii români erudiți, cultivați, cu un pronunțat caracter modern.

În 1943, în 27 iunie, la Bocşa Montană a avut loc ceremonia dezvelirii bustului scriitorului, realizat de sculptorul Romul Ladea, iar publicaţia „Curentul Nou” i-a dedicat un număr omagial. ^[5] Bustul se află în curtea bisericii ortodoxe din Bocșa Montană, biserică păstorită cu dăruire de protopopul Mihail Gașpar în perioada 1911 – 1929.

Impresionantă și demnă de menționat a fost prietenia scriitorului cu istoricul Nicolae Iorga.  S-au întâlnit în 1906, iar din 1908 Mihail Gașpar ia parte la cursurile de vară de la Vălenii de Munte, astfel că între cei doi se leagă o afectuoasă prietenie. Mărturie sunt câteva scrisori publicate de I.E. Torouțiu din care reiese sincera admirație și prețuirea reciprocă a celor doi oameni de cultură.

Legăturile scriitorului bănățean cu acela căruia i se adresa cu „iubite maestre” au fost multiple și ele au înrâurit însăși formarea lui Mihail Gașpar ca militant în semnsul idealurilor de unitate națională.^[6]

În scrierile lui Mihail Gașpar se simte influența lui Nicolae Iorga, aceasta clădindu-se pe două motive fundamentale: satul bănățean și istoria națională, relevând o anume tendință sămănătoristă.

În orașul Bocșa memoria importantului om de cultură Mihail Gașpar a rămas vie peste timp nu doar prin scrierile sale, prin bogata sa activitate, ci și prin casa impunătoare care încă există pe strada care astăzi îi poartă numele în Bocșa Montană. Din păcate, ea nu are statut de casă memorială, urmașii protopopului înstrăinând-o, însă, trecătorii prin acest orășel bănățean pot citi pe o placă omagială că „în această casă a trăit și muncit scriitorul, gazetarul și patriotul Mihail Gașpar, protopresbiter al Tractului Bocșei-montane în perioada 1911 – 1929”, placă realizată și amplasată de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în 2011, la împlinirea celor 130 de ani de la naşterea scriitorului şi protopopului. Tot atunci a fost realizată și cartea intitulată Mihail Gaşpar şi Nicolae Iorga în fondurile Bibliotecii „Tata Oancea” din Bocşa în cadrul proiectului editorial „Bocșa – istorie și cultură”.

De altfel, în fiecare an, în luna ianuarie, oamenii de cultură ai urbei, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local și în parteneriat cu Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh” din Bocșa Montană, dedică un moment memoriei protopopului Mihail Gașpar fie în biserică și la bust, fie în cimitirul ortodox din Bocșa Montană.

 Astfel că, duminică, 25 ianuarie 2026, la 145 de ani de la nașterea acestui remarcabil român bănățean, biblioteca publică bocșană a propus un popas cultural-istoric la Biserica Ortodoxă din Bocșa Montană și la bustul protopopului Mihail Gașpar. Despre personalitatea acestui vrednic preot au vorbit parohul bisericii, Petru Boroica, istoricul Mihai Vișan și bibl. Gabriela Șerban. De asemenea, istoricul Mihai Vișan a conturat în câteva fraze și importanța Unirii de la 1859, iar Gabriela Șerban a prezentat cel mai recent număr al revistei „Bocșa culturală” – nr. 4/ 2025, anul XXVI de apariție.

La eveniment au participat credincioșii bisericii, dar și colaboratori ai Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” și ai revistei „Bocșa culturală”.

 

---

[1] dr. Aurel Cosma junior. Bănăţeni de altă dată… vol. I.: 42 de figuri bănăţene – biografii şi fotografii. Timişoara: Tipografia „Unirea Română”,1933. P. 87-89 și Mihail Gașpar. Cum am intrat în temniță. Amintiri din viața de gazetar în „Răsunetul”.București, 1918, nr. 5, p.3.

[2] http://banatica.ro/media/b19/ramg.pdf

[3] http://www.bcut.ro/dyn_img/Analele%20Banatului%20Arheologie-Istorie/Analele%20Banatului%20XVI%202008/3_3_ardelean.pdf

 

[4] Pr. dr. Valentin Bugariu. Protopopul Mihail Gașpar. Studiu monografic. Timișoara: Eurostampa, 2007.

[5] Apud Valentin Bugariu. Protopopul Mihail Gașpar. Studiu monografic.Timișoara: Eurostampa, 2007, p. 97. Redacția. Serbările culturale la Bocșa-Montană,  în: „Cuvântul satelor”, Șoșdea, 1943, nr. 26, p. 6.

[6] Alexandru Bârsescu. Nicolae Iorga călător în Banat în: Banatica I, Reșița, 1971.

Citind DEX-ul, vom găsi pentru cuvântul ecumenism următoarea explicație: Mișcare de refacere a unității universale a Bisericilor Creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic. Pentru reșițeni, cuvântul „ecumenism” a primit un sens nou cu 32 de ani în urmă.

Atunci, din inițiativa unui grup de preoți de diferite confesiuni din Reșița, s-a purces la un nou drum de apropiere a bisericilor creștine istorice. Astfel, în perioada 18 – 25 ianuarie 1993, se organiza în municipiul de pe Bârzava pentru prima oară Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor.

În cartea în patru limbi (română, germană, maghiară, italiană) „Spălați-vă picioarele unul altuia. Ecumenism, între istorie și prezent la Reșița = Waschet Euch gegenseitig die Füße. Ökumene zwischen Geschichte und Gegenwart in Reschitza = Mossátok meg egymás lábát. Az ökumenizmus története és jelene Resicabányán“,apărută, la 10 ani de ecumenism, sub semnătura părintelui de atunci Pál, astăzi episcop diecezan, și a mea, dânsul amintea de aceste prime zile: „Când am ajuns la Reșița, o dorință trăia în mine: să îi iubesc pe toți, pe fiecare om, să mă întorc spre fiecare cu iubire. E normal că în mod special am încercat să fiu atent la preoți și pastori de oricare confesiune, căci ei sunt aceia cu care lucrăm în via Domnului, aici în Reșița. …Din 1993 încoace, Săptămâna ecumenică de rugăciune pentru unitatea creștinilor se desfășoară cu regularitate și în orașul nostru, în fiecare an, între 18 și 25 ianuarie. Mai ales din 1999 încoace, de când participarea este deosebit de largă, cred că putem vorbi despre o săptămână de sărbătoare creștinească pentru întregul oraș.”

Doresc în continuare să accentuez câteva inițiative și manifestări pe care le consider importante pentru ultimii 34 de ani de trăire în comun la Reșița:

–   Participarea creștinilor de diferite confesiuni din Reșița la diferite evenimente din programul vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la București, în 7 – 9 mai 1999, când a ieșit din sufletul miilor de credincioși acel strigăt de neuitat, „Unitate!”, dar și participarea creștinilor din Banatul Montan la programul vizitei Papei Francisc în Transilvania, la Șumuleu-Ciuc și la Blaj, la început de iunie 2019;

–   Participarea tinerilor reșițeni de diferite confesiuni creștine, alături de preoții lor, la a treia Adunare Ecumenică Europeană, care a avut loc la Sibiu între 4 și 9 septembrie 2007, dar și la alte întâlniri cu caracter ecumenic din Italia (zona Pesaro, Loreto și Trento) și Suedia;

–  Întâlnirile ecumenice anuale și lunare ale femeilor în diferitele biserici istorice creștine reșițene, care s-au desfășurat în trecut;

–  Manifestarea anuală ecumenică în Postul mare, desfășurată de cele mai multe ori la Centrul Social „Frédéric Ozanam“ din Reșița, „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii”, anul trecut desfășurându-se pentru a 18-a oară;

–   Manifestarea din 14 ianuarie 2007 de la Reșița, cu participarea celor trei episcopi, PS Lucian Mic (ortodox român, Caransebeș), PS Alexandru Mesian (greco-catolic, Lugoj) și PS Martin Roos (romano-catolic, Timișoara), cu prilejul înmânării oficiale a titlurilor de Cetățean de Onoare al municipiului Reșița preoților dr. Vasile Petrica (la acea vreme protopop ortodox român de Reșița), József Csaba Pál (atunci fiind arhidiacon romano-catolic al Banatului Montan), Marian Ilie Ștefănescu (la acea vreme protopop greco-catolic de Reșița) și Makay Botond (atunci pastor reformat de Reșița), un gest unic în țara noastră, poate și pe plan european;

–   Întâlnirile / rugăciunile ecumenice organizate de-a lungul anilor cu participarea la Reșița, Caransebeș, Anina, Băile Herculane, Bocșa, Oravița, Mehadia, Moldova Nouă  sau în Slatina Timiș a unor întâistătători ai bisericilor creștine din țara noastră: PS Sebastian Kräuter (episcop romano-catolic, Timișoara) și dr. dr. Christoph Klein (episcop evanghelic luteran, Sibiu) la Reșița, în 14 noiembrie 1992 și 14 octombrie 1995; PS Sebastian Kräuter (episcop romano-catolic, Timișoara) și PS Alexandru Mesian (episcop greco-catolic, Lugoj) la Bocșa, în 15 mai 1998; PS Martin Roos (episcop romano-catolic, Timișoara) și PS Alexandru Mesian (episcop greco-catolic, Lugoj) la Reșița, în 8 septembrie 2000; PS Martin Roos (episcop romano-catolic, Timișoara), PS Eugen Schönberger (episcop romano-catolic, Satu Mare) și dr. dr. Christoph Klein (episcop evanghelic luteran, Sibiu) la Reșița, în 22 ianuarie 2005; PS József Csaba Pál (episcop romano-catolic, Timișoara) și Reinhart Guib (episcop evanghelic luteran, Sibiu) la Reșița, în 25 ianuarie 2020; PS Lucian Mic (episcop ortodox român, Caransebeș) și PS József Csaba Pál (episcop romano-catolic, Timișoara) la Caransebeș, în 22 ianuarie 2019 și 21 ianuarie 2020, la Reșița în 23 ianuarie 2019, în 23 ianuarie 2020, în 23 ianuarie 2021 și în 22 ianuarie 2022, precum și la Anina, în 21 ianuarie 2021, la Oțelu Roșu, în 20 ianuarie 2022 și la Bocșa Montană, în 21 ianuarie 2022. La rugăciunile ecumenice din 2022 din Reșița, Oțelu Roșu și Bocșa Montană au participat PS József Csaba Pál, PS Lucian Mic și PS Ioan Călin Bot (episcop, pe atunci auxiliar, greco-catolic de Lugoj), în anul 2023, la cele organizate la Oravița, Caransebeș și Oțelu Roșu, participând, de asemenea, PS József Csaba Pál, PS Lucian Mic și PS Ioan Călin Bot, ca de altfel și în 2024, la Slatina Timiș. Mehadia și Oravița. În anul trecut – 2025, cei trei ierarhi, PS József Csaba Pál, PS Lucian Mic și PS Ioan Călin Bot au participat la rugăciunea comună la Oravița, Ticvaniu Mic și Moldova Nouă, iar anul acesta – 2026, cei trei ierarhi au participat în zilele de 22, 23 și 24 ianuarie la rugăciunile împreună organizate la Reșița, Băile Herculane și Caransebeș;

–  Cartea mai înainte amintită și apărută la Reșița în anul 2003, cu prilejul împlinirii a 10 ani de octavă de rugăciune pentru unitatea creștinilor, precum și cea lansată în 2023 la Oravița, în prezența celor trei ierarhi ai Banatului Montan, „Ecumenism în Reșița și Banatul Montan = Ökumene in Reschitza und im Banater Bergland”, coordonator: Erwin Josef Ţigla, cuvânt înainte: Episcop József Csaba Pál, apărută în Editura „Banatul Montan” din Reșița, 2022, ambele apariții editoriale fiind coordonate de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița;

–  Organizarea, timp de patru ani, a procesiunii ecumenice de Florii la Reșița, în 28 martie  2010, 16 aprilie 2011, 13 aprilie 2014 și 12 aprilie 2025;

–  Participarea la octava din Reșița a unor preoți / pastori și laici din Italia și Suedia precum și întoarcerea vizitei acestora, prin reprezentanți din Reșița, la manifestări ecumenice din aceste țări;

–  Medicii și asistentele din secția de radiologie a Spitalului Județean Reșița au organizat, începând cu vizita Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, în fiecare zi de lucru un moment ecumenic de rugăciune și meditație;

– Participarea preoților și tinerilor din Reșița la simpozioane ecumenice organizate de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj și Mișcarea Focolarelor din România;

–  Întâlniri ecumenice ale tinerilor la Sanctuarul marian „Maria Stâncii” de la Ciclova Montană și de la Băile Herculane (4 – 5 întâlniri până în prezent);

– Pelerinajul tinerilor creștini din Banatul Montan de la Sanctuarul marian „Maria Stâncii” de la Ciclova Montană la Mânăstirea Ortodoxă Călugăra cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” de la Ciclova Montană, la inițiativa, alături de tineri, a celor trei episcopi: PS József Csaba Pál, episcop romano-catolic de Timișoara, PS Ioan Călin Bot, episcop greco-catolic de Lugoj, și PS Lucian Mic, episcop ortodox român, Caransebeș;

–  Diferite manifestări spirituale și culturale din țară și în străinătate, la care au participat în fraternitate reprezentanți ai diferitelor confesiuni creștine din Reșița și nu numai;

–  Apariții în mass-media scrisă și vorbită locală, națională și internațională.

Ne-am bucurat împreună de cei 34 de ani de octavă în bisericile noastre creștine, anul acesta octava organizându-se în Banatul Montan, între 18 și 25 ianuarie, în următoarele lăcașuri binecuvântate:

• 19.01, Biserica Reformată Reșița Montană,
• 20.01, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Reșița – Govândari,
• 21.01, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița Montană,
• 23.01, Biserica Greco-Catolică „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” și „Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea” Reșița – Govândari (cu participarea PS Ioan Călin Bot, episcop greco-catolic de Lugoj, PS Lucian Mic, episcop ortodox român, Caransebeș și PS József Csaba Pál, episcop romano-catolic de Timișoara),
• 23.01, Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” Băile Herculane (cu participarea PS József Csaba Pál, episcop romano-catolic de Timișoara, PS Ioan Călin Bot, episcop greco-catolic de Lugoj, și PS Lucian Mic, episcop ortodox român, Caransebeș).
• 24.01, Catedrala Episcopală Ortodoxă „Învierea Domnului” și „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul”Caransebeș (cu participarea PS Lucian Mic, episcop ortodox român, Caransebeș,  PS Ioan Călin Bot, episcop greco-catolic de Lugoj, și PS József Csaba Pál, episcop romano-catolic de Timișoara).

Este în puterea noastră să încercăm, fiecare după putințele sale, să contribuim prin rugăciune la unitatea creștinilor, indiferent de confesiune sau limbă maternă, să participăm împreună ori de câte ori ni se oferă prilejul la manifestări spirituale sau culturale care promovează unitatea creștină în Banatul Montan! Și s-au creionat deja noi inițiative în acest sens, despre care se vor publica amănunte la momentul potrivit.

Sâmbătă, 24 ianuarie, am participat la un eveniment deosebit la Muzeul Național al Banatului, dedicat Zilei Unirii Principatelor Române.

După-amiaza a debutat cu ,,Fiare Din Beci”, o expoziție interactivă de săbii și spade din secolele XIX–XX, folosite de armata Principatelor Române și, mai târziu, de Armata Română. Parcursul expozițional a fost completat de printuri realizate după fotografii de epocă cu militari români, fragmente vizuale care surprind o etapă importantă din procesul de formare națională.

La ora 17:00, concertul Peregrinii – „Ecouri din trecut” a adus în fața publicului un repertoriu de muzică istorică inspirat de perioada Unirii Principatelor. Melodiile de epocă, temele tradiționale și reconstituirile sonore au recreat cu adevărat atmosfera acelor ani, cu multă atenție la detalii și pasiune pentru istorie.

Ilie RĂDOI