Pe 19 ianuarie s-a desfășurat prima ședință a Consiliului Director al UZPR din anul 2026, cu prezență fizică și online a membrilor. Invitați la ședință au fost Viorel Popescu, președintele Comisiei de Atestare Profesională, Monica Cercelescu – Departamentul Juridic – Teodora Marin, coordinator al Editurii UZP, Cornel Cepariu, președinte al Filialei Bacău și Ion D. Cucu, președinte al Filialei Caraș-Severin.

Întrunită statutar, ședința a avut ca prim punct pe ordinea de zi situația financiară a UZPR. „Balanța Uniunii este pozitivă. Au crescut și sumele rezultate din redirecționarea către UZPR a 3,5% din impozitul pe venit și îndemnăm șefii de filiale să stimuleze în continuare acest demers în rândul membrilor UZPR. Avem în prezent un număr de 5.156 de membri și le reamintim șefilor de filiale că este necesar să aibă o evidență cât mai exactă a membrilor cu drept de vot în forurile noastre”, a menționat Dan Constantin, președinte al UZPR.

Un alt punct important pe ordinea de zi a fost cel referitor la Gala Premiilor UZPR „Excelența în jurnalism”. „Au fost trimise materialele de prezentare ale colegilor nominalizați. Gala Premiilor UZPR va avea loc pe 16 februarie 2026, la teatrul „Ion Creangă” din București, de la ora 18:00, și va fi prezentată de Daniela Mihai Soare, jurnalist Radio România Actualități. Va fi un eveniment aparte, la care vor fi invitați șefi ai instituțiilor de presă și reprezentanți ai autorităților centrale”, a spus Ruxandra Săraru, președinte al juriului. Despre ultimele pregătiri din perspectivă tehnică au dat detalii Monica Zvirjinschi și Claudius Dociu, vicepreședinte al UZPR, care fac parte din echipa care organizează evenimentul în toate detaliile.

Ordinea de zi a ședinței Consiliului Director al UZPR a inclus detalii despre organizarea Adunării Generale anuale. „Adunarea Generală anuală din 2026 se va desfășura în sistem online. Filialele trebuie să trimită pe adresa UZPR, până pe 27 februarie 2026, Rapoartele de activitate. Pentru coerență, în aceste Rapoarte fiecare filială va include și manifestările care se vor organiza în anul 2026, astfel încât să poată fi incluse în calendarul UZPR”, a spus Dan Constantin.

În ceea ce privește calendarul de evenimente din acest an la nivelul UZPR, președintele Constantin a menționat că acestea vor avea ca punct central o poziție clară a UZPR legată de legislația legată de implementarea European Media Freedom Act. „Vom relua temele pe care le-am abordat cu un an în urmă în cadrul dezbaterii naționale organizate de UZPR în 2025 pe acest subiect. De asemenea, ne-am propus înființarea de noi cluburi în cadul UZPR – Clubul Ziariștilor Economici, cu implicarea directă a Filialei Casa Presei, și Clubul Ziariștilor de Sănătate, proiect în colaborare cu Academia de Științe Medicale. De asemenea, vom semna un Protocol cu Academia de Științe Juridice, pentru tot ceea ce înseamnă noua legislație europeană legată de mass-media și vom elabora, împreună cu SNSPA, un Anuar al facultăților de Jurnalism, la care se vor putea asocia și unitățile de învățământ care formează viitori jurnaliști. Avem în proiect, totodată, și inițierea demersurilor pentru afilierea UZPR la o organizație a jurnaliștilor din Europa – Filiala de la Bruxelles a Uniunii este în centrul acestui proiect, la care contribuie și membrii noștri cu conexiuni la nivel european și care vor face parte dintr-un Club de Reprezentare Externă. Tot acest program va fi supus aprobării Adunării Generale anuale”, a detaliat președintele Dan Constantin.

În intervenția sa, Ioan Pamparău, președinte al Filialei Brașov-Covasna, a punctat finalizarea, în această perioadă, a unui concurs cu premii pentru creație jurnalistică și un eveniment de celebrare a seniorilor presei brașovene, care va avea loc în luna februarie.


Departamentul Comunicare

Foto: Marius Simion

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Municipiul Orșova a găzduit, în 15 ianuarie 2026, o manifestare dedicată operei și personalității lui Mihai Eminescu. Manifestarea, parte a Festivalului Internațional de Literatură ,,Mihai Eminescu”, a însemnat o reîntâlnire cu opera eminesciană și o aducere aminte a valorii omului, jurnalistului și poetului național, devenit un mit care marchează identitatea culturală românească.

Festivalul s-a desfășurat între 13 și 16 ianuarie 2026, pe teritoriul a două județe: Mehedinți și Caraș – Severin, în prezența unor personalități din lumea scrisului, din România și Serbia. Jurnaliști, scriitori, istorici, profesori universitari și iubitori de cultură, au ținut să fie prezenți la această manifestare , a 36-a ediție s festivalului cultural mehedințean.

Munca titanică de organizare și conducere a manifestărilor prilejuite de Ziua Culturii Naționale, depusă de inimosul literat prof. dr. Florian Copcea, împletită cu sprijinul primăriilor din Drobeta Turnu Severin, Orșova și Băile Herculane, ale Palatului Culturii ,,Teodor Costescu” din Drobeta T. Severin, Episcopiei Severinului și Strehaiei, Mănăstirii Sf.Ana din Orșova și a Fundației Culturale Lumina, au asigurat succesul acțiunii și aprecierile invitaților din Maramureș, București, Galați, Buzău, Dolj, Vâlcea, Băile Herculane și Serbia.

Prima zi a festivităților a început la Palatul Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin, cu deschiderea oficială, simpozionul Mihai Eminescu, microrecital al corului ,,Kinonia” al Episcopiei Severinului și Strehaiei, decernarea premiilor „Eminescu”, „Hyperion”, „Pamfil Șeicaru” și un mini-spectacol ,,Sânzienele Mehedințiului”.

Juriul care i-a desemnat pe cei premiați a fost compus din: academician Mihai Cimpoi (președinte), prof. dr. Zenovie Carlugea, prof.dr. Tudor Nedelcea, prof. dr. Marius Arbănași, prof. dr. Florian Copcea.

Premiile „Eminescu” au fost acordate scriitorilor: Silvia Curelaru Ibănescu din Galați, Dana Gagniuc Buzura din Baia Mare, Marian Margarit din Buzău, Marilena Apostu din Galați, Delia Muntean din Baia Mare, Stan V. Cristea din Roșiorii de Vede, Ion Dulugeac din București, Denisa Balaj din Băile Herculane.

Premiile „Hyperion” au fost acordate scriitorilor: Emanuela Bușoi, Titu Dinuț, Victor Rusu, Adela Ionașcu, Gheorghe Buchi, Ina Victoria Catrinoiu, Eugen Dulbaba, Anna Eichert Giurca, Lia Sol, Vasile Istrătescu (toți din județul Mehedinți), Constantin Pădureanu și Mihaela Albu (ambii din Craiova), Vasile Barbu (Serbia), Nelu Barbu (din Vâlcea).

Premiile „Pamfil Șeicaru” au fost acordate astfel: Dumitru Constantin din București și Stelian Curelaru din Galați.

Un premiu special a fost acordat Corului „Kinonia” al Episcopiei Severinului și Strehaiei, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență.

În dimineața zilei de 15 ianuarie 2026, o coloană de mașini a asigurat transportul invitaților la Băile Herculane și Orșova.

După ce au fost depuse flori la bustul lui Eminescu din orașul Băile Herculane unde s-au acordat și câteva premii, coloana s-a îndreptat spre Municipiul Orșova. Invitații au fost întâmpinați de primarul municipiului, ing. Adrian Cican, ziariști, scriitori locali și un număr însemnat de iubitori de cultură din cadrul Asociației Seniorilor „Clisura Dunării” – Orșova.

Festivitatea a început în Parcul Dragalina, cu depunere de flori la bustul lui Eminescu, acțiune urmată de momente de aducere aminte a importanței operei eminesciene prin cuvântul prof. dr. Florian Copcea, al primarului Municipiului Orșova, ing. Adrian Cican, al reprezentanților invitaților și al celor doi membri UZPR din localitate. „Eminescu nu este doar un poet al iubirii sau al naturii, – a precizat primarul Municipiului Orșova în cuvântul său, – ci un spirit vizionar, un gânditor profund, un apărător al valorilor naționale și al demnității românești. Prin opera sa, el a dat limbii române o forță expresivă fără egal, ridicând-o la rang de limbă a marilor culturi europene”.

În partea a doua, participanții s-au deplasat la Mănăstirea Sf. Ana din Orșova, unde un sobor de preoți au ținut o slujbă de pomenire în memoria lui Mihai Eminescu . După slujbă, au fost acordate premii și diplome.

În ultima zi a Festivalului Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” au avut loc întâlniri cu scriitorii și jurnaliștii din județ, care și-au expus fragmente din operele lor literare sau jurnalistice.

Încheierea manifestărilor dedicate lui Mihai Eminescu din cadrul festivalului care a marcat Ziua Culturii Naționale audat startul și altor manifestări în școli, asociații și instituții culturale din Mehedinți.

Mihai Eminescu este sărbătorit cu fast în fiecare an la Drobeta-Turnu Severin, orașul devenind un centru important al manifestărilor culturale dedicate poetului național, în special în jurul datei de 15 ianuarie când se cinstește și Ziua Culturii Naționale. Sărbătorirea poetului pune accent pe promovarea valorilor culturale autentice și pe dialogul literar, transformând orașul într-o adevărată capitală a culturii românești la jumătatea lunii ianuarie. 

Festivalul Internațional de Literatură „Mihai Eminescu”, ajuns în 2026 la ediția a 36-a, este principalul eveniment desfășurat anual la Palatul Culturii „Teodor Costescu”. El reunește academicieni, scriitori, eminescologi, clerici și oameni de cultură, un public numeros, iubitor de cultură și artă. Programul Festivalului include lansări de carte, sesiuni de comunicări științifice, discursuri omagiale, prezentarea de reviste culturale, evenimente artistice și acordarea de premii.

Pentru reușita Festivalului, principalul organizator – scriitorul Florian Copcea, este sprijinit de Episcopia Severinului și Strehaiei condusă de Preasfințitul Episcop Nicodim, Palatul Culturii „Teodor Costescu” , Primăria Municipiului și Consiliul Județean, Fundația Culturală Lumina.

De obicei manifestările încep la Palatul Culturii „Teodor Costescu”, și apoi se extind și în alte locuri simbolice, inclusiv în zona unde a locuit fratele poetului, Matei Eminescu, ofițer în armata română. Drobeta-Turnu Severin marchează astfel anual, prin aceste festivaluri, importanța operei eminesciene în cultura națională. Programul festivalului este centrat pe evocarea operei și personalității lui Mihai Eminescu, prin întâlniri cu scriitori, intervenții ale unor academicieni și participarea unor personalități culturale. 

Lucrările Festivalului au debutat anul acesta, ca de obicei, la Palatul Culturii. Domnul Florian Copcea, președintele Fundației Culturale „Lumina”, i- a prezentat pe invitații de onoare ai Festivalului, a anunțat programul acestuia și însemnătatea manifestării. „ România are o istorie bogată și a dat lumii personalități remarcabile, oameni de știință, inventatori, filosofi și gânditori care au schimbat cursul umanității. Dincolo de granițele țării, contribuțiile lor au modelat domenii precum medicina, aviația, fizica, informatica, filozofia, literatura, științele și arta, punând România pe harta marilor realizări mondiale. Eminescu este cel care a definit în ,,Epigonii „poezia ca pe o creație pură, divină ,în care imaginile poetice sunt ,,icoane „,ce înnobileaza prin sensibilitate,emoție , mintea și sufletul omenesc !”

În cuvântul său, Preasfințitul Nicodim a subliniat faptul că ziua de 15 ianuarie este în Drobeta Turnu Severin dar și în tot restul țării prilej de omagiere a tuturor marilor creatori de cultură românească. De 36 de ani, fără nici-o întrerupere, în această zi se reunesc la Palatul Culturii din municipiu, profesori de limba română, de istorie, de religie și toți iubitorii de cultură din împrejurimi pentru a-i omagia pe românii bravi care s-au remarcat de-a lungul vremii și a existenței românești în spațiul Carpato-danubiano-pontic prin opere durabile care au făcut faimă spiritului românsc. Eminescu este motivul care ne leagă mai puternic azi ca niciodată ! Vă mulțumesc tuturor pentru că aveți această bunăvoință și plăcere de a participa la manifestările care au drept scop susținerea neamului, limbii, credinței și că ne demonstrați „că TOT ce-i ROMÂNESC nu piere și nici nu va pieri”!

Au urmat alocuţiunile autorităţilor locale şi ale altor invitaţi, continuând cu mai multe momente culturale și artistice.

Poetul Marian Mărgărit a evocat figura poetului nostru național și a subliniat faptul că Eminescu, voievodul limbii române, rămâne legătura indisolubilă dintre patrie și români. În cadrul festivalului, Corul Kinonia al Episcopiei Severinului şi Strehaiei a susţinut un regal de cântece pe versuri de Mihai Eminescu. Tot în cadrul Festivalului internațional Mihai Eminescu au avut loc mai multe evenimente între care: Vernisajul expoziţiilor „Manuscrisele lui Eminescu” la Biblioteca Judeţeană „I. Gh. Bibicescu” și „Marea Unire” a Muzeului „Regiunii Porţilor de Fier”; Simpozionul „Mihai Eminescu – omul deplin al culturii române”; Decernarea premiului „Hyperion” şi a premiilor „Eminescu”.

Festivalul și-a continuat lucrările la Mănăstirea „Sfânta Ana” din Orşova. Acolo, după săvârșirea Sfintei Liturghii s-a săvârșit parastasul pentru Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești.

Cu ocazia a 176 de ani de la nașterea poetului, au mai fost organizate concursuri multimedia interactive, menite să atragă liceenii și să redescopere opera eminesciană într-o manieră modernă.

De ce despre presa ţărănească? Pentru că aceasta este un fenomen unic pe teritoriul actual al României, pentru că la Soceni s-a născut unul dintre cei mai de seamă jurnalişti-ţărani din Banat: Petru Bizerea.

Acesta a fost editorul ziarului „Opinca”, din Coştei, în redacţia căruia s-a întocmit lista cu delegaţii din Banatul de Sud ce urmau să participe, în 1918, la Marea Unire de la Alba Iulia.

Centrul Cultural din Soceni cuprinde o bibliotecă ce-i poartă numele lui Petru Bizerea, aşa cum Casa de Cultură din localitate îi poartă numele profesorului, compozitorului și dirijorului Ion Românu, cel care a înființat Școala Medie de Muzică la Reșița în 1949.

De ce este important mediul rural?

Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Banat au apărut periodice la sate. Gazetele ţărăneşti din Banat au apărut din iniţiativa şi pe cheltuiala unor ţărani inimoşi, mici proprietari de pământ, dornici de a-şi afirma ideile, prin care dădeau chiar soluţii de rezolvare a problemelor satului românesc interbelic. Fenomenul ţăranilor condeieri, ziarişti şi compozitori din Banat l-a impresionat plăcut pe Camil Petrescu, care a remarcat în articolele sale nivelul cultural al ţinutului şi explozia creatoare a truditorilor brazdei.

Academicianul Gabriel Ţepelea a întocmit, în 1943, o antologie reprezentativă a scriitorilor– ţărani din Banat  atrăgând atenţia asupra dimensiunilor şi valorii acestui fenomen.

În data de 10 aprilie 2008, la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara s-a desfăşurat o sesiune de comunicări – Aspecte culturale din viaţa satelor bănăţene – la care au participat mulţi redactori şefi de la publicaţiile rurale din judeţul Timiş, fiecare prezentându-şi publicaţia, iar în final, iniţiatorul şi moderatorul sesiunii, dl. Ion Traia, cel care a scos periodicul „Vatra satului” în satul său natal Ferendia, a propus constituirea Asociaţiei presei rurale din Banatul istoric, propunere ce a fost validată, urmând să se facă demersurile necesare pentru constituirea legală. Toţi participanţii au aderat la ideea regretatului publicist și cărturar Aurel Turcuş, de a decreta ziua de 10 aprilie ca zi a presei rurale din Banat.

Din ianuarie 2010, Asociaţia publiciştilor presei rurale din Banat a dobândit personalitate juridică și și-a dezvoltat și nuanțat activitatea, cooptând în cadrul ei publiciști din întreg Banatul istoric, adică județele Timiș, Caraș-Severin, Arad și publiciști din satele românești din Serbia.

În zilele de 23-24 septembrie 2011 s-au materializat generos gândurile inspirate ale regretatului orof. Ghiţă Rancu – Bodrog, redactor şef al periodicului „Almăjul” din Şopotul Vechi privind desfăşurarea primei ediţii a „Forumului publiciştilor presei rurale din Banatul Istoric”. Co–organizator a fost „Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale in Banat”, care a răspuns afirmativ iniţiativei venite din ţinutul de legendă al Ţării Almăjului. Forumul presei rurale din Banat s-a desfășurat timp de două zile, la Șopotul Vechi, în casa dr. Paul Purea. La această întâlnire au fost prezenți publiciști din presa rurală bănățeana, din județele  Arad, Timiș, Caras-Severin și din Serbia.

În data de 30.08. 2013 a avut loc în localitatea Toracu Mare (Serbia) a treia ediţie a Forumului publiciştilor din presa rurală bănăţeană. Evenimentul a fost organizat de către Asociaţia Publiciştilor din Presa Rurală din Banat şi comunitatea locală românească din Torac. La inițiativa lui Mircea Lelea, redactorul-șef al revistei „Lumina torăceană” și în organizarea Asociației pentru Artă și Cultură Românească „Vichenție Popovici Bocăluț” din Torac și a Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat s-a desfășurat un eveniment cultural la Căminul Cultural și la Școala Generală „George Coșbuc” din localitatea Torac, la care au luat parte redactori și colaboratori ai revistei „Lumina torăceană”, precum și jurnaliști de la mai multe publicații locale din Banatul istoric.

Dar impresionantă rămâne Colecția privată de arheologie și etnografie ,,Almăjul”, aparținând lui Gheorghe Rancu – Bodrog, de la Șopotul Vechi, care a devenit centrul și locul de manifestare a acțiunilor din cadrul Conferinței istoricilor din Banatul istoric și din acest an, dedicată personalității și activității celui care a fost Gheorghe Rancu – Bodrog.

Din paleta lui bogată în activități, pe care nu știu cum de a avut timp și putere mentală să le desfășoare, cum afirma Medicul Iosif Badescu, doresc să amintesc doar câteva, asupra cărora prof. Gheorghe Rancu – Bodrog și-a pus amprenta:

În toamna anului 1995, a editat Revista „Almăjul”. Sigur că revista a avut și sincope, datorate mai multor cauze, decisive fiind cheltuielile pentru editare și tipărire, precum și timpul. După pensionare s-a implicat mult mai mult, astfel că, după un hiatus de vreo zece ani, apariția ei a fost uneori chiar lunară (la apariție revista era trimestrială), cu subiecte tot mai interesante, predominând cele de istorie.

A doua activitate majoră a fost și este „Colecția privată de arheologie și etnografie Almăjul”, deschisă în 2011 în propria locuință, cu peste 4.000 de piese de o valoare inestimabilă. Ideea înființării unui muzeu sătesc îi venise cu mult timp în urmă. Prima locație a colecției a fost o sală de clasă și datează din 1987.

Colecția „Almăjul” a devenit deja de notorietate, fiind un punct de atracție important pentru turiștii veniți în Țara Almăjului, de la elevi, studenți, până la profesori universitari, arhierei, academicieni. Speranța că are viitor stă în faptul că fiul cel mare, dr. Dacian Rancu, este muzeograf și cunoaște adevărata valoare a exponatelor.

Intuind importanța și valoarea cultural-spirituală a publicațiilor, Gheorghe Rancu – Bodrog adaugă o nouă preocupare a pasiunii sale și anume aceea de a colecționa publicații, vechi și noi din diferite spații culturale din Banat. Acest interes s-a materializat în anul 2023, prin înființarea Muzeului Presei Bănățene. Muzeul a fost inaugurat în data de 7 octombrie 2023, fiind constituit în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și cu Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat (APPRBl).

Trebuie menționat faptul că este primul muzeu de acest gen înființat în arealul Banatului Montan. Cartografierea publicațiilor, organizarea lor în secțiuni reprezentative, sarcini complexe și laborioase, aparțin exclusiv fondatorului ei – la fel, perseverența și reușita obținerii spațiului ce găzduiește astăzi muzeul, amplasat în incinta Școlii Generale din localitatea Șopotu Vechi.

Ghiță Rancu – prietenul și colegul nostru a luminat imaginea a două sate – cel natal așezat pe marginea unei ape nemiloase, cum scria prof. univ. dr. Anton Ilinca și cel adoptat, de la liziera dealurilor almăjene – azi, Domnul Profesor, Domnul Învățător, fost metodist al Inspectoratului Școlar Județean, gazdă a multor ateliere din cadrul Seminarului Internațional DIDACTICA, aduse la Șopotu Vechi de Casa Corpului Didactic Caraș-Severin, poate privi de sus din ceruri cu mândria-i binecunoscută, la continuarea a tot ceea ce ar mai fi dorit să facă pe acest pământ pentru comunitate, pentru oameni, pentru familie, pentru nepoți și pentru spiritualitatea românească, continuate acum de fiul său, cu sprijinul familiei și al comunității locale…

(Revista UZP, nr. 40/2025)

19 ianuarie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).

Prezentare de carte: „Anuarul Cultural al Românilor din Voivodina”, autor: dr. Traian Căcina, consilier executiv, responsabil pentru cultură în cadrul Primăriei Vârșeț / Serbia.

Momente muzicale cu elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița, coordonatoare: prof. Cornelia Balogh-Remelei; la pian: prof. Lorand Balogh-Remelei.

 

 

19. Januar 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).

Buchpräsentation: „Anuarul Cultural al Românilor din Voivodina” (= „Das kulturelle Jahrbuch der Rumänen in der Wojwodina“), Autor: Dr. Traian Căcina, Exekutivberater, verantwortlich für die Kultur im Rathaus Werschetz / Serbien.

Musikalische Einlagen: Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Prof. Cornelia Balogh-Remelei; Klavierbegleitung: Prof. Lorand Balogh-Remelei.