Eminescu, Reșița și Caraș-Severinul: o întâlnire cu eminescologul Gheorghe Jurma.
15 ianuarie 2026, ora 12.30, curtea Centrului Universitar UBB Reșița, la Ansamblul omagial „Mihai Eminescu & Luceafărul”:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Omagiu lui Mihai Eminescu, la 176 de ani de la naștere. Participă elevi ai Reșiței.
15 ianuarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Prezentarea volumului „Eminescu și Banatul”, autor: dr. Ionel Bota (Oravița), apărut la Editura TIM Reșița, 2026.
Expoziție „Mihai Eminescu în filatelie” din colecția Doina & Gustav Hlinka și expoziția de fotografii „Monumente Mihai Eminescu” realizată de Erwin Josef Țigla.
Program cultural cu participarea Corului „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Der rumänische Nationaldichter Mihai Eminescu und Reschitza: Begegnung mit dem Schriftsteller und Verleger Gheorghe Jurma (Reschitza).
15. Januar 2026, 12:30 Uhr, Hof des Universitätszentrums Reschitza der Klausenburger „Babeș – Bolyai“-Universität, beim Hommage-Ensemble „Mihai Eminescu – Luceafărul / Der Abendstern”:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Hommage an Mihai Eminescu, anlässlich des 176. Geburtstags, mit der Teilnahme von Schülern Reschitzas.
15. Januar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Präsentation des Bandes „Eminescu și Banatul” (= „Eminescu und das Banat”), Autor: Dr. Ionel Bota (Orawitza), erschienen im Verlag TIM Reschitza, 2026.
Ausstellung „Mihai Eminescu und die Philatelie“ aus der Sammlung Doina & Gustav Hlinka und Fotoausstellung „Die Denkmäler Mihai Eminescus“ von Erwin Josef Ţigla.
Mit Beteiligung des „Franz Stürmer”-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea).
16 ianuarie 2026, ora 12.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Expoziție de carte, dedicată deportării.
Expoziție filatelică având tematica „Deportarea germanilor în fosta Uniune Sovietică”, din colecția Norbert Blistyar (din Steierdorf, astăzi în Germania).
17 ianuarie 2026, ora 12.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Expoziție de artă plastică a reșițenilor Anton Ferenschütz (*10 noiembrie 1927, Reșița – †25 aprilie 2018, Bielefeld / Germania) și Franz Binder (*14 noiembrie 1924, Steierdorf – †11 noiembrie 2004, Reșița).
18 ianuarie 2026, ora 9.00, Biserica romano-catolică „Preasfânta Treime” Sadova Veche:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
18 ianuarie 2026, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Neprihănita Zămislire” Orșova:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
18 ianuarie 2026, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Neprihănita Zămislire” Caransebeș:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
18 ianuarie 2026, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Înălțarea Sfintei Cruci” Oravița:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
18 ianuarie 2026, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” Oțelu Roșu:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
18 ianuarie 2026, ora 10.30, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
18 ianuarie 2026, ora 11.40, Monumentul deportaților din Parcul „Episcop Martir Traian Valeriu Frențiu” (fost „Cărăşana“) Reșița:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Rugăciuni pentru victimele deportării, cu participarea păr. Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan, și a păr. Walther Sinn, pastorul Bisericii Evanghelice C.A. din Banat.
Participă dna Consul a Germaniei de la Timișoara, Excelența Sa Anja Zougouari, și dl Consul onorific al Austriei din Timișoara, Excelența Sa Georg Bardeau.
Incursiuni muzicale comune: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).
18 ianuarie 2026, ora 11.00, Biserica romano-catolică „Neprihănita Zămislire” Bocșa Montană:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
18 ianuarie 2026, ora 12.00, lângă Biserica romano-catolică „Neprihănita Zămislire” Bocșa Montană:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Rugăciune la Monumentul deportaților pentru victimele deportării.
18 ianuarie 2026, ora 11.30, Biserica romano-catolică „Preasfânta Treime” Steierdorf:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
18 ianuarie 2026, ora 16.00, Biserica romano-catolică „Nașterea Maicii Domnului” Dognecea:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
18 ianuarie 2026, ora 16.45, în curtea Bisericii romano-catolice „Nașterea Maicii Domnului” Dognecea:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Rugăciune pentru victimele deportării, la Monumentul deportaților.
21 ianuarie 2026, ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Expoziție de artă plastică, dedicată deportării, cu lucrări ale reșițenilor Doina & Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai Cercului de artă plastică „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin, Marianne Florea, Liliana Nicoleta & Andrei Nicolas Bălan, membri ai Cercului de sculptură „Jakob Neubauer”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, precum și ale plasticianului Michael Messer (din Sânmartin de Arad, astăzi la Augsburg / Germania).
În continuare, program muzical cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
22 ianuarie 2026, ora 12.00, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Expoziție documentară cu tema: 31 de ani de la ridicarea la Reșița a Monumentului deportaților germani în fosta Uniune Sovietică.
Ausstellung von Veröffentlichungen, die der Russlanddeportation gewidmet sind.
Philatelie-Ausstellung zum Thema Russlanddeportation, aus der Sammlung von Norbert Blistyar (aus Steierdorf, heute in Deutschland).
17. Januar 2026, 12:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Kunstausstellung der Reschitzaer Künstler Anton Ferenschütz (*10. November 1927, Reschitza – †25. April 2018, Bielefeld / Deutschland) und Franz Binder (*14. November 1924, Steierdorf – †11. November 2004, Reschitza).
18. Januar 2026, 9:00 Uhr, römisch-katholische „Allerheiligste Dreifaltigkeit”-Kirche Alt-Sadowa:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Heilige Sonntagsmesse, in der auch für die verstorbenen Russlanddeportierten gebetet wird.
18. Januar 2026, 9:30 Uhr, römisch-katholische „Kreuzerhöhungs”-Kirche Orawitza:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Heilige Sonntagsmesse, in der auch für die verstorbenen Russlanddeportierten gebetet wird.
18. Januar 2026, 10:00 Uhr, römisch-katholische „Unbefleckte Empfängnis”-Kirche Orschowa:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Heilige Sonntagsmesse, in der auch für die verstorbenen Russlanddeportierten gebetet wird.
18. Januar 2026, 10:00 Uhr, römisch-katholische „Unbefleckte Empfängnis”-Kirche Karansebesch:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Heilige Sonntagsmesse, in der auch für die verstorbenen Russlanddeportierten gebetet wird.
18. Januar 2026, 10:00 Uhr, römisch-katholische „Maria Königin”-Kirche Ferdinandsberg:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Heilige Sonntagsmesse, in der auch für die verstorbenen Russlanddeportierten gebetet wird.
Gebete für die Russlanddeportierten mit Pfr. Veniamin Pălie, Erzdechant des Banater Berglands, und Pfr. Walther Sinn, evangelischer Pfarrer des Banats. Anschließend Kranzniederlegungen.
Es nehmen teil, Ihre Exzellenz Anja Zougouari, Konsulin der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar, und Seine Exzellenz Georg Bardeau, Honorarkonsul Österreichs in Temeswar.
Gemeinsame musikalische Umrahmung: der „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea) und die vokal-instrumentalen Gruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) und „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
18. Januar 2026, 11:00 Uhr, römisch-katholische „Unbefleckte Empfängnis”-Kirche Deutsch-Bokschan:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Heilige Sonntagsmesse, in der auch für die verstorbenen Russlanddeportierten gebetet wird.
18. Januar 2026, 12:00 Uhr, am Vorplatz der römisch-katholischen „Unbefleckte Empfängnis”-Kirche Deutsch-Bokschan:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Gebetsandacht für die verstorbenen Russlanddeportierten beim Denkmal.
18. Januar 2026, 11:30 Uhr, römisch-katholische „Allerheiligste Dreifaltigkeit”-Kirche Steierdorf:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Heilige Sonntagsmesse, in der auch für die verstorbenen Russlanddeportierten gebetet wird.
18. Januar 2026, 16:00 Uhr, römisch-katholische „Maria Geburt”-Kirche Dognatschka:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Heilige Sonntagsmesse, in der auch für die verstorbenen Russlanddeportierten gebetet wird.
18. Januar 2026, 16:45 Uhr, Hof der römisch-katholischen „Maria Geburt”-Kirche Dognatschka:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Gebetsandacht für die verstorbenen Russlanddeportierten beim Denkmal.
21. Januar 2026, 16:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Kunstausstellung, der Deportation gewidmet: Doina & Gustav Hlinka und Viorica Ana Farkas, Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin, Marianne Florea, Liliana Nicoleta & Andrei Nicolas Bălan, Mitglieder des Holzschnitzerei-Kreises „Jakob Neubauer”, beide des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, sowie Michael Messer (früher Sanktmartin im Banat, heute Augsburg / Deutschland).
Anschließendes Musikprogramm mit dem „Franz Stürmer“-Chor aus Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).
22. Januar 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:
81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Dokumentationsausstellung zum Thema 31 Jahre Russlanddeportierten-Denkmal in Reschitza.
În zorii neliniștiți ai României moderne, Mihai Eminescu nu a fost doar poetul care a așezat limba română sub bolta eternității, ci și jurnalistul care a coborât cuvântul în cetate, transformându-l în sabie, în flamură și în rană deschisă. Activitatea sa jurnalistică se aseamănă cu o torță purtată printr-un oraș: luminează, dar și arde, iar cenușa ei cade greu peste conștiințele adormite.
Eminescu, jurnalistul, scrie asemeni unui medic al națiunii care, refuzând pansamentele, apasă direct pe rană. Articolele sale sunt incizii adânci în trupul unei societăți bolnave de superficialitate, corupție și mimetism occidental. Dacă poetul Eminescu plutește ca o lună melancolică peste codrii limbii române, jurnalistul Eminescu calcă apăsat, ca un judecător neînduplecat, pe pavajul rece al realității politice și sociale.
Stilul său gazetăresc nu cunoaște moliciunea compromisului. Fraza eminesciană este lungă și gravă, asemenea unui fluviu de munte: aparent calm la suprafață, dar cu o forță subterană care sfărâmă malurile minciunii. Metaforele sale nu sunt podoabe, ci arme; comparațiile nu mângâie, ci dezvăluie. Clasa politică devine, sub pana sa, un teatru de umbre, iar demagogii sunt păpuși vorbitoare, mișcate de firele invizibile ale interesului personal.
În articolele sale, statul român apare adesea ca o casă zidită în grabă, cu temelii șubrede, peste care se ridică fațade strălucitoare, dar goale pe dinăuntru. Eminescu privește această construcție cu ochiul arhitectului lucid, știind că prăbușirea nu vine de la furtună, ci din materialele uzate. De aceea, tonul său este grav, profetic, asemenea unui clopot care bate nu pentru a speria, ci pentru a trezi.
Naționalismul său jurnalistic nu este zgomotos, ci adânc, asemenea rădăcinilor unui stejar bătrân. El nu strigă, ci argumentează; nu flatează poporul, ci îl cheamă la responsabilitate. Pentru Eminescu, națiunea nu este o mulțime, ci o ființă vie, cu memorie, cu suferință și cu destin. A o trăda înseamnă a-i vinde sufletul, iar această trădare este denunțată cu o severitate aproape biblică.
Astfel, jurnalismul eminescian se ridică deasupra timpului său, asemenea unei oglinzi în care fiecare epocă se poate recunoaște. Cuvintele sale, scrise cu cerneală și sânge, nu aparțin doar secolului al XIX-lea, ci tuturor momentelor în care adevărul devine incomod. Eminescu jurnalistul nu caută aplauze, ci dreptate; nu liniște, ci verticalitate.
În final, activitatea sa jurnalistică rămâne ca o rană care nu se închide și ca o lumină care nu se stinge. Este dovada că, uneori, poezia cea mai dureroasă nu se scrie în versuri, ci în articole, iar cea mai grea iubire de țară se exprimă nu prin elogii, ci prin luciditate necruțătoare.
Astăzi, paginile sale par frunze arse de toamnă, dar focul lor nu s-a stins. Ele foșnesc încă sub pașii istoriei, amintind că adevărul nu îmbătrânește, iar luciditatea este o formă dureroasă de iubire. Mihai Eminescu, jurnalistul, rămâne astfel nu doar martor al unei epoci, ci o flacără care refuză să se transforme în cenușă.
Concursul de fotografii „Reșița 255 / 100” este organizat de Foto Clubul „Banatul Montan” Reșița (președinte: Flavian Savescu) și de către Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin & Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (președinte: Erwin Josef Țigla). Fotografii amatori reșițeni sunt chemați să-și demonstreze dragostea față de locul unde trăiesc, prin câte o fotografie semnificativă, așa cum văd ei Reșița, cum simt pulsul ei prin prisma obiectivului.
Regulament
Condiții de participare: Pot participa la concurs fotografi în vârstă de peste 18 ani. Concursul este deschis fotografilor amatori din Reșița, jud. Caraș-Severin. Fotografiile trebuie să fie realizate în perioada 2025 – 2026. Participarea la concurs implică acceptarea prezentului regulament.
Tema concursului este „REȘIȚA”. Fotografiile cu care se participă la concurs vor trebui să se încadreze în această temă.
Fotografiile alb/negru sau color trebuie trimise on-line la adresa de mail contact@erwinjoseftigla.ro până în data de 15 mai 2026, ora 23:59, cu mențiunea PENTRU CONCURS REȘIȚA 255 / 100. Pentru selecția la concurs, este permisă prezentarea a patru fotografii de către fiecare participant. Participanții pot înscrie în concurs fotografii cu prelucrare minimă, fiind permise ajustări de bază precum luminozitatea, contrastul și saturația. Nu sunt acceptate manipulări sau intervenții care modifică substanțial conținutul imaginii. Toate imaginile trimise trebuie să fie în format JPG, iar dimensiunea lor trebuie să fie de maximum 1920 px pe latura cea mai lungă. Participanții trebuie să păstreze o copie a imaginilor în formatul original. Toți participanții trebuie să fie în măsură să prezinte imagini de înaltă rezoluție.
Participanții vor trimite pe lângă cele patru fotografii pentru concurs și următoarele date cu caracter personal: numele, vârsta, adresa personală, numărul de telefon și adresa de e-mail.
Participanții acceptă să participe cu fotografiile lor la acțiunile de publicitate asociate acestui concurs și ca numele și imaginea lor să fie utilizate în scopuri promoționale.
Prin participarea la concurs, se acceptă prelucrarea datelor cu caracter personal, ca acestea să fie folosite pentru promovarea concursului și a tematicii acestuia, conform legislației în vigoare.
Fotografiile eligibile vor fi evaluate de un juriu format din 3 membri, selecționat de către organizatori. Vor fi selectați trei câștigători, ale căror nume vor fi anunțate în data de 31 mai 2026. Decizia juriului este definitivă și irevocabilă, neputând fi atacată juridic.
Premierea câștigătorilor va avea loc după cum urmează:
Premiul I: 400,00 RON;
Premiul al II-lea: 350,00 RON;
Premiul al III-lea: 150,00 RON.
Tuturor celor care au trimis fotografii la concurs li se vor acorda diplome de participare.
Fiecare participant va trebui să garanteze respectarea următoarelor condiții în ceea ce privește fotografiile prezentate: este unicul proprietar și autor al fotografiilor și este de acord ca organizatorii să publice acestea pe site-urile proprii de internet și pe rețelele sociale (Facebook, Twitter, Flickr, Instagram, Pinterest, Youtube etc.), în cadrul acestui concurs și pentru promovarea municipiului Reșița în anul 255 / 100, după anunțarea câștigătorilor.
Toate fotografiile trimise vor fi expuse pe parcursul anului 2026 în cadrul unor expoziții de fotografii și în cadrul altor evenimente care promovează municipiul Reșița.
Foto Clubul „Banatul Montan” Reșița
președinte Flavian Savescu
Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița
UZPR CARAS SEVERIN 