Filiala Europa a UZPR, inaugurată în „inima Europei” cu o dezbatere jurnalistică de anvergură – de Roxana Istudor, Teodora Marin

deschidere 1 - 2

Bruxelles, „inima Europei”, noiembrie 2025. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România are o nouă filială, Europa, inaugurată sub auspiciile unui program care include proiecte notabile.

În prezența unei delegații a UZPR alcătuită din Emil Stanciu, vicepreședinte, Grigore Radoslavescu, președinte al Comisiei de Etică, Lavinia Betea și Ioan Pamparău, membri ai Consiliului Director, și Teodora Marin, membru al Comisiei de Atestare Profesională și coordonator al Editurii UZP, Filiala Europa și-a început activitatea cu dezbaterea „Rolul jurnaliștilor și al instituțiilor media în implementarea Directivei Media Freedom Act”. „Această reglementare presupune o serie de cerințe pentru instituțiile media, dar în același timp include mai multe mecanisme de protecție pentru jurnaliști. Intenția legiuitorului european a fost de a proteja independența presei într-un context în care, din nefericire, mass-media este supusă mai multor forme de atacuri și amenințări Regulamentul European privind libertatea mass-mediei este aplicabil începând cu 8 august 2025, iar ministerul de resort a inițiat un grup de lucru pentru a efectua transpunerea Directivei, pornind de la realități și provocări care există în România. Noua reglementare se referă la acordarea de garanții pentru independența editorială, transparență privind proprietatea media, mecanisme extinse de protecție pentru jurnaliști, inclusiv în cazul creatorilor de conținut din mass-media digitală, limitarea concentrării media și promovarea pluralismului. Ca vicepreședinte al Parlamentului European și eurodeputat, am avut ocazia să mă refer la acest subiect atât prin interpelări către Comisia Europeană, cât și prin organizarea unor evenimente dedicate acestui aspect – în precedentul mandat am fost președintele Comisiei pentru Cultură și Media și am lucrat la acest document. Astăzi avem alături colegi de la Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, structură cu o lungă experiență și mă bucur că avem această Filială a UZPR la Bruxelles, care se ocupă de tot ce înseamnă reprezentarea organizației la nivel european, inclusiv tematica dezbaterii de astăzi, una relevantă, întrucât există o corelare între aspectele românești și cele europene” a spus vicepreședintele PE Victor Negrescu, care și-a început cariera ca jurnalist.

4

„Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, de departe cea mai puternică organizație din țară, care reunește peste 5.000 de membri, s-a implicat direct în promovarea noului regulament al UE, pentru implementarea rapidă și armonizarea legislației, în misiunea de protejare a libertății presei și a profesiei de jurnalist. UZPR a lansat o dezbatere națională pe această temă, la care au participat reprezentanți ai autorităților statului, experți în domeniu, lideri de opinie, care au abordat aspectele practice și juridice ale implementării acestui regulament. Într-o epocă a turbulențelor, profesia de jurnalist este amenințată de dezinformări și de tentative de a se îngrădi libertatea de exprimare. Responsabilitatea de a delimita adevărul de fals le revine în primul rând jurnaliștilor. Mulțumim Parlamentului European pentru că, în calitate de jurnaliști ai UZPR, putem să ne exprimăm opiniile în acest cadru, care reprezintă chintesența democrației. Toți cei care suntem astăzi aici avem o responsabilitate mare în legătură ci viitorul presei”, a punctat Emil Stanciu.

„După 1989, jurnaliștii au fost printre cei care au făcut cel mai mult pentru democratizare. Noul regulament european privind libertatea presei, pentru noi, cei care am fost în breaslă în toți acești ani, este o recunoaștere a drepturilor și obligațiilor noastre. Gândirea corectă, în spiritul adevărului, este întotdeauna critică”, a afirmat Lavinia Betea.

Prezentă la dezbateri, ES d-na Andreea Păstârnac, Ambasadorul României în Regatul Belgiei, a declarat că „o asemenea dezbatere are un mare impact”, în contextul provocărilor pe care le ridică extinderea inteligenței artificiale.

La rândul său, Grigore Radoslavescu a înmânat vicepreședintelui Parlamentului European un raport cu viziunea Filialei Iași a UZPR în legătură cu transpunerea în România a Directivei European Media Freedom Act: „Anul acesta împlinesc 50 de ani de activitate în presa militară. Astăzi se vede foarte bine că evenimentele conflictuale care au loc au componente de tip război. Întotdeauna vom avea nevoie de jurnaliști de război”.

Prezentă la dezbatere, Nela Riehl, președinta Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, a mulțumit pentru invitația la eveniment: „Vorbim astăzi despre implementarea EMFA. Cred că discuțiile vin într-un moment foarte potrivit, pentru că astăzi, la nivel european, luptăm pentru apărarea democrației. Și ce poate fi o democrație fără jurnalism? Cu toții suntem de acord că presa are un rol fundamental în orice democrație sănătoasă. După multe discuții cu jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor media, nu pot nega că situația este foarte dificilă, dar am observat o hotărâre de neclintit a jurnaliștilor, care nu renunță la standardele etice, la corectitudinea informației și la verificarea faptelor. Independență, pluralism, transparență – acesta este modelul pe care îl susținem și care trebuie extins în toată Uniunea Europeană. Este timpul ca jurnaliștii să fie protejați pe tot teritoriul UE”.

La dezbaterea „Rolul jurnaliștilor și al instituțiilor media în implementarea Directivei Media Freedom Act” au participat Liviu Hopârtean, președintele Casei de Cultură Belgo-Română „Arthis”, care a subliniat că „UZPR, cu 5.000 de membri și 64 de filiale, reprezintă o putere”, Sabine Verheyen, vicepreședinte al Parlamentului European, Dan Ionescu, director Euronium.Brussels.

3

Evenimentele care au prilejuit inaugurarea Filialei Europa a UZPR au inclus o expoziție de pictură a artistelor Ana Jilinschi, Floare Muntean și Angela Petruța, din Alba. La Galeria Arthis, din Bruxelles, au fost prezenți cu acest prilej vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, și ES d–na Andreea Păstârnac, Ambasadorul României în Regatul Belgiei.

FotoTeodora Marin

Muzica Banatului Montan – interviu cu dirijorul și compozitorul român Eduard Dabrowski, realizat de Adriana TELESCU

Eduard Dabrowski este un tânăr compozitor și dirijor român născut în Brașov, Transilvania. Este recunoscut în special pentru muzica filmelor-documentare „Sw!m” și „Banatul Montan”, filme regizate de Sabin Dorohoi, a căror coloană sonoră se află disponibilă la nivel mondial pe toate platformele muzicale de pe toate continentele.

Eduard Dabrowski a fost câștigătorul Concursului de Compoziție „Sabin Pautza”, ediția 2019. Anul acesta el a făcut parte din juriul Concursului de compoziție din cadrul Festivalului Internațional “Sabin Pautza”, ediția a XII-a.

 În ceea ce privește lumea dirijatului, Eduard este, din anul 2018, dirijorul permanent al orchestrei KamerArt, orchestră formată din elevi și studenți, cu care a ajuns să concerteze pe scena Ateneului Român.

Eduard este și câștigătorul Concursului de Dirijat „Ionel Perlea”, ediția 2017. Licențiat al Universității Naționale de Muzică din București, Eduard a reușit să aibă o activitate însemnată în lumea muzicală românească, fiind și îndrumat de profesori de seamă ce spuneau despre el următoarele: „Eduard s-a dovedit a fi un element cert pentru viitorul muzicii românești” – Cristian Mandeal. „Muzica lui Eduard are un potențial creativ deosebit, lucrările sale fiind scrise cu talent, intuiție muzicală și har” – Dan Dediu

Laureații concursului de compoziție din cadrul Festivalului Internațional “Sabin Pautza”- ediția a XII-a

Premiile concursului de compoziție desfășurat în cadrul Festivalului Internațional „Sabin Pautza”  au fost anunțate într-un cadru festiv, duminică 16 noiembrie,  la Sala Lira a Liceului de Arte „Sabin Păuța” . La ediția actuală, cea de-a XII-a, au participat cu lucrări , nouă concurenți. Au fost acordate 3 premii și o mențiune. Premiul I a fost acordat lui Hector GARCIA din Spania, pentru lucrarea “ Planeta Aurora”. Premiul al II-lea lui Matei POP de la Cluj, pentru lucrarea “Copilul albastru”, premiul al III-lea a fost câștigat de Andre BATÂR din București, cu lucrarea “Trigonometrie”. Mențiune specială, masterandul Sebastian Covaci din Timișoara.

Premiul “Octavian Doclin” i s-a decernat studentului Alex Moldovan, pentru lucrarea corală „Tatăl nostru”. Un gest demn de remarcat a fost făcut de compozitorul Eduard Dabrowski, membru al juriului, care a dăruit indemnizația sa de jurat celui mai tânăr participant la concurs, elevului Ian Dinuț . El a spus că acest elev de la Liceul “Ion Vidu” din Timișoara, a scris o missă, care reprezintă o lucrare complicată, greu de realizat la această vârstă.

Concertul de gală a fost susținut de Orchestra simfonică a Liceului “Ion Vidu” din Timișoara, care a încântat publicul prin interpretare și prin programul prezentat. Dirijorul acestei tinere formații este profesorul Cosmin Hărșian.  

O seară minunată, în care organizatorii, Camelia și Lucian Duca de la Societatea „Metarsis” a mulțumit sponsorilor și instituțiilor partenere, acordând diplome de participare.

Adriana Telescu

                                                        Foto: Anca Bica și Adriana Telescu

 

 

INVITAȚIE

18 noiembrie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).

Expoziție de artă plastică dedicată Reșiței, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații acestuia. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

18 noiembrie 2025, ora 18.00, Cinematograful „Dacia“, Reșița:

Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XII-a.

Sabin Pautza, bănățeanul.

Vernisajul expoziției de artă naivă a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”. Curator: Gustav Hlinka. Participă cu lucrări: Viorica Ana Farkas, Niculina Ghimiș, Doina & Gustav Hlinka, Carmen Todosie & Tatiana Țibru.

 

 

18. November 2025, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

Kunstausstellung, der Stadt Reschitza gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste. Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru

 

18. November 2025, 18:00 Uhr, Kinosaal „Dacia“ Reschitza:

Internationales „Sabin Pautza”-Festival Reschitza, XII. Auflage

Vernissage der Ausstellung Naiver Kunst mit Mitgliedern des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza” (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Viorica Ana Farkas, Niculina Ghimiș, Doina & Gustav Hlinka, Carmen Todosie & Tatiana Țibru.

 

Colocviile presei din Banatul de Munte – de Dorina Sgaverdia

Odată cu anul 2024, despre care aș spune că a fost anul ideilor profesionale în dezbatere, lucrurile au intrat în normal. Sub genericul  Ziaristica în mers am dezbătut temele: De la regula celor 5 W la fake-news și știrile pe striptease; Fake-news-urile și prima victimă a războiului – ADEVĂRUL!; Muzeul presei din Banatul de Munte între proiect și realitate. 2024 a fost și anul lansărilor de carte. Cărți de publicistică, cărți de literatură semnate de membrii Filialei Caraș-Severin a UZPR. Tot mai mulți ziariști au devenit și autori de carte. O parte a criticii de specialitate identifică, această tradiție mereu reînnoită în Banatul de Munte, drept un fenomen despre care am vorbit și la club cu prilejul dezbaterii: Jurnalism și literatură? Jurnalism sau literatură? Dileme vechi și noi pornind de la cărțile lansate de membrii Filialei Caraș-Severin a UZPR: Mario Balint, Daniel Botgros, Gheorghe Jurma, Victor Nafiru, Erwin Josef Țigla, Nicolae Sârbu, Dorina Sgaverdia. La acestă întrunire, de fapt la toate, ne-a fost parteneră Editura TIM, din Reșița, director Gheorghe Jurma, ziarist cu vechi stagii, scriitor, autorul unui masiv volum despre presa locală intitulat: „Panorama presei din Caraș-Severin”.

Așadar, 2024 a fost și anul parteneriatelor. Pe lângă parteneriatul cu Editura TIM, am avut unul și cu Radio România Reșița. Luni în șir, pe terasa de la Radio Reșița, o superbă grădină suspendată la kilometrul zero al Reșiței, au avut loc întrunirile noastre. Cu dezbateri, cu idei din interiorul bresle și din afară, cu zeci de zeci de participanți la câte o lansare de carte. Dar poate cele mai interesante parteneriat, cele cu un conținut aparte, s-au născut la întâlnirea dintre istorici și „istoricii clipei”, cum sunt considerați ziariștii. Prima a fost în Valea Almăjului, la Șopotul Vechi, comuna Dalboșeț (19 octombrie 2024), acolo unde printr-o preocupare de o viață profesorul Gheorghe Rancu a înființat Muzeul presei rurale din Banatul istoric. Și unde fiul său, istoricul Dacian Rancu, împreună cu oficialitățile locului, îi continuă pasiunea. Existența acestui muzeu a fost motivul pentru care Clubul Presei din Banatul de Munte s-a aflat în „Valea Miracolelor”. Dar nu a fost un miracol, ci doar un firesc, faptul că, la „Colocviile presei din Banatul de Munte”,  tematica noastră, a Clubului Presei, s-a completat perfect cu cea a secțiunii „Istoria presei” din cadrul „Conferinței istoricilor din Banatul istoric”, ediția a III-a. Au participat: istorici și ziariști din județele Caraș-Severin, Timiș, Hunedoara; istorici, oameni de cultură și ziariști de la presa de limba română din Serbia, Ungaria; chiar și o delegație, la nivel național, a UZPR, formată din: Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, Emil Stanciu, vicepreședinte al UZPR, și Teodora Marin, responsabilă a Editurii UZP.

Presa și Revoluția

În 17 decembrie 2024, la Muzeul Banatului Montan din Reșița, am organizat, dezbaterea: „PRESA ȘI REVOLUȚIA – 35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989”.

De ce presa și revoluția? Pentru că rolul pe care presa/mass-media l-a avut în acele zile și nopți fierbinți a făcut parte din arsenalul învingătorului. A fost importantă. Cel puțin „Revoluția televizată” unică în felul său, a fost glonțul care a atins ținta.

De ce presa și revoluția? Pentru că noi, ziariștii, deși au trecut 35 de ani din acel decembrie 1989, nu am scris și nu am rescris totul. Da!, nu am rescris. Nu pentru a altera adevărul, ci tocmai pentru a întregi puzzel-ul numit  ADEVĂRUL  REVOLUȚIEI. Cu niște ani în urmă, într-una din cărțile mele scriam: nu e ușor să rostești adevărul, dar cu mult mai greu este să-l descoperi. Și nu mă dezic. A fost greu de descoperit adevărurile Revoluției din Decembrie, unele nu au fost descoperite nici până astăzi: a fost revoluție, lovitură de stat sau revoltă populară? ; cine a tras în noi?; unde sunt teroriști?… Cu adevărul a fost greu atunci, când ne-am trezit în cu totul și cu totul altă lume, e greu și astăzi, în epoca post-adevărului, pentru că tehnica și știința neadevărului, a răului au avansat. Oamenii cred cu mult mai mult în ceea ce se difuzează pe rețelele sociale decât în mediile informate, pun sub semnul întrebării informațiile mass-mediei profesioniste, dar cred în influenceri plătiți, cad în capcana fake-news-urilor și a manipulărilor cu mult mai mare apetență (nu că acestea nu s-ar fi practicat și în Decembrie 89).

La evocare, pentru că a fost mai mult o evocare, am avut drept parteneri: Asociația Tinerilor Revoluționari din Decembrie 1989 Caraș-Severin, Muzeul Banatului Montan și Editura TIM. O evocare și o premieră. Așa cum a mărturisit dr. Livia Magina, pentru prima dată, în toți cei 35 de ani, instituția, al cărei manager este, a fost parte la o acțiune consacrată lui Decembrie 89. Au vorbit despre evenimentele din Reșița și județ: revoluționarii Ion D. Cucu, Irinel Gavril Struță și Liviu Spătaru; istoricii Livia Magina și Constantin Brătescu, ziariștii: Gheorghe Jurma, Nicolae Sârbu, Dorina Sgaverdia. A străjuit această reuniune, nu lipsită de scântei revanșarde, o mini-expoziție documentară cu ziare, publicații, afișe, apărute în zilele revoluției la Reșița, Timișoara, Lugoj, Caransebeș – orașe martir din Banat -, dar și obiecte ale revoluționarilor, inclusiv steagul Revoluției la Reșița. Undeva în spatele vorbitorilor, pe un ecran, s-au derulat fotografii realizate în timpul revoluției de reșițenii Aurel Săndulescu și Ion Voina, dar și de timișoreanul Constantin Duma, membru al UZPR, premiat în acele zile la Gala de excelență a UZPR din București.

Și ca să mă întorc la începutul acestor rânduri: da!, ziariștii din Caraș-Severin au un club la care vor dezbate – și în continuare! – frământările breslei și ale comunității în care trăiesc. Dovada: în 2025, clubul și-a continuat activitatea cu marcarea celor 20 de ani de activitate a primului studio TV privat din Reșița, Banat TV și lansarea volumului Conectat la apocalipsă, mai mult decât un ghid de bune practici pentru corespondenții de război, autor Mario Balint, reporter de război la Radio România Actualități.

***

Programul Clubului, 2020 – 2025

22.VII.2020 – Constituirea Clubului presei din Banatul de Munte.

– Din istoria presei locale. Dezbatere: Ziare și ziariști ale Banatului de Munte.

– Ziaristica (Idei) în mers: Comunicatul de presă.

15. I.2021 – „Opera publicistică a poetului Mihai Eminescu” ; sesiune de comunicări.

Invitați speciali, Laureați ai Galei UZPR: Prof.univ.dr. Adrian Dinu Rachieru, de la Universitatea de Vest din Timișoara; Gheorghe Jurma, eminescolog.

3.VII.2021 – „250 de ani de industrie la Reșița – Memoria focului, Memoria timpului” – dezbatere online realizată în colaborare cu Studioul Banat TV; transmisă și în filialele UZPR din țară.

21.V.2024 – Ziaristica în mers: Prestigiu și performanță în spiritul și litera noului statut al UZPR.

– Din istoria presei locale: „Semenicul 50+”; prezentarea volumului „Revista Semenicul – o retrospectivă subiectiv/obiectivă” și lansarea celui mai recent număr; prezintă Gheorghe Jurma.

– Ziaristica în mers: Dezbatere: „Jurnalism sau literatură? Jurnalism și literatură?” dezbatere, pornind de la cărțile membrilor filialei UZPR: M.Balint; D.Botgros; V.Nafiru; N.Sârbu; D.Sgaverdia; E.J.Țigla.

27.VI.2024 – Lansare de carte: „MIGRAM… Construind și deconstruind lumi” (Vol.1+2), autor Dorina Sgaverdia; Editura TIM Reșița. Prezintă Prif.univ.Dr. Adrian Dinu Rachieru, sociolog și critic literar și Gheorghe Jurma, directorul Editurii TIM.

31.VII. 2024 – Din istoria presei locale: „Fenomenul Reflex”: Revista de artă, cultură, civilizație Reflex + Colocviile Reflex de la Băile Herculane și Reșița. Prezintă Ada D.Cruceanu, realizatorul revistei Reflex.

18.IX.2024 – Ziaristica în mers: 1.„De la regula celor 5W la Fake news”; 2. „Fake news-urile și prima victimă a războiului – ADEVARUL”. Prezintă: Daniel Botgros, Mario Balint. Dorina Sgaverdia.

19 și 20 X.2024 – Din istoria presei locale: Șopotul Vechi – Vizitarea Muzeului presei locale din Banatul istoric – realizat de prof. Ghe. Rancu;

– Muzeului Presei din Banatul de Munte între proiect și realizare – dezbatere: Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR; Emil Stanciu, vicepreședinte al UZPR; Teodora Marin, coordonator al Editurii UZPR; I.D. Cucu și Livia Magina, managerul Muzeului Banatului Montan.

– Sesiune de comunicări științifice: parteneriat între ediția a III-a a Conferinței istoricilor din Banatul istoric, secțiune „Istoria presei din Banatul istoric”, realizator Dacian Rancu, istoric și Clubul Presei din Banatul de Munte.

17.XII.2024 – „PRESA ȘI REVOLUȚIA – 35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989” .

– Vernisajul expoziției foto-documentare: „Reșița și orașele martir din Banat – Timișoara, Lugoj, Caransebeș – în Revoluția din Decembrie 1989”.

– Remember: Zilele și nopțile revoluției la Reșița – Oraș Erou, Oraș Martir. Prezintă:I.D.Cucu, pre;edintele Filialei Caraș-Severin a UZPR și vicepreședinte al Asociației Tinerilor Revoluționari din Decembrie 1989 Caraș-Severin; Irinel Gavril Struță, președintele Asociației Tinerilor Revoluționari din Decembrie 1989 Caraș-Severin; Liviu Spătaru, președinte de onoare al Asociației Luptătorilor în Revoluția din Decembrie 1989 Caraș-Sevrin.

– Din istoria presei locale: TIMPUL – Ziarul Revoluției din Decembrie 1989 la Reșița. Prezintă ziariștii: Gheorghe Jurma; Nicolae Sârbu; Dorina Sgaverdia.

– Cărțile Revoluției din decembrie 1989 – expoziție.

25.02.2025 – Ziaristica în mers: „Mass-Media în epoca inteligenței artificiale”; Prezintă: Ileana Rotaru, Conf.Univ la Universitatea de Vest din Timișoara.

– „Banat TV ține cu tine” – 20 de ani de la înființarea studioului. Prezintă: Cornelia și Lucian Dunăreanu.

14.IV.2025 – Lansare de carte: „Conectat la Apocalipsă” (Ghid de bune practici pentru corespondenții de război), de Mario Balint. Prezintă: Gheorghe Jurma, Daniel Botgros, Dan Popoviciu, General Ioan Ioan, Pr. Petru Berbentea, Dorina Sgaverdia.

(Revista UZP, nr. 39/2025)

Foto: Facebook

“Muzica, a opta minune a lumii”

Concertul extraordinar derulat  în 15 noiembrie 2025, în cadrul Festivalului Internațional „Sabin Pautza”, a avut loc la Parohia Romano Catolică “Preasfânta Treime” din Govândari. Cei prezenți s-au bucurat de o stare de bine transmisă prin intermediul muzicii de către elevii profesoarei Adina Covaci de la Liceul de Muzică  “Ion Vidu”din Timișoara. Acompaniamentul de orgă realizat de profesorul Cristian Roșoagă și vocile tinere ale elevilor de la Liceul de Muzică „Ion Vidu”, au creat o vibrație înaltă și o energie frumoasă prin mesaj și interpretare . Alături de profesoara Adina Covaci au evoluat elevele sale: Luiza Țucă, Minola Holdun, Andrei Dorgo, Lidia Nadudvari. Au putut fi auzite cu acest prilej, piese compuse de J.S.Bach, C. Gounod, G.Donizzeti, D.Scarlat, A.Vivaldi, Sabin Pautza.

Nu contează dacă o asculţi sau o interpretezi, muzica bisericească are această calitate de a te încărca cu energie pozitivă şi de a te linişti.

În cadrul aceluiași eveniment au putut fi audiați elevii Paul Covaci la vioară, Ian Dinuț la violoncel, Ioan Popa la clarinet.  Profesori coordonatori: Sandra Berariu, Diana Silaghi și Albert Avram.

Sebastian Covaci a interpretat lieduri scrise de maestrul Sabin Pautza  pe versurile poetului Costel Simedrea și ale profesoarei Adina Covaci.  Punctul culminant al serii l-a reprezentat momentul în care soprana Adina Covaci a interpretat piesa “Tatăl Nostru “ ce aparține cunoscutului compozitor Sabin Pautza. Creatorul a lăcrimat auzindu-și muzica, iar publicul a aplaudat interpretarea de excepție a profesoarei Adina Covaci. Anul acesta, în 2025, Adina Covaci este director artistic al festivalului “Sabin Pautza”.  Ea a fost acompaniată la pian de fiul ei, masterandul Sebastian Covaci.

A fost o seară minunată a spus și preotul paroh Valentin Macedon Hițigaș de la Parohia “Preasfânta Treime” ,un moment de înălțare spirituală realizat prin muzică și rugăciune.

„Dintotdeauna, muzica a fost un fenomen artistic indispensabil fiinţei umane, pentru că prin ea s-au oglindit, fără prefăcătorie, însuşirile sufleteşti ale omului. Muzica a fost şi va rămâne a opta minune a lumii, fără de care limbajul ar fi rămas pe veci anost şi nesemnificativ .”- Prof. dr. Denisia Elena Mănoiu

Mulțumim compozitorului, soliștilor și instrumentiștilor pentru o seară minunată! Festivalul “Sabin Pautza”, continuă….

 Adriana Telescu/UZPR

Foto: Adriana Telescu

                                                                    

                                                                               

Festivalul Internațional Sabin Pautza- Ediția a XII-a

Deschiderea oficială a Festivalului Internațional “Sabin Pautza”, ediția a XII-a,  a avut loc în seara zilei de  14 noiembrie, la Sala Lira a Liceului de Artă ce poartă numele marelui muzician. Corul „Armonia” condus de profesoara Emanuela Moldovan, a intonat ca de fiecare dată „Imnul Reșiței”, compoziția maestrului Sabin Pautza pe versurile poetului Octavian Doclin.  

Camelia Duca, reprezentanta Societății „Metarsis” și organizatoarea acestui festival a prezentat juriul concursului internațional de compoziție din cadrul acestei ediții, cea de-a XII-a. Președintele  juriului este compozitorul și dirijorul, prof. univ. dr. Sabin Pautza. Din juriu mai fac parte: compozitorul și dirijorul Eduard Dabrowski și profesorul Lucian Voina, profesor  titular la Liceul de Arte „Sabin Păuța”. În cadrul concursului de compoziție de anul acesta s-au înscris 9  concurenți din Spania, București, Cluj și Timișoara.  Lucrările sunt bune, astfel că noi, membrii juriului, încă lucrăm pentru a stabili corect valoarea fiecărei lucrări, a declarant compozitorul Sabin Pautza.

Corul “Armonia “ a prezentat în cadrul concertului extraordinar piese semnate de Sabin Pautza, Mendelssohn Bartholdy, W.A. Mozart, A. Moldovan ,Gheorghe Danga, Pierre Attaingnant, Ion Chirescu, Vasile Popovici, Michael Jackson. La pian a acompaniat prof. Cristian Roșoagă din Timișoara și Cristian Ștefan, din clasa a X-a , prof. Lucia Ghilea. Mezzosoprana Angelina-Elisabeta Istrate, clasa prof. Otilia Aionesei, a interpretat piese de W. Gomez, S. Sondheim/L. Bernstein . La pian prof. Ilie Sicoe.

 

Cea de-a doua parte a concertului care a deschis festivalul, s-a desfășurat sub genericul „Sabin Pautza în pleiada jazzului simfonic” . Profesorul Sorin Petrescu de la Timișoara, care a răspuns prezent la ultimele ediții ale aceste cunoscute manifestări a interpretat la pian alături de Andrei Cuibaru ( clarinet și saxofon) și Dorin Cuibaru( saxofon), lucrări din creația lui Sabin Pautza, George Gershwin, Leonard Bernstein, Leroy Andersen.  A fost o sărbătoare a muzicii. Un moment emoționant în care compozitorul Sabin Pautza i-a lăudat pe cei  trei instrumentiști pentru felul în care i-au interpretat compozițiile.

O noutate a acestei ediții, ne-a spus Camelia Duca este că anul acesta s-a instituit pe lângă premiile tradiționale, un premiu special intitulat “Premiul Octavian Doclin”, care îl comemorează  la 5 ani de la plecare pe nemuritorul poet cărășan.

A fost o seară frumoasă, un dar pentru iubitorii muzicii bune.

 Adriana TELESCU/UZPR

Foto: Adriana TELESCU

                                                                                         

Dan Constantin, președinte al UZPR,a primit Distincția de Merit a Academieide Științe Juridice din România

premii 2

În cadrul Galei Premiilor Academiei de Științe Juridice din România, una dintre distincții i-a revenit președintelui UZPR, Dan Constantin. Distincția de Merit a Academiei de Științe Juridice din România i-a fost decernată președintelui UZPR „pentru promovarea profesiilor juridice și a activității AȘJR”. Dan Constantin se alătură astfel unei pleiade de personalități de renume.

For științific reputat, Academia de Științe Juridice din România are printre obiectivele principale promovarea, dezvoltarea, sprijinirea şi protejarea ştiinţelor juridice şi a învăţământului superior juridic sub toate formele. Instituția, care a împlinit recent un deceniu de existență, este un centru interdisciplinar al științelor juridice, organizează sesiuni și conferințe științifice, iar unele lucrări ale membrilor AȘJR pot fi de o reală utilitate pentru construcția unor politici publice și a normelor juridice din spațiul normativ românesc.

premii 3

premii 4

premii acad

INVITAȚIE

17 noiembrie 2025, ora 18.30, Centrul de Cultură și Artă Caraș-Severin / Școala de Arte ,,Ion Românu” Reșița:

Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XII-a.

Sabin Pautza, In Honorem.

Scurtă istorie a Jazz-ului reșițean. Expoziție documentară „DIXI-BAND REȘIȚA” (Curator: prof. Mariana Troner). Invitat special: Florian Lungu.

Intermezzo muzical: Cristian Ștefan (an III pian, clasa prof. Lucia Ghilea), Lorand Căpraru (an III jazz, clasa prof. Andrei Francisc Ghilea), prof. Remus Ponoran (pian), prof. Andrei Ghilea (contrabas), Dean Bowman (SUA / voce).

 

18 noiembrie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).

Expoziție de artă plastică dedicată Reșiței, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații acestuia. Participă cu lucrări: Puiu Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

18 noiembrie 2025, ora 18.00, Cinematograful „Dacia“, Reșița:

Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XII-a.

Sabin Pautza, bănățeanul.

Vernisajul expoziției de artă naivă a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”. Curator: Gustav Hlinka.

 

19 noiembrie 2025, ora 17.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:

38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).

Sfântă Liturghie de mulțumire în limba germană și română pentru cei 38 de ani de activitate, dedicată totodată Sfintei Elisabeta, patroana spirituală a asociației, cu păr. Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan.

 

19 noiembrie 2025, ora 18.45, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).

Expoziție de fotografii și de filatelie având ca tematică „Sf. Elisabeta“, realizate de Erwin Josef Ţigla.

 

19 noiembrie 2025, ora 18:45, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).

Program cultural cu participarea următoarelor formații ale etniei germane din Reșița: corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), Duo Marianne & Petru Chirilovici, „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – adulții (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

21 noiembrie 2025, ora 11.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Ziua lecturii în limba germană. Manifestare interactivă organizată cu sprijinul prof. Sonia Maria Chwoika, care predă limba germană în cadrul Colegiului Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, unde îndeplinește și funcția de director adjunct. Motoul ediției 2025: „Vorlesen spricht Deine Sprache = Citirea vorbește limba ta“.

 

21 noiembrie 2025, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de artă plastică Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița).

 

22 noiembrie 2025, ora 16.00, Sala „Karl Singer” în Casa „Adam Müller-Guttenbrunn“, Timișoara:

Participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), a Duo Marianne & Petru Chirilovici, a formațiilor vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas), precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), toate din Reșița, la programul cultural organizat de corul „Temeswarer Liederkranz“ și formația de dansuri germane „Buntes Herbstreigen” din Timișoara, la 32 de ani, respectiv, 29 de ani de la înființare.

 

22 noiembrie 2025, ora 16.00, Sala „Karl Singer” și foaierul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“, Timișoara:

Robert Stolz (*25 august 1880, Graz – † 27 iunie 1975, Berlin): o expoziție documentară, la 145 de ani de la naștere și 50 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului austriac, a cărui muzică a fost iubită și cântată în Banat.

Expoziție de artă plastică dedicată municipiului Orșova și Dunării din Banatul Montan, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații acestuia. Expun: Pătraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

Expoziția documentară dedicată șvabilor bănățeni și germanilor din Banatul Montan, organizată de FORUMOST, Centrul de Cercetări și Cooperare cu Europa Centrală, de Est, de Centru-Est și de Sud-Est al Universității din Augsburg (Germania).

 

23 noiembrie 2025, ora 16:00, Tormac, jud. Timiș:

Expoziție „De prin timpuri trecute…“: Din istoria aparatelor de radio, a pick-up-urilor și a casetofoanelor. Din colecția: George Band (Tormac).

O sărbătorim împreună pe Sfânta Ecaterina (25 noiembrie) cu grupul vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

 

 

17. November 2025, 18:30 Uhr, Kultur- und Kunstzentrum Karasch-Severin / Kunstschule ,,Ion Românu” Reschitza:

Internationales „Sabin Pautza”-Festival Reschitza, XII. Auflage.

Sabin Pautza, In Honorem.

Kurze Jazz-Geschichte Reschitzas. Dokumentationsausstellung „DIXI-BAND REȘIȚA” (Kurator der Ausstellung: Mariana Troner). Als Gast: Florian Lungu.

Musikalisches Intermezzo: Cristian Ștefan (III. Jahrgang Klavier, Klasse des Prof. Lucia Ghilea), Lorand Căpraru (III. Jahrgang Jazz, Klasse des Prof. Andrei Francisc Ghilea), Prof. Remus Ponoran (Klavier), Prof. Andrei Ghilea (Kontrabass), Dean Bowman (USA / Solo).

 

18. November 2025, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

Kunstausstellung, der Stadt Reschitza gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste. Es beteiligen sich folgende Künstler: Puiu Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

18. November 2025, 18:00 Uhr, Kinosaal „Dacia“ Reschitza:

Internationales „Sabin Pautza”-Festival Reschitza, XII. Auflage

Vernissage der Ausstellung Naiver Kunst mit Mitgliedern des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza” (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka).

 

19. November 2025, 17:30 Uhr, römisch-katholische „Maria Schnee“-Kirche, Reschitza:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

Dankmesse zum 38. Gründungstag und zur Ehre der Heiligen Elisabeth, Schutzpatronin des Vereins, mit Pfr. Veniamin Pălie, Erzdechant des Banater Berglands.

 

19. November 2025, 18.45 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

Foto- und Philatelie-Ausstellung zum Thema „Die heilige Elisabeth“, mit Fotos und Philatelie aus der Sammlung Erwin Josef Ţiglas.

 

19. November 2025, 18.45 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

Festkulturprogramm mit folgenden Kulturgruppen der Banater Berglanddeutschen aus Reschitza: der „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), das Duo Marianne & Petru Chirilovici, die „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca), die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas) sowie die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

21. November 2025, 11:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Bundesdeutscher Vorlesetag. Interaktive Veranstaltung geleitet von Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika (stellv. Direktorin am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg). Diesjähriges Motto „Vorlesen spricht Deine Sprache“.

 

21. November 2025, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Kunstausstellung Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza).

 

22. November 2025, 16:00 Uhr, „Karl Singer“-Festsaal im „Adam Müller-Guttenbrunn“-Haus, Temeswar:

Teilnahme des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea), des Duos Marianne & Petru Chirilovici, der Intermezzo“- bzw. „Resicza“-Vokal- und Instrumentalgruppen (Koordination: Lucian Duca bzw. Iuliu Fazakas), sowie der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) am Kulturprogramm des „Temeswarer Liederkranzes“ und der Volkstanzgruppe „Bunter Herbstreigen“, anlässlich des 32. bzw. 29. Geburtstags.

 

22. November 2025, 16:00 Uhr, „Karl Singer“-Festsaal und Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses, Temeswar:

Robert Stolz (*25. August 1880, Graz – † 27. Juni 1975, Berlin): eine Dokumentationsausstellung anlässlich des 145. Geburtstags und 50. Todestags des österreichischen Komponisten, in Erinnerung an seine Musik, die oft und gerne im Banat vorgetragen wurde.

Kunstausstellung, Orschowa und der Donau im Banater Bergland gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste. Es beteiligen sich folgende Künstler: Puiu Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

Stellwandausstellung zu den Banater Schwaben und Banater Berglanddeutschen, in der Organisation von FORUMOST, das Forschungs- und Kooperationszentrum Mittel-, Ost-, Ostmittel- und Südosteuropa der Augsburger Universität.

 

23. November 2025, 16:00 Uhr, Tormac = Rittberg, Kreis Temesch:

Ausstellung „Von anno dazumal…“: Aus der Geschichte der Radioapparate, der Pick-ups und der Kassettenrecorder. Aus der Sammlung von George Band (Tormac).

Vorfeier der Heiligen Katharina (25. November) mit der Musikgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

UNIȚI ÎN NUMELE BINELUI

Centrul Universitar al UBB din Reșița a fost în 14 noiembrie  gazda unui eveniment fericit, organizat de Clubul Rotary Reșița , în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Caraș-Severin și instituția gazdă. Premierea celor mai buni elevi din județ, a olimpicilor cărășeni, este un proiect inițiat de Club Rotary Reșița, care a ajuns în 2025, la cea de-a patra ediție. Este o bucurie a spus Stelian Zaberca, președintele Clubului Rotary Reșița, să poți premia munca acestor copii, care s-au remarcat atât în țară cât și peste hotare.

Manifestarea a început cu intonarea imnului României și al rotarienilor de pretutindeni. Mihaela Azap, past president Club Rotary Reșița a vorbit despre acest proiect ințiat pe mandatul ei, cu gândul de a aduce în prim plan și recompensa efortul elevilor cărășeni.

S-au acordat diplome și bani elevilor care s-au făcut remarcați la olimpiadele pe țară, care au obținut premii la diferite concursuri naționale, au avut cele mai mari medii la examenul de treaptă și la bacalaureat, în județul Caraș-Severin.  Rotary Club Reșița a dăruit pentru efortul celor 70 de elevi cu rezultate foarte bune la învățătură și concursuri naționale suma de 50000 de lei.  Anul acesta, pentru prima dată au fost recompensați cu câte o diplomă și profesorii care s-au ocupat de acești copii remarcabili.

Inspectoratul Școlar Județean, partener în acest proiect a fost reprezentat la acțiunea de premiere de inspectorul Chiosa Nicolae și de inspectorul general adjunct Belcea Petru, iar cel de-al doilea partener al proiectului,  Centrul Unversitar UBB a fost reprezentat de lect. univ. dr. Nătălița-Mihaela Frumușanu, director administrativ-adjunct CUUBBR. 

Robert Mititelu membru Rotary Reșița, a vorbit despre el și despre curajul de-aș urma visul . El a studiat în SUA,  la Universitatea din Manchester  și se ocupă în prezent de avioane. Este acum un membru activ în  Rotary Reșița, care se implică cu generozitate în fiecare proiect al clubului de pe malul Bârzavei.

Pentru  elevii premiați, pentru profesori și pentru părinții prezenți a fost ca de fiecare dată un moment special, sărbătoresc.

Stelian Zaberca, președintele Clubului Rotary Reșița, a vorbit foarte foarte frumos despre excelență, despre faptul că premierea reprezintă un moment de recunoștere și apreciere a muncii depuse. “Sper ca momentul acesta să rămână cu voi, nu ca o diplomă în plus, ci ca o dovadă că există oameni care cred în voi chiar și atunci când nu vă cunosc personal. Nu știu unde o să ajungeți, poate aici, poate departe, dar oriunde veți fi să nu uitați un lucru, munca voastră are valoare, chiar dacă uneori lumea pare că nu o vede. Dacă vreodată o să aveți șansa întindeți și voi o mână altcuiva, așa se schimbă lucrurile, pas cu pas, om cu om. Vă felicit sincer! Bucurați-vă de momentul acesta, îl meritați pe deplin!

 Adriana Telescu/UZPR

Foto:  Adriana Telescu

Mehadia în primul război mondial și contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri 

Soldați bănățeni, din Primul Război Mondial, în poziția de exercițiu de luptă. Între ei se regăsește (primul din stânga, rândul de jos) și străbunicul autorului articolului, din satul, fostă comună, Plugova, ce azi aparține comunei Mehadia.
Foto: arhiva personală Constantin Vlaicu

Locuitorii Banatului Montan au avut o contribuție semnificativă și adesea tragică la Primul Război Mondial, având în vedere că Banatul, la începutul războiului, făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Această situație a creat o dinamică complexă pentru populația românească, care se găsea în postura de a lupta pentru o putere străină, în timp ce aspira la unirea cu Regatul României.

La începutul războiului, bărbații din Banat, indiferent de etnie (români, germani, sârbi, maghiari etc.), au fost mobilizați în armata austro-ungară. Astfel, mulți români din Banatul Montan au fost trimiși să lupte pe diverse fronturi ale Imperiului, inclusiv pe frontul de Est împotriva Rusiei sau pe frontul Italian. Mărturii ale unor foști soldați bănățeni arată că au fost prizonieri în Rusia (Petrograd, Moscova, lagărele Siberiei) și unii s-au întors acasă prin Japonia, Arabia, Egipt, Turcia, Serbia sau Italia.

Deși erau cetățeni austro-ungari, mulți români din Banat nutreau sentimente naționale puternice și doreau unirea cu România. Un număr considerabil de bănățeni, inclusiv din Banatul Montan, au dezertat din armata austro-ungară sau au profitat de ocazie pentru a se alătura Armatei Române atunci când România a intrat în război de partea Antantei în 1916. Acești voluntari au jucat un rol crucial în luptele pentru Marea Unire.

Războiul a adus greutăți imense populației civile din Banat. Condițiile de viață s-au înrăutățit considerabil din cauza dificultăților materiale și a politicilor de deznaționalizare promovate de autoritățile austro-ungare. Mii de bănățeni și-au pierdut viața pe front, iar mulți alții au rămas invalizi. Monumente dedicate eroilor din Primul Război Mondial pot fi găsite în aproape fiecare localitate bănățeană, inclusiv în Banatul Montan, mărturisind sacrificiul lor.

Percepția și mobilizarea populației din Banat s-au modificat în funcție de evoluția istorică. Deși inițial au fost înrolați sub steagul austro-ungar, odată cu slăbirea Imperiului și cu avântul mișcării naționale românești, dorința de unire cu România a devenit tot mai puternică.

Pe măsură ce războiul se apropia de sfârșit și Imperiul Austro-Ungar se prăbușea, în Banat s-au constituit noi organe ale puterii politice – Consiliile Naționale – și noi instrumente armate cu scopuri polițienești și de apărare – Gărzile Naționale. Acestea au jucat un rol important în menținerea ordinii și în procesul de tranziție spre unirea cu România.

Participarea locuitorilor din satele din sudul Banatului, și în special a celor din Mehadia, la Primul Război Mondial, a fost marcată de aceeași complexitate și tragedie ca în tot Banatul, cu unele particularități legate de locația geografică și de contextul local.

Fiind o zonă de frontieră a Imperiului Austro-Ungar, sudul Banatului a resimțit poate și mai acut tensiunile pre-război și, ulterior, consecințele conflictului. Proximitatea cu Regatul Serbiei, iar apoi, odată cu intrarea României în război, cu granița românească, a generat situații specifice.

Regiunea era locuită de români, sârbi, germani (șvabi), maghiari și alte etnii, fiecare cu propriile aspirații și loialități, deși pentru români, sentimentul național românesc era predominant.

Multe localități din sudul Banatului aveau o tradiție militară puternică, în special Mehadia, unul dintre cele mai vechi centre militare, datând din perioada Regimentelor de Graniță, ceea ce a făcut ca populația masculină să fie bine antrenată militar și, implicit, o resursă importantă pentru armata austro-ungară.

Mehadia, ca centru important în sudul Banatului Montan, a fost profund afectată de Primul Război Mondial. Iată câteva aspecte specifice: locuitorii apți de muncă din Mehadia și satele componente (Globurău, Plugova, Valea Bolvașnița) au fost înrolați în armata austro-ungară la izbucnirea războiului. Ei au fost trimiși să lupte pe diferite fronturi, inclusiv pe fronturile de Est (împotriva Rusiei) și de Sud (împotriva Italiei și Serbiei).

Mulți dintre ei au căzut pe front, au fost răniți sau au ajuns prizonieri. Mărturiile foștilor soldați bănățeni menționează adesea prizonieratul în Rusia (Petrograd, Moscova, Siberia) și rutele lungi și periculoase de întoarcere acasă.

Pe măsură ce sentimentul național românesc creștea și, mai ales, după intrarea României în război (1916), autoritățile austro-ungare au intensificat represiunea împotriva liderilor și intelectualilor români din Banat, considerându-i potențiali trădători.

Mehadia a fost un caz notabil în acest sens. Se știe că, odată cu intrarea României în război, au fost deținuți mai mulți locuitori din Mehadia, între care o seamă de persoane importante precum preotul Iosif Coriolan Buracu – o figură importantă a intelectualității românești, a fost arestat și închis.

De asemenea, Generalul Nicolae Cena, o altă personalitate proeminentă din Mehadia, a fost de asemenea vizat de autorități.

Represiunea nu s-au oprit aici – alți locuitori ca Nicolae Chiticeanu (,,comerciant”), Dimitrie Cerbu (,,diurnist”) și Miron Cozma (,,contabil”), de asemenea au suferit consecințele acestei represiuni. Acest aspect subliniază că represiunea nu viza doar elitele, ci și oamenii simpli, suspectați de simpatii românești.

Medicul Virgil Nemoianu și învățătorul Nicolae Mergea, ulterior, și aceștia au fost închiși.

Deținuții au fost inițial închiși la Caransebeș, apoi la Lugoj și în cele din urmă la Debrețin (Ungaria), un centru de detenție cunoscut pentru românii ardeleni și bănățeni. Aceste arestări au avut un impact puternic asupra comunității locale, semănând teamă și suferință.

În ciuda represiunii, dorința de unire cu România a fost puternică. Unii locuitori din Mehadia, la fel ca și alți bănățeni, au dezertat din armata austro-ungară sau, odată ajunși prizonieri de război, s-au înrolat în Legiunea Română de Voluntari, luptând alături de armata română pentru eliberarea Transilvaniei și Banatului. Acești voluntari au fost o forță motrice a mișcării naționale.

După sfârșitul războiului, în contextul prăbușirii Imperiului Austro-Ungar, populația din Mehadia, la fel ca în tot Banatul, a aderat la mișcarea națională românească și la actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Mehadia constituind unul dintre importantele nuclee de luptă pentru înfăptuirea acestui ideal. Dovadă constituirea unui ,,Sfat Național Român districtual”, care a precedat constituirea, la 18 noiembrie 1918, a Consiliului Districtual Mehadia, format din reprezentanții celor 20 de comune din jurul Mehadiei, afiliat și subordonat Consiliului Național Român Central din Arad. Aceștia au hotărât într-o desăvârșită unanimitate înființarea ,, Consiliului Național Român al districtului Mehadia” și apoi a unei unități a Gărzii Naționale, sub președinția preotului Coriolan Buracu, respectiv a tânărului student Grigore Ion, din Mehadia, comandant al Gărzii.

Mehadia, ca multe alte localități, a plătit un tribut greu în vieți omenești. Familiile au fost destrămate, iar economia locală a suferit enorm din cauza rechizițiilor și a lipsei de forță de muncă.

Memoria eroilor căzuți în război este păstrată prin monumente și plăci comemorative în Mehadia, dar și în satele învecinate, mărturisind sacrificiul lor pentru idealul național.

O concluzie a tuturor celor evocate, este faptul că locuitorii Mehadiei au experimentat direct ororile Primului Război Mondial, fiind forțați să lupte într-o armată străină, suferind represiuni politice și pierderi umane, participând la acest conflict în circumstanțele complexe date de contradicția cu propriile aspirații naționale. Cu toate acestea, ei au contribuit activ la mișcarea pentru Marea Unire, sacrificiul lor fiind, în cele din urmă, parte din contribuția esențială la realizarea Marii Uniri de la 1918.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin 

Mărturie a unei părți dintre cele evocate, redau un articol, cules din presa vremii, mai exact un articol apărut la 19 iulie 1914, în ziarul ,,Dimineața”, de la București, în care se relatează despre tensiunile etnice sporite din teritoriile românești aflate sub stăpânirea maghiară. Atitudinea represivă a autorităților împotriva naționalilor români, printr-o politică de intimidare în special a elitelor românești. Se prezintă cazurile grave ale arestării Generalului Nicolae Cena, din Mehadia, și a preotului Coriolan Buracu, chiar în timpul oficierii slujbei, din biserica Ortodoxă din Mehadia.

Articolul alcătuiește, în ansamblu, o imagine a situației tensionate din Mehadia, la acea vreme. O lectură extrem de interesantă, la care vă invit cu multă căldură să o parcurgeți!

–––-

PROVOCĂRI UNGUREŞTI

Cum sunt trataţi romînii în Ungaria.— Arestarea unui general romîn

,,Un prieten al ziarului nostru, sosit acum în Capitală, venind din Ungaria, povesteşte următoarele asupra atitudinei, ungurilor faţă de romíni: 

Arestarea unui general romîn din armata austro-ungară 

În chiar prima zi a decretării mobilizărei a fost arestat în Mehadia generalul de divizie, în rezervă, Cena.

Batrîn de 70 de ani, generalul Cena locuieşte în Mehadia şi duce o viață foarte liniştită şi retrasă. Nu vine în contact decît cu foarte puţine persoane şi în nici un caz nu poate fi vorba de vreun amestec al generalului în chestiuni politice.

Şi totuşi generalul a fost arestat.

Explicaţia arestărei este sim plă: generalul Cena este romîn şi autorităţile ungureşti s’au temut ca nucumva bătrînul militar să facă agitaţie printre românî. Pentru a face o diversiune care să le scuze procedarea, autorităţile ungureşti au anticipat spunînd că generalul Cena a fost arestat fiindcă a instigat pe romîni la revoltă.

Arestarea generalului Cena a provocat o vie indignare în toate cercurile. Nu numai romînii sínt revoltaţi contra provocaţiunilor ungureşti. In toate straturile popula­ţiei din Mehadia arestarea generalului Cena este viu criticată şi dezaprobată cu ultima energie.

Generalul Cena va fi adus înaintea Curței marţiale.

Trei arestări în biserică 

In aceiaşi zi a decretărei mobilizarei, autorităţile ungureşti au pă­truns în biserica din Mehadia în timpul slujbei religioase arestînd pe preot, un ofiţer şi un învăţător romîn. Îşi poate oricine închipui ce impresie au făcut aceste arestări mai întîi în biserică şi apoi în tot oraşul unde s’a răspîndit ca fulgerul vestea celor trei arestări.

Toţi trei arestaţii: preotul, ofi­ţerul şi învăţătorul sínt bănuiţi de autorităţile maghiare că ar fi avut intenţia să facă instigaţii împotriva statului.

Desigur că şi aceste arestări au provocat o fierbere de nedescris în populaţie. Autorităţile, de teamă ca nu, cumva să se încerce eliberarea prin forţă a arestaţilor, au răspîndit în oraş tot felul de zvonuri, asupra locului unde se află arestaţi. Ba se spune că au fost transportaţi în Orşova, ba la Seghedin, etc.

Adevărul esté însă că au fost ascunşi într’o pivniţă din dosul bisericei catolice din Mehadia.

Ei vor fi aduşi înaintea Curţei marţiale sub învinuirea că ar fi tră­dat interesele statului.

Cazul generalului Mustaţă*

Din ziua în care s’a decretat mobilizarea, d. general Mustaţă, care se afla în Mehadia, a fost supus unei deosebite supravegheri din partea autorităţilor ungureşti. Două nopți dearîndul, alăturea de odaia d-lui general Mustaţă, într’o odae vecină, au fost postati jandarmi cari aveau ordin să observe toate mişcările generalului, să însemneze şi să dea spre o mai apropiată supraveghere pe toţi aceia cari îl vizitează şi să asculte tot ce se vorbe­şte în odaia generalului.

Familiile romînilor vizitatori din Mehadia au primit sfatul de a evita orice contact cu generalul Mustaţă, care este bănuit că a venit în Ungaria să provoace pe romíni la revoltă. În acest mod credeau autorită­ţile ungureşti că generalul romín nu va fi vizitat decît de romînii de peste munţi.

După o zi dela mobilizare, romînii vizitatori au fost sfătuiţi să plece din Mehadia. Numai d-lui general Mustaţă nu i s’a dat acest sfat.

Este evident că autorităţile ungureşti au căutat să’I, izoleze pe d. general Mustaţă pentru ca apoi să’l aresteze.

Cele de mai sus le deţinem dela o persoană în afară de orice neîncredere. Cele relatate sínt perfect exacte. Ele nu suferă nici o desmințire.”

,,Dimineața„, sâmbătă 19 iulie, 1914

*Generalul român Alexandru Mustață a fost comandant al Jandarmeriei Române în perioada 25 august 1916–20 noiembrie 1916 – a comandat Jandarmeria rămasă sub ocupație (n.a.)

INVITAȚIE

16 noiembrie 2025, ora 10.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița:

Sfântă Liturghie solemnă duminicală în limba germană.

Înfrumusețare muzicală: Corurile „Theissblume = Floare de Tisa“ din Szeged / Ungaria (dirijoare: Eva Hell) și „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea). La orgă: Patrick Paulescu.

Participă Excelența Sa Siegfried Geilhausen, viceconsul al Republicii Federale Germania în Timișoara.

 

16 noiembrie 2025, ora 11.45, Mormântul Aviatorilor din Cimitirul 2-3 Reșița:

„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” în Republica Federală Germania (16 noiembrie 2025).

Comemorarea victimelor celor două conflagrații mondiale.

Participă Excelența Sa Siegfried Geilhausen, viceconsul al Republicii Federale Germania în Timișoara.

Incursiune muzicală: formația vocal-instrumentală „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

16 noiembrie 2025, ora 12.15, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” în Republica Federală Germania (16 noiembrie 2025).

107 ani de la terminarea Primului Război Mondial. Expoziție de fotografii din colecția Erwin Josef Țigla, reprezentând câteva dintre monumentele din Banatul Montan, ridicate în amintirea victimelor celor două conflagrații mondiale și expoziție de filatelie dedicată Primului Război Mondial, din colecția Erwin Josef Țigla.

Participă Excelența Sa Siegfried Geilhausen, viceconsul al Republicii Federale Germania în Timișoara.

 

 

 

16. November 2025, 10:30 Uhr, Römisch-Katholische „Maria Schnee”-Kirche Reschitza:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

Sonntägliches Hochamt in deutscher Sprache.

Musikalische Umrahmung: der „Theissblume“-Chor Szeged / Ungarn (Dirigentin: Eva Hell) und der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea). An der Orgel: Patrick Paulescu.

Mit der Teilnahme von Siegfried Geilhausen, Vizekonsul, Konsulat der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar.

 

16. November 2025, 11:45 Uhr, „Flieger“-Grab Reschitza:

Volkstrauertag (16. November 2025).

Ehrung der Gefallenen der beiden Weltkriege.

Mit der Teilnahme von Siegfried Geilhausen, Vizekonsul, Konsulat der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar.

Musikalische Umrahmung: die „Resicza“-Vokal- und Instrumentalgruppe – Koordination: Iuliu Fazakas.

 

16. November 2025, 12:15 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Volkstrauertag (16. November 2025).

107 Jahre seit dem Ende des Ersten Weltkriegs (11. November 1918): Fotoausstellung von Denkmälern, die dem I. und II. Weltkrieg gewidmet wurden und sich im Banater Bergland befinden (Autor: Erwin Josef Țigla) und Philatelie-Ausstellung zum I. Weltkrieg (Sammlung Erwin Josef Țigla).

Mit der Teilnahme von Siegfried Geilhausen, Vizekonsul, Konsulat der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar.

 

INVITAȚIE

Luni, 17 noiembrie, începând cu ora 11, la Academia Română Filiala Timișoara, va avea loc manifestarea „Medalion literar aniversar” în cadrul căreia va fi sărbătorit Domnul Ion Marin Almăjan.

INVITAȚIE

Asociația pentru Vorbirea Bănățană, în parteneriat cu Studioul Teritorial Radio Timișoara, are plăcerea de a vă invita la evenimentul de lansare a site-ului Arhiva literaturii dialectale bănățene on-line, care va avea loc în data de 19 noiembrie 2025, ora 14:00, la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara.

Manifestarea va fi urmată de un moment literar constând în recitarea de poezii în grai bănățean de către copii și scriitori dialectali. Intrarea este liberă.

Evenimentul va fi difuzat, de asemenea, în format audio la Radio Timișoara, în data de 23 noiembrie 2025, între orele 07:00 și 08:00.

Acțiunea este realizată în colaborare cu Muzeul Satului Bănățean și Studioul Teritorial Radio Timișoara și este finanțată de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Vă invităm cu deosebită considerație să luați parte la această inițiativă dedicată păstrării și promovării graiului și literaturii bănățene.

Mario BALINT: BANATCULT, o cetate a cuvîntului



În inima Almăjului, la Rudăria, apare pe piața publicistică locală Revista BANATCULT, o adevărată cetate a cuvîntului ridicată împotriva neuitării. La fel cum în Evul Mediu, Cetatea Almăjului (care credem că se ridica în hotarul satului Dalboșeț și care – potrivit dr. Costin Feneșan/Cavalerii teutoni în Banatul Severinului și la Dunărea de Jos în prima jumătate a secolului al 15-lea/documente și extrase/Editura Muzeul Banatului Montan Reșița – era slujită de 223 cnezi, 504 ţărani, 32 paznici ai drumurilor şi 26 curieri aflaţi în pertinenţele şi folosinţele ei) era un puternic bastion interior ce proteja și păstra viața și identitatea locuitorilor din Depresiunea Almăjului, la fel Revista BANATCULT se transpune în apărătoarea și păstrătoarea identității și credinței acestui spațiu unic al Banatului Montan.
Dar, nu, BANATCULT este, încă de la primul număr, un apărător al culturii, credinței și istoriei neamului în întregul spațiu al Banatului Istoric, acel tărîm al făgăduinței care a concurat, secolele trecute, cu America, pentru emigranții unei Europe debusolate. Asociația Culturală BANATCULT, editorul publicației, forțează și reușește pe deplin un joc de cuvinte: BANATCULT se dorește a fi vectorul cultural al spațiului istoric al Banatului, dar și un potir al adevărului pentru cei ce au încă un CULT al Banatului, un spațiu unic, geografic și istoric, înglobînd tradiții ale Crainei și Grănicerilor spre păstrarea unor rînduieli proprii asemănătoare rîndurilor de la morile cu ciutură. Mari bogății culturale și tradiții ancestrale au măcinat roțile acestor mori, de cînd călugării cistercieni, veniți în Almăj cu Teutonii lui Redwitz, au adus cu ei roțile verticale pentru spălarea aurului inițial, se presupune, Ruda Reca/Rudăria fiind pe filonul aurului aluvionar din regiune.
Eforturile de castelan al BANATCULT sînt neprecupețite de neobositului profesor Mihai Vlădia, istoric, scriitor, editor, promotor cultural și, înainte de toate, înaintemergătorul cuvîntului scris almăjan, cel care slujește cu pasiune și talent ideea de păstrare vie a trecutului. Se alătură acestui demers, ziaristul I.D. Cucu, în calitatea sa de Senior editor al revistei și, nu în ultimul rînd, de președinte al Filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, singura organizație profesională a unei bresle mult hulite în ultimii ani.
Cetatea BANATCULT se localizează geografic prin articolele semnate de prof.dr. Lazăr ANTON, de la Liceul Teoretic Eftimie Murgu din Bozovici și dr. Octavian Toma, cercetător științific pe Platforma Măgurele, cei care fotografiază din punct de vedere geofizic arealul acestui spațiu. Nu lipsesc articolele despre persecuția preoților din Almăj de către regimul comunist, memorii și portrete de personalități marcante ale Văii Almăjului. Și, poate cel mai important, fotografii de epocă cu oamenii și locurile care au păstrat peste timp o întreagă civilizație a credinței și demnității strămoșești.
Dincolo de colonizatorii din fiecare veac. 
Felicitări, Mihai Vlădia!