Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își exprimă îngrijorarea față de înmulțirea situațiilor în care jurnaliștii sunt împiedicați să își exercite profesia, fiind fie obstrucționați în activitatea lor, fie supuși unor presiuni și amenințări.
Presa liberă reprezintă un pilon fundamental al democrației și rolul jurnaliștilor este acela de a informa corect publicul, de a semnala probleme reale și de a contribui la funcționarea transparentă a instituțiilor. Orice încercare de intimidare a celor care își fac meseria cu profesionalism afectează direct dreptul cetățenilor la informare.
UZPR atrage atenția că, într-un context marcat de campanii de dezinformare care divizează societatea și subminează încrederea publicului, sprijinirea jurnaliștilor devine mai importantă ca oricând. Protejarea libertății presei și a independenței profesionale a reporterilor este esențială pentru ca aceștia să poată oferi informații verificate, corecte și echilibrate.
UZPR face apel la toate autoritățile să trateze presa cu respectul cuvenit, să renunțe la atitudinile ostile și să înțeleagă că critica și întrebările incomode fac parte din funcția democratică a jurnalismului. Jurnaliștii nu trebuie să se teamă să semnaleze aspecte care necesită corectare; aceasta este, dintotdeauna, menirea lor.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își reafirmă solidaritatea cu toți jurnaliștii care își exercită profesia cu bună-credință și profesionalism și le solicită instituțiilor statului să garanteze condițiile necesare pentru desfășurarea liberă și în siguranță a activității jurnalistice.
A fi jurnalist în multe părți ale lumii a devenit o profesie cu risc ridicat, sub asaltul puterii de stat, al conflictelor armate, al presiunii economice și al erodării protecțiilor instituționale. Potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), 361 de jurnaliști au fost închiși și 124 au fost uciși la nivel global la sfârșitul anului 2024, una dintre cele mai mari cifre de când au început să urmărească datele. Între timp, în Indicele Mondial al Libertății Presei din 2025, Reporteri fără frontiere (RSF) a semnalat 34 de țări în care închiderile în masă ale instituțiilor media, exilul jurnaliștilor și represiunea sistemică s-au intensificat.
Atac la adresa dreptul publicului de a fi informat
Persecuția jurnaliștilor nu este doar un atac asupra indivizilor – este un atac asupra democrației, a transparenței, a echității și a dreptului publicului de a ști. Jurnalismul liber și independent joacă roluri cheie: dezvăluirea corupției, tragerea la răspundere a puterii, relatarea crimelor de război și acordarea unei voci celor fără voce și vulnerabili. Fără aceasta, abuzurile comise de guvern și de entitățile private și publice rămân necontrolate, minciunile proliferează, iar autoritarismul se răspândește. În autocrații, mass-media independentă este adesea printre primele instituții care se prăbușesc. Consecințele au un efect de descurajare la nivel global, autocenzura și frica devenind norma.
Jurnaliști încarcerați, torturați, exilați sau uciși
Instrumentele de represiune ale guvernelor autoritare sunt atât directe, cât și subtile. Potrivit weeklyblitz.net, lista 2025 a RSF include următoarele țări în care jurnaliștii au fost încarcerați, torturați, exilați sau uciși: Belarus, unde mass-media independentă a fost etichetată drept „extremistă”, iar jurnaliștii au fost arestați, torturați sau forțați să se exileze; Azerbaidjan, unde ultima instituție media independentă a fost închisă în februarie 2025, stat cunoscut pentru impunerea unor pedepse extrem de dure cu închisoarea pentru jurnaliști, pe baza unor acuzații complet inventate sau motivate politic; Iran, unde reportajul împotriva politicii guvernamentale este practic interzis, iar cei care depășesc limita se confruntă cu consecințe grave (în ultimii cinci ani, aici au fost arestați peste 100 de jurnaliști, mulți dintre ei fiind încă în închisoare); Arabia Saudită, cu aproximativ 20 de jurnaliști în închisoare; Rusia cu aproape 60 de jurnaliști arestați; China, cunoscută pentru atitudinea sa dură față de presă (regimul a închis aproape 200 de jurnaliști din 2019).
Hărțuire digitală, supraveghere, campanii de ură
Pe lângă arestări și crime, există și alte metode de persecuție pe scară largă a jurnaliștilor. Potrivit Centrului pentru Știri, Tehnologie și Inovație, aproape jumătate dintre jurnaliștii chestionați în 2025 au declarat că guvernele lor doresc „prea mult control” asupra reportajelor lor. Viabilitatea economică a jurnalismului independent este, de asemenea, sub presiune: RSF notează că fragilitatea economică este acum o amenințare semnificativă la adresa presei libere, la fel de mult ca represiunea politică directă.
Hărțuirea digitală este un alt element care intră în această ecuație – niveluri disproporționate de abuz online, supraveghere și campanii coordonate de ură… Închiderea internetului și transformarea dezinformării generate de inteligența artificială în arme erodează și mai mult spațiile sigure pentru jurnaliști. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) raportează că hărțuirea împotriva jurnaliștilor este o tendință globală semnificativă, legând-o de agenda mai largă de împiedicare a liberei exprimări.
Iar în țările în care jurnaliștii sunt uciși sau reținuți, puțini făptași sunt trași la răspundere. Din cauza lipsei unor mecanisme judiciare sau internaționale eficiente, atacurile asupra libertății presei rareori duc la pedepse în justiție pentru cei vinovați.
Iar când jurnaliștii sunt uciși în zone de război, costul nu este doar personal, ci și colectiv – redacțiile se degradează, anchetele se opresc, iar comunitățile locale rămân în întuneric informațional. (redacția UZPR)
În anul 2016, Radio România Reșița lansa o campanie ce avea să devină un simbol al solidarității în Banatul Montan: „Muzică pentru Viață”. Ce părea atunci doar un experiment emoțional de Crăciun – o căsuță de sticlă amplasată în centrul orașului, transmisiuni live 24/24 și apeluri la umanitate – s-a transformat într-un veritabil fenomen social.
În fiecare an, în luna decembrie, Căsuța de Sticlă devenea locul în care vocea radioului se contopea cu vocile comunității: oameni care și-au învins boala, familii îndurerate, copii care visau la un viitor. Muzica devenea puntea dintre emoție și acțiune, iar campania reușea să strângă fonduri pentru cauze medicale și sociale.
2023 – Cancerul devine inamicul tăcut
În 2023, echipa Radio Reșița și-a îndreptat atenția spre o realitate greu de ignorat: în județul Caraș-Severin nu există un spital oncologic. În fiecare an, sute de pacienți din zonă sunt nevoiți să plece la Timișoara pentru tratamente istovitoare de chimioterapie sau radioterapie.
Campania „Muzică pentru Viață” a devenit, astfel, mai mult decât o strângere de fonduri. A devenit o platformă pentru conștientizare, pentru a aduce în discuție nevoia urgentă de tratamente oncologice aproape de casă. Radio Reșița a făcut pasul firesc: a anunțat obiectivul construirii unei clinici oncologice la Reșița, în parteneriat cu Asociația OncoHelp din Timișoara.
2024 – Comunitatea răspunde
Ediția 2024 a fost cea mai emoționantă de până acum. Oamenii au venit în număr record la Căsuța de Sticlă. Au donat, au povestit, au plâns, au sperat. Mulți au venit direct din spitale sau din diaspora, doar pentru a lăsa un gest de susținere.
„Pentru noi, ca organizatori, a fost un succes. Dar pentru societate, e un semnal de alarmă. Oamenii vin disperați pentru că nu mai au unde merge. Cancerul nu este doar un cuvânt – este o realitate care doare”, a spus Laura Sgaverdea, managerul Radio Reșița.
Suma strânsă: peste 211.000 de lei – un record absolut al campaniei.
Spitalul oncologic din Reșița – din vis, în realitate
Cu sprijinul administrației locale, clinica va funcționa în fosta clădire a Institutului de Proiectări. Proiectul OncoHelp prevede o unitate medicală completă, cu:
Ambulatoriu de specialitate
Secții de spitalizare de zi și continuă
Imagistică, laborator, farmacie
Îngrijiri paliative
Tratamente gratuite, exact ca în centrul OncoHelp din Timișoara
Clinica va oferi servicii de oncologie, hematologie și specialități conexe, într-un spațiu modern, adaptat standardelor europene.
Viitorul le aparține celor care donează
Laura Sgaverdea a lansat un apel simplu, dar extrem de puternic: „Dacă 50.000 de oameni din Caraș-Severin ar dona lunar 2 euro, am putea construi acest spital în doi ani.”
Finalul? Încă nu. Doar un nou început
„Muzică pentru Viață” nu e o campanie cu dată de încheiere. Este o stare de spirit. Este dovada că vocea comunității poate schimba lumea. Spitalul oncologic din Reșița va fi construit. Nu doar cu bani, ci cu fiecare mesaj, fiecare cântec, fiecare clipă de empatie. (radioresita.ro)
O discuție antrenantă despre provocările cu care se confruntă jurnalismul în prezent, comparativ cu alte epoci, în special anii ’90. Dezinformarea și inteligența artificială, într-o perioadă de schimbări globale și apariție a noilor medii de socializare. Forumul de la Chișinău, un eveniment dedicat jurnalismului și provocărilor globale.
Sunt doar câteva dintre subiectele interesante abordate în emisiunea ,, Dincolo de aparențe” – Banat TV: Daniel Botgros, avându-l ca invitat pe jurnalistul Mario Balint.
UZPR CARAS SEVERIN 