Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 organizează, în cursul zilei de 27 noiembrie 2025, începând cu ora 10.00, Simpozionul Științific Internațional intitulat Căderea Zidului Berlinului, eveniment premergător Revoluției Române din Decembrie 1989.

Manifestarea se va desfășura în Sala de Festivități a Consiliului Județean Timiș în prezența președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Robert Simonis, a primarului Timișoarei, Dominic Samuel Fritz, și-a IPS Ioan, Mitropolitul Banatului, și se va bucura de prezența unor personalități ale lumii politice, academice și științifice din România, Republica Moldova și spațiul academic al UE, respectiv fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, istoricul și politologul Anneli Ute Gabanyi, prof. univ. dr. Vasile Neacșa, membrii Colegiului Național al IRRD 1989 și ai Consiliului Științific, istorici, profesori din mediul preuniversitar, reprezentanți ai mass-media, membri ai Asociaților revoluționare timișorene.

Îmi este foarte greu să scriu aceste cuvinte la trecut, acum când ne despărțim de draga noastră Ioana Mihăiescu, arhitect și artist plastic pentru care Reșița a însemnat totul…

În după-amiaza zilei de 6 iunie (anul acesta) ne-am reunit cu toții, cei care o apreciam, în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița pentru a participa la o expoziție cu totul specială: Ioana Mihăiescu ne-a prezentat o parte din lucrările ei de arhitectură, printre care cele din Timișoara  (Palatul Neuhausz), Băile Herculane (Hotel „Carol“) și Reșița (Școala Pittner), în prezența primarului, ing. Ioan Popa, a ing. Marius Dan Pescariu – președintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Banat, a multor prieteni arhitecți și artiști plastici din Reșița și Timișoara, dar și a oamenilor simpli care o apreciau și respectau. Mulți dintre cei prezenți nu cunoșteau atunci faptul că organizarea acestei expoziții a fost realizată cu eforturi mari de către Ioana, având în vedere starea ei de sănătate precară. Ea emana însă o stare de bucurie și speranță, de mulțumire sufletească pentru tot ceea ce s-a întâmplat atunci. Și nici unul dintre noi, participanții, nu ne gândeam că va fi ultima… Cât își mai dorea ea o expoziție la Școala Pittner, dar la care nu s-a mai ajuns…

Cea care se năștea la 5 noiembrie 1954 în județul Vâlcea, arhitecta și artista plastică devenită reșițeancă prin trăire, convingere și dăruire, Ioana Mihăiescu ne-a părăsit pe drumul veșniciei în 25 noiembrie, acasă la ea, în urbea noastră. Rămân în urma ei peste 500 de lucrări arhitecturale, expozițiile de grup și personale din Reșița (1985 – 2025), Câmpulung Muscel, Năsăud, Târgoviște, Curtea de Argeș, Sibiu, Băile Herculane, Lugoj, Neustadt von Coburg, Rodental în Germania.

Etnia germană din Reșița a putut să-i fie gazdă la multe expoziții de artă, precum cele din 2004, 2009, 2014, 2015, 2018, 2025, fie că erau organizate în interiorul sau în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“, fie la Centrul Social „Frédéric Ozanam“, ea ne-a sprijinit în realizarea unor logo-uri pentru Reșița 250, pentru Monumentul Herglotz de pe Dealul Crucii și nu în ultimul rând, pentru manifestările comemorative dedicate Revoluției din Decembrie 1989 desfășurate în Reșița. În ultimii ani a fost membră a juriului concursului nostru cu caracter internațional „Copiii desenează ținutul natal“.

În urma ei rămân, ca puncte de neuitare pentru viitor, adevărate opere de arhitectură precum restaurările sediului Episcopiei Caransebeșului, a Monumentul Herglotz de pe Dealul Crucii reșițene, Școala Pittner, ultimul ei proiect de suflet, la care a ținut foarte mult și a rămas mândră de reușită! Dacă participăm astăzi la ședințe și întâlniri culturale în Sala „Sorin Frunzăverde” a Palatului administrativ județean, ne vom aminti de Ioana Mihăiescu, întrucât ea a realizat integral designul acesteia. Desigur că mai există multe alte exemple ale trecerii creionului ei pe planuri și schițe din județ.

În 15 martie 2018 participam la invitația ei, la o expoziție organizată în Primăria Sibiu, de către Uniunea Arhitecților din România. Și acum am în fața ochilor mei bucuria și mândria ei de atunci, acceași ca și la ultima ei expoziție, cea din 6 iunie a acestui an.

Reșița și Caraș-Severinul au pierdut o importantă personalitate multivalentă prin trecerea ei în eternitate! Rămâne ca noi, cei care suntem azi în viață, să-i păstrăm memoria vie, să facem astfel ca trecerea ei prin această lume să fie un exemplu viu pentru ziua de astăzi, atât de săracă în repere!

Fie ca Bunul Păstor să o primească în Pacea Sa!

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a prezentat pe 25 noiembrie, în cadrul ședinței Comisiei pentru cultură și media a Senatului, reprezentată prin președintele Gheorghe-Ioan Bota, setul său de amendamente la proiectul Legii Audiovizualului (L292/2024), aflat în procedură parlamentară.

Din partea UZPR au participat Dan Constantin, președinte al UZPR, Andreea Crețulescu, membru al Consiliului Director, Monica Cercelescu, reprezentant al Departamentului Juridic al UZPR.

Propunerile transmise vizează alinierea legislației naționale la standardele stabilite prin Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA – 2024/1083), Digital Services Act, precum și modernizarea și corectarea unor prevederi care pot afecta libertatea presei, independența editorială și protecția surselor jurnalistice


Principalele amendamente prezentate de UZPR

Actualizarea terminologiei europene. UZPR a solicitat înlocuirea referințelor la vechiul organism european ERGA cu noua structură EBMS – European Board for Media Services, prevăzută de EMFA.Această schimbare este obligatorie, întrucât ERGA nu mai funcționează în legislația europeană actuală.

Consolidarea protecției surselor jurnalistice. UZPR propune o rescriere a articolului privind protecția surselor, astfel încât:

– protecția să decurgă din Constituție și art. 10 CEDO, nu „din prezenta lege”;

– să fie interzisă orice formă de constrângere directă sau indirectă asupra jurnaliștilor;

– dezvăluirea surselor să fie posibilă doar în situații strict necesare, prin hotărâre judecătorească motivată;

– să existe garanții suplimentare pentru percheziții, interceptări și măsuri ce pot conduce la identificarea surselor.

Aceste completări sunt conforme jurisprudenței CEDO și standardelor europene în materie.

Adaptarea legislației la Digital Services Act. UZPR a evidențiat neconcordanțele articolelor privind intervenția CNA asupra conținutului online, solicitând adaptarea textelor la regimul unic introdus de DSA, care:

– nu permite sancționarea directă a utilizatorilor de platforme;

– nu acordă CNA prerogative de eliminare a domeniilor, suspendări nelimitate sau obligații tehnice directe;

– instituie notificarea furnizorilor de servicii intermediare, nu mecanisme de control pre-DSA.

Propunerile urmăresc evitarea incompatibilităților cu legislația europeană, a riscului de cenzură și a suprapunerii cu atribuțiile ANCOM.

Introducerea unor criterii clare și cuantificabile în licentierea furnizorilor de servicii mass-media. UZPR arată că standardele europene – în special Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA) – impun statelor membre să aplice:

– criterii obiective, măsurabile și nediscriminatorii;

– evaluări transparente;

– decizii motivate;

– acces public la fundamentarea deciziilor.

Documentul precizează explicit că aceste norme europene cer motivarea și transparența integrală a procedurii de licențiere . Amendamentul concret: se propune ca, în locul criteriilor generale și vagi, licențierea să se realizeze pe baza unei fișe de evaluare standardizate.

Reguli de sancționare proporționale și respectarea dreptului la apărare. UZPR a propus mai multe corecturi privind sancțiunile:

– contestația depusă împotriva unei sancțiuni să suspende de drept executarea;

– obligația de difuzare a sancțiunii pe post să fie aplicată doar după soluționarea definitivă a contestației, pentru a evita prejudicii de imagine.


UZPR: „Amendamentele propuse sunt necesare pentru protejarea libertății presei și pentru modernizarea legislației audiovizuale”

Reprezentanții UZPR au subliniat, în cadrul discuțiilor, că actualizarea legislației audiovizualului este obligatorie pentru conformarea cu normele europene, pentru protejarea independenței editoriale și pentru adaptarea la noile realități digitale. „Amendamentele prezentate sunt fundamentate juridic și în deplină concordanță cu standardele europene privind libertatea mass-mediei. UZPR rămâne deschisă dialogului instituțional, în interesul protejării profesiei de jurnalist și al unui cadru legislativ modern și echilibrat”, a declarat Dan Constantin, președinte al UZPR.