Luni, 17 noiembrie, începând cu ora 11, la Academia Română Filiala Timișoara, va avea loc manifestarea „Medalion literar aniversar” în cadrul căreia va fi sărbătorit Domnul Ion Marin Almăjan.

Asociația pentru Vorbirea Bănățană, în parteneriat cu Studioul Teritorial Radio Timișoara, are plăcerea de a vă invita la evenimentul de lansare a site-ului Arhiva literaturii dialectale bănățene on-line, care va avea loc în data de 19 noiembrie 2025, ora 14:00, la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara.

Manifestarea va fi urmată de un moment literar constând în recitarea de poezii în grai bănățean de către copii și scriitori dialectali. Intrarea este liberă.

Evenimentul va fi difuzat, de asemenea, în format audio la Radio Timișoara, în data de 23 noiembrie 2025, între orele 07:00 și 08:00.

Acțiunea este realizată în colaborare cu Muzeul Satului Bănățean și Studioul Teritorial Radio Timișoara și este finanțată de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Vă invităm cu deosebită considerație să luați parte la această inițiativă dedicată păstrării și promovării graiului și literaturii bănățene.

În inima Almăjului, la Rudăria, apare pe piața publicistică locală Revista BANATCULT, o adevărată cetate a cuvîntului ridicată împotriva neuitării. La fel cum în Evul Mediu, Cetatea Almăjului (care credem că se ridica în hotarul satului Dalboșeț și care – potrivit dr. Costin Feneșan/Cavalerii teutoni în Banatul Severinului și la Dunărea de Jos în prima jumătate a secolului al 15-lea/documente și extrase/Editura Muzeul Banatului Montan Reșița – era slujită de 223 cnezi, 504 ţărani, 32 paznici ai drumurilor şi 26 curieri aflaţi în pertinenţele şi folosinţele ei) era un puternic bastion interior ce proteja și păstra viața și identitatea locuitorilor din Depresiunea Almăjului, la fel Revista BANATCULT se transpune în apărătoarea și păstrătoarea identității și credinței acestui spațiu unic al Banatului Montan.
Dar, nu, BANATCULT este, încă de la primul număr, un apărător al culturii, credinței și istoriei neamului în întregul spațiu al Banatului Istoric, acel tărîm al făgăduinței care a concurat, secolele trecute, cu America, pentru emigranții unei Europe debusolate. Asociația Culturală BANATCULT, editorul publicației, forțează și reușește pe deplin un joc de cuvinte: BANATCULT se dorește a fi vectorul cultural al spațiului istoric al Banatului, dar și un potir al adevărului pentru cei ce au încă un CULT al Banatului, un spațiu unic, geografic și istoric, înglobînd tradiții ale Crainei și Grănicerilor spre păstrarea unor rînduieli proprii asemănătoare rîndurilor de la morile cu ciutură. Mari bogății culturale și tradiții ancestrale au măcinat roțile acestor mori, de cînd călugării cistercieni, veniți în Almăj cu Teutonii lui Redwitz, au adus cu ei roțile verticale pentru spălarea aurului inițial, se presupune, Ruda Reca/Rudăria fiind pe filonul aurului aluvionar din regiune.
Eforturile de castelan al BANATCULT sînt neprecupețite de neobositului profesor Mihai Vlădia, istoric, scriitor, editor, promotor cultural și, înainte de toate, înaintemergătorul cuvîntului scris almăjan, cel care slujește cu pasiune și talent ideea de păstrare vie a trecutului. Se alătură acestui demers, ziaristul I.D. Cucu, în calitatea sa de Senior editor al revistei și, nu în ultimul rînd, de președinte al Filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, singura organizație profesională a unei bresle mult hulite în ultimii ani.
Cetatea BANATCULT se localizează geografic prin articolele semnate de prof.dr. Lazăr ANTON, de la Liceul Teoretic Eftimie Murgu din Bozovici și dr. Octavian Toma, cercetător științific pe Platforma Măgurele, cei care fotografiază din punct de vedere geofizic arealul acestui spațiu. Nu lipsesc articolele despre persecuția preoților din Almăj de către regimul comunist, memorii și portrete de personalități marcante ale Văii Almăjului. Și, poate cel mai important, fotografii de epocă cu oamenii și locurile care au păstrat peste timp o întreagă civilizație a credinței și demnității strămoșești.
Dincolo de colonizatorii din fiecare veac. 
Felicitări, Mihai Vlădia!

Zilele Culturii Sârbe (ZCS) la Timișoara, în desfășurare până pe 28 noiembrie, propun publicului vizitarea expoziției „Monumente medievale sârbe aflate în pericol”, găzduită la Galeria 5 și organizată de Uniunea Sârbilor din România. Expoziția, deschisă publicului până pe 20 noiembrie, invită la descoperirea unui patrimoniu unic în Europa de Sud-Est și aduce în prim-plan monumente medievale sârbe, îndeosebi mănăstiri, biserici și ansambluri monastice, aflate în situații de vulnerabilitate, fie din cauza degradării în timp, fie pe fondul unor contexte istorice și sociale dificile, potrivit programului ZCS.

Monumentele prezentate sunt repere ale artei bizantine târzii, ale tradiției ortodoxe sârbe și ale identității culturale și spirituale a poporului sârb, relatează radioromania.ro.


Încurajarea dialogului între România și Serbia

Multe dintre acestea figurează pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind apreciate pentru frescele lor, arhitectura originală și contribuția la dezvoltarea culturii medievale din Balcani. Prin intermediul fotografiilor documentare, al textelor explicative şi materialelor informative, expoziţia urmăreşte să sensibilizeze publicul cu privire la riscul pierderii unor valori istorice irepetabile, să evidenţieze importanţa conservării şi restaurării acestor monumente și să stimuleze dialogul cultural dintre România şi Serbia.

Totodată, expoziţia încurajează implicarea comunităților, a instituțiilor culturale și a specialiștilor în protejarea patrimoniului. „Expoziţia nu prezintă doar clădiri, ci mărturii de memorie, credinţă şi continuitate, propune o reflecţie asupra responsabilităţii noastre comune de a proteja ceea ce civilizaţiile trecute ne-au lăsat în grijă. Prin organizarea acestei expoziţii la Timişoara, într-un spaţiu al multiculturalităţii şi dialogului, se doreşte transmiterea unui mesaj clar: patrimoniul cultural nu aparţine doar unui popor, ci întregii umanităţi, iar conservarea lui este un act de respect faţă de trecut şi de viitor”, arată organizatorii.

Până în 28 noiembrie vor fi organizate, în cadrul ediţiei cu numărul 20, expoziţii de artă, concerte, spectacole folclorice, seri de teatru, evenimente pentru copii, proiecţii de film şi întâlniri literare, arată site-ul Uniunii Sârbilor din România – toate reunite sub semnul respectului pentru tradiţie, limbă şi identitate.

Foto: radiotimisoara.ro

15 noiembrie 2025, ora 15.00, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest), Reșița:

38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).

35 de ani de la înființarea, la Reșița, a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990): Încheierea proiectului.

Program cultural cu participarea formațiilor etniei germane din Reșița (corul „Franz Stürmer“ – dirijoare: prof. Elena Cozâltea, Duo Marianne & Petru Chirilovici, formația vocal-instrumentală „Resicza“ – coordonator: Iuliu Fazakas, precum și formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – coordonatori: Marianne & Nelu Florea). În calitate de oaspeți participă Corul „Theissblume = Floare de Tisa“ din Szeged / Ungaria (dirijoare: Eva Hell), corul „Temeswarer Liederkranz“ din Timișoara (dirijor: prof. Arthur Funk), formația de dansuri germane „Klatschmohn“ Szeged / Ungaria (conducători: Alexandra Korom & Engi Balázs), grupul cultural al Uniunii Pensionarilor din Kikinda / Serbia (coordonator: prof. Milan Periz) și formația de dansuri germane „Buntes Herbstreigen” din Timișoara (coordonatoare: prof. Luise Finta).

Expoziție de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

 

 

 

15. November 2025, 15:00 Uhr, Kulturpalais (Sitz des „West“-Theaters), Reschitza:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

35 Jahre seit der Gründung des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen in Reschitza (9. Januar 1990): Abschluss des Projekts.

Festkulturprogramm mit allen Kulturgruppen der Banater Berglanddeutschen aus Reschitza (der „Franz Stürmer“-Chor – Dirigentin: Elena Cozâltea, das Duo Marianne & Petru Chirilovici, die „Resicza“-Vokal- und Instrumentalgruppe – Koordination: Iuliu Fazakas sowie die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Koordination: Marianne & Nelu Florea). Als Gäste, mit dabei: der „Theissblume“-Chor Szeged / Ungarn (Dirigentin: Eva Hell), der „Temeswarer Liederkranz“ (Dirigent: Arthur Funk), die Volkstanzgruppe „Klatschmohn“ Szeged / Ungarn (Leiter: Alexandra Korom & Engi Balázs), die Kulturgruppe der Rentnervereinigung aus Kikinda / Serbien (Koordination: Milan Periz) und die Volkstanzgruppe „Bunter Herbstreigen“ aus Temeswar (Koordination: Luise Finta).

Kunstausstellung „Reșița / Reschitza” des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza” (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka).

.