Colocviile Presei din Banatul de Munte, ediția 2025, organizate de către Filiala Caraș-Severin a UZPR și Clubul Presei din Banatul de Munte, au avut loc în zilele de 17 și 18 octombrie. Acțiunea, în întregul ei, s-a desfășurat în localitatea Șopotu Vechi, la Căminul Cultural și Muzeul Presei Rurale din Banat.

Conferința și-a propus să evidențieze aspecte ale Banatului istoric în lumina preocupărilor istoricilor și cercetătorilor din acest areal.

Înregistrare din timpul conferinței.

Colocviile Presei din Banatul de Munte, ediția 2025, organizate de către Filiala Caraș-Severin a UZPR și Clubul Presei din Banatul de Munte, au avut loc în zilele de 17 și 18 octombrie. Acțiunea, în întregul ei, s-a desfășurat în localitatea Șopotu Vechi, la Căminul Cultural și Muzeul Presei Rurale din Banat.

Conferința și-a propus să evidențieze aspecte ale Banatului istoric în lumina preocupărilor istoricilor și cercetătorilor din acest areal.

Înregistrare din timpul conferinței.

„Lugojenii mă țin că sunt bocșean,

bocșenii poate nici nu mai știu de existența mea.”[1]

Compozitor, muzicolog, profesor, Cetățean de onoare al orașului Bocșa, Zeno Vancea s-a născut în 8 octombrie 1900 la Bocşa Vasiova, Caraş-Severin, şi a murit la 15 ianuarie 1990 la Bucureşti. Deși lugojean, s-a născut la Bocșa, în casa pictorului Filip Matei unde părinţii săi locuiau cu chirie. Au venit la Bocșa cu câteva luni înaintea nașterii, deoarece la Bocșa profesa renumitul doctor Petru Borlovan, iar dorința doamnei Vancea era să fie asistată la naștere de acesta. După patru luni de la naștere, familia s-a reîntors la Lugoj. „ Ei bine, puțini știu că locul meu de naștere  e tot o așezare rustică caraș-severineană, sălbatică, dar pitorească, cu dealuri și văi ispititoare, consacrată în timp și de o revistă a bucolicului Tata Oancea: Vasiova. Așadar, «am intrat în lume» în mult îndrăgita de mine Bocșa Vasiova… Cu timpul ne-am stabilit întreaga familie la Lugoj, unde trăiau bunicii dinspre tată.”[2]

Zeno Vancea a studiat la Lugoj sub îndrumarea lui Ion Vidu, avându-l coleg pe Filaret Barbu. Conservatorul l-a urmat la Cluj (1919-1921), continuându-şi apoi pregǎtirea la Viena, la Neues Wiener Konservatorium (1921-1926, 1930-1931).

A devenit profesor de muzicǎ la Târgu Mureş (1926-1940), director al Consevatorului municipal din Târgu Mureş (1945-1948), predând şi la Conservatorul din Timişoara (1940-1945), având apoi la Bucureşti funcţii şi demnitǎţi atât la  Conservator cât şi la Ministerul Artelor, deţinând funcţia de redactor şef la revista  „Muzica” (1953-1964), publicând la reviste din ţarǎ şi strǎinǎtate, primind premii şi distincţii pentru merite pe linie muzialǎ (între care premiul de compoziţie „George Enescu” 1936, 1937, 1938, 1943); laureat al Premiului Internaţional Herder în 1974. Colaborează cu Centro di ricerca teatrale din Roma, Konzertführer – Henschel Verlag din Berlin; emisiuni la radio şi televiziune, conferinţe, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice în România şi străinătate; membru în jurii muzicale naţionale şi internaţionale. Sunt doar câteva dintre aspectele ce pot caracteriza o personalitate exemplară.

Zeno Vancea a fost distins cu diferite premii sau ordine care certifică rezultatele obţinute  în activitatea componistică, didactică şi muzicologică. Opera sa înscrie deopotrivă muzică simfonică, vocal-simfonică  sau corală etc. Recviemul (1941); Două simfoniete (1948, 1967); Douărapsodii(1926, 1950) pe motive din Banat; Suite pentru orchestră (1928, 1961); Prolog simfonic(1957); Şase cvartete pentru coarde (1934, 1953, 1957, 1965, 1969, 1974); Muzică de balet – Priculiciul – 1933; Compoziţii pentru pian, lieduri ş.a.m.d.; Muzică corală – suite – Imagini bănăţene – pentru cor mixt, pe melodii şi versuri populare. Polifonia densă şi o savuroasă armonie distinge şi lucrările sale corale. De asemenea, Zeno Vancea  este semnatarul numeroaselor studii dedicate muzicii. „Ceea ce are pentru noi o deosebitǎ relevanţǎ sunt compoziţiile lui în plan religios. Încǎ din tinereţe îi datorǎm Psalmul 127(1927), cor mixt; Liturgia pentru cor mixt, pe melodii de stranǎ din Banat (1928); Liturghia nr. 2 pentru cor mixt, pe melodii de stranǎ din Ardeal (1936). În plan teoretic a contribuit cu un volum important şi interesant: Muzica bisericeascǎ  coralǎ la români(1938), Timişoara, Ed. S.A.Mentor, 1944.

Din Vasiova lui Nicolae Florei şi a Aureliei Fǎtu-Rǎduţu, unde a activat un cor mixt cu o deosebitǎ rezonanţǎ, sub conducerea preotului Coriolan Zuiac, profesoul Zeno Vancea a ilustrat  muzica bisericeascǎ cu compoziţii însemnate. Numele sǎu se aşazǎ definitiv în istoria culturii române.”^[3]

În anul 2007, la propunerea şi în organizarea bibliotecii publice din Bocșa, are loc festivitatea de înmânare a Titlului, acordat post mortem în 2002 muzicologului Zeno Vancea, de Cetăţean de Onoare, fiicei acestuia, prezentă pentru prima dată la Bocşa, Ioana Vancea. Cu acest prilej, a fot confecţionată şi amplasată pe casa în care s-a născut maestrul două plăci omagiale – una muzicologului Zeno Vancea şi cealaltă pictorului Filip Matei (fiind vorba de aceeaşi casă), momentul sfinţirii emoţionînd-o vădit pe Ioana Vancea. Tot cu această ocazie, biblioteca a avut iniţiativa realizării unui volum monografic Zeno Vancea, sarcină care i-a revenit muzicologului bocşean Constantin – Tufan Stan. Astfel a rezultat un eveniment de amploare, cu invitaţi speciali, mărturie rămânând o carte, două plăci de marmoră amplasate pe o frumoasă casă din Vasiova, fotografii şi imagini transpuse pe ecranul televizoarelor, dar şi pe un DVD, de către TVR Timişoara, participanţi la eveniment, prin truda prietenului Vasile Bogdan. Dar, cea mai importantă reuşită a fost faptul că l-am readus pe Zeno Vancea bocşenilor şi am cunoscut-o pe fiica acestuia, mai târziu şi pe Andrei, fiul maestrului, oameni frumoşi, de o calitate excepţională.

Volume: Istoria muzicii universale și românești (1938); Cartea dirijorului de cor (1945); Studii și eseuri muzicale (1974); Creația muzicală românească (1976).

Referinţe: Constantin Jaleș. De vorbă cu compozitorul Zeno Vancea In: Dacia, V, 72, Timișoara, 1943; Muzica în România după 23 august 1944/ P. Brâncuș și N. Călinoiu. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1964; Muzicieni români: lexicon/Viorel Cosma. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1970;  Pagini din istoria muzicii românești/ George Breazul. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1974; Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma. Reşiţa, 1976; Mărturisiri și repere/ Petru Novac Dolângă. Timișoara: Facla, 1980; România muzicală/ Viorel Cosma. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1980; Muzicienii noștri se destăinuie/ Despina Petecel. București: Editura Muzicală, 1990;  Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa: Timpul, 1997; Doru Popovici. Portret în dialog  În: Semenicul, nr. 3-4/ 2000; Istorie şi artă bisericească/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica.  Reşiţa: Timpul, 2000; Măști și imagini/ Maria Goian. Reșița: TIM, 2003 (Bocșa – istorie și cultură); Muzicieni din România. Lexicon biobibliografic. Vol. IX (Ş-Z )/ Viorel Cosma.  Bucureşti: Editura Muzicală, 2006; Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale/ Constantin Tufan Stan.Reşiţa: TIM, 2007 (Bocșa – istorie și cultură); Cărășeni de neuitat vol. II/ Petru Ciurea și Constantin Falcă.-Timișoara: Eurostampa, 2009; George Enescu în Banat/ Constantin-Tufan Stan. Timișoara: Eurostampa, 2009; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara: Mirton, 2011; Muzicieni din Banat/ Cosntantin –Tufan Stan. Timișoara: Eurostampa, 2011; Cărășeni de neuitat vol. XI./ Petru Ciurea, Constantin Falcă.  Timișoara: Eurostampa, 2011; Muzicieni din Banat. Lexicon./ Ioan Tomi. Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură; 30); Cărășeni de neuitat vol. XXIV/ Constantin Falcă.Timișoara: Eurostampa, 2014; Bibliografia revistei „Bocșa Culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Cărășeni de neuitat vol. XXVII/ Constantin Falcă.Timișoara: Eurostampa, 2015;George Enescu. Consonanțe bănățene: cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii/ Constantin Tufan-Stan; ed. a II-a, revăzută și revizuită. Timișoara: Eurostampa, 2018; Banat. Miscellanea musicologica/ Constantin-Tufan Stan. Timișoara: Eurostampa, 2018;  Bibliografia revistei „Bocșa Culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban În: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); reportajele realizate de Vasile Bogdan la evenimentele dedicate lui Zeno Vancea și Filip Matei la Bocșa, pe canalul de youtube Vasile Bogdan.

https://www.youtube.com/watch?v=xyfWDFOe1k4&si=o0PbaAQVLNiyJLJz&fbclid=IwY2xjawNlW_lleHRuA2FlbQIxMQBicmlkETA2OFlmcGc2cE01RGhXNUlMAR5sE_-9Ip75HVSyCakw8YqsU41Kxv0WR98R_Fh78d_ny4JRqFUpTOU6_7IZkw_aem_4qU8h7WhYsN_8sOahsUncg; https://www.youtube.com/watch?v=9yCfU3hKko4

---

[1] Vasile Bogdan. De vorbă cu Zeno Vancea In: Constantin Tufan Stan. Zeno Vancea: etape biografice și împliniri muzicale. Reșița: TIM, 2007, p. 43-72 (Bocșa – istorie și cultură);

[2] Petru Novac Dolângă. Mărturisiri și repere.  Timișoara: Facla, 1980, p. 152-163;

[3] Jurma, Gheorghe şi Petrica, Vasile. Istorie şi artă bisericească. Reşiţa. Timpul.2000

Scurtă prezentare realizată de dr. Mariana Stratulat, director Casa de Presă și Editură Libertatea și  Dr.Valentin Mic, redactor responsabil săptămânal Libertatea.

Colocviile Presei din Banatul de Munte, ediția 2025, organizate de către Filiala Caraș-Severin a UZPR și Clubul Presei din Banatul de Munte, au avut loc în zilele de 17 și 18 octombrie. Acțiunea, în întregul ei, s-a desfășurat în localitatea Șopotu Vechi, la Căminul Cultural și Muzeul Presei Rurale din Banat.

Conferința și-a propus să evidențieze aspecte ale Banatului istoric în lumina preocupărilor istoricilor și cercetătorilor din acest areal.

Înregistrare din timpul conferinței.

Prezentarea susținută de Dorina Sgaverdia, coordonator Clubul Presei din Banatul de Munte, în cadrul Colocviilor Presei din Banatul de Munte.

Colocviile Presei din Banatul de Munte, ediția 2025, organizate de către Filiala Caraș-Severin a UZPR și Clubul Presei din Banatul de Munte, au avut loc în zilele de 17 și 18 octombrie. Acțiunea, în întregul ei, s-a desfășurat în localitatea Șopotu Vechi, la Căminul Cultural și Muzeul Presei Rurale din Banat.

Conferința și-a propus să evidențieze aspecte ale Banatului istoric în lumina preocupărilor istoricilor și cercetătorilor din acest areal.

Înregistrare din timpul conferinței.

Prezentarea susținută de dr. Lavinia Betea în cadrul Colocviilor Presei din Banatul de Munte.

Colocviile Presei din Banatul de Munte, ediția 2025, organizate de către Filiala Caraș-Severin a UZPR și Clubul Presei din Banatul de Munte, au avut loc în zilele de 17 și 18 octombrie. Acțiunea, în întregul ei, s-a desfășurat în localitatea Șopotu Vechi, la Căminul Cultural și Muzeul Presei Rurale din Banat.

Conferința și-a propus să evidențieze aspecte ale Banatului istoric în lumina preocupărilor istoricilor și cercetătorilor din acest areal.

Înregistrare din timpul conferinței.

Motto: Ce frumoasă-i prietenia/Cel mai drag și scump cuvânt/O cunosc numai aceea/Care-n viață știu a fi/Omenoși cu oameni./

Nu sunt istoric, dar prezența mea și a Dumneavoastră la acest eveniment vine să aducă în actualitate și să confirme un sentiment care trebuie să ne unească pe întreg parcursul vieții noastre… PRIETENIA.
Prietenia de care ne-am bucurat din partea celui care a fost, regretatul Prof. Gheorghe Rancu – Bodrog, prietenie care l-a definit și a stat la baza activității și personalității acestuia.

De ce despre presa ţărănească?…
Pentru că aceasta este un fenomen unic pe teritoriul actual al României, pentru că la Soceni s-a născut unul dintre cei mai de seamă jurnalişti-ţărani din Banat: Petru Bizerea.
Acesta a fost editorul ziarului OPINCA, din Coştei, în redacţia căruia s-a întocmit lista cu delegaţii din Banatul de Sud ce urmau să participe, în 1918, la Marea Unire de la Alba Iulia.
Centru Cultural din Soceni, cuprinde o bibliotecă ce-i poartă numele lui Petru Bizerea, aşa cum Casa de Cultură din localitate îi poartă numele profesorului, compozitorului și dirijorului Ion Românu, cel care a înființat Școala Medie de Muzică la Reșița în 1949.

De ce este important mediul rural?…
Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea în Banat au apărut periodice la sate. Gazetele ţărăneşti din Banat au apărut din iniţiativa şi pe cheltuiala unor ţărani inimoşi, mici proprietari de pământ, dornici de a-şi afirma ideile, prin care dădeau chiar soluţii de rezolvare a problemelor satului românesc interbelic. Fenomenul ţăranilor condeieri, ziarişti şi compozitori din Banat l-a impresionat plăcut pe Camil Petrescu, care a remarcat în articolele sale nivelul cultural al ţinutului şi explozia creatoare a truditorilor brazdei.
Academicianul Gabriel Ţepelea a întocmit în 1943 o antologie reprezentativă a scriitorilor ţărani din Banat atrăgând atenţia asupra dimensiunilor şi valorii acestui fenomen.
În data de 10 aprilie 2008, la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara s-a desfăşurat o sesiune de comunicări – Aspecte culturale din viaţa satelor bănăţene – la care au participat mulţi redactori şefi de la publicaţiile rurale din judeţul Timiş, fiecare prezentându-şi publicaţia, iar în final, iniţiatorul şi moderatorul sesiunii, D-l Ion Traia, cel care a scos periodicul “Vatra Satului” în satul său natal Ferendia, a propus constituirea “Asociaţiei presei rurale din Banatul istoric”, propunere ce a fost validată, urmând să se facă demersurile necesare pentru constituirea legală. Toţi participanţii au aderat la ideea regretatului publicist și cărturar Aurel Turcuş de a decreta ziua de 10 aprilie ca zi a presei rurale din Banat.
Din ianuarie 2010, „Asociaţia publiciştilor presei rurale din Banat” a dobândit personalitate juridică și asociația și-a dezvoltat și nuanțat activitatea, cooptând în cadrul ei publiciști din întreg Banatul istoric, adică județele Timiș, Caraș-Severin, Arad și publiciști din satele românești din Serbia.
În zilele de 23-24 septembrie 2011 s-au materializat generos gândurile inspirate ale regretatului Prof. Ghiţă Rancu – Bodrog, redactor şef al periodicului „Almăjul” din Şopotul Vechi privind desfăşurarea primei ediţii a „Forumului publiciştilor presei rurale din Banatul Istoric”. Coorganizator a fost „Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale in Banat” care a răspuns afirmativ iniţiativei venită din ţinutul de legendă al Ţării Almăjului. Forumul presei rurale din Banat s-a desfășurat timp de două zile, la Șopotul Vechi, în casa dr. Paul Purea. La această întâlnire au fost prezenți publiciști din presa rurala bănățeana, din județele Arad, Timiș, Caras-Severin și din Serbia.
În data de 30.08. 2013 a avut loc în localitatea Toracu Mare (Serbia) a treia ediţie a Forumului publiciştilor din presa rurală bănăţeană. Evenimentul a fost organizat de către Asociaţia Publiciştilor din Presa Rurală din Banat şi comunitatea locală românească din Torac. La inițiativa dl. Mircea Lelea, redactorul-șef al revistei ,,Lumina torăceană”și în organizarea Asociației pentru Artă și Cultură Românească ”Vichenție Popovici Bocăluț” din Torac și Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat s-a desfășurat un eveniment cultural la Căminul Cultural și la Școala Generală ”George Coșbuc” din localitatea Torac la care au luat parte redactori și colaboratori ai revistei ”Lumina torăceană”, precum și jurnaliști de la mai multe publicații locale din Banatul istoric.
Dar impresionantă rămâne Colecția privată de arheologie și etnografie ,,Almăjul”, aparținând lui Gheorghe Rancu – Bodrog, de la Șopotul Vechi, care a devenit centrul și locul de manifestare a acțiunilor din cadrul Conferinței istoricilor din Banatul istoric și din acest an, dedicată personalității și activității celui care a fost Gheorghe Rancu – Bodrog.
Din paleta lui bogată în activități, pe care nu știu cum de a avut timp și putere mentală să le desfășoare, cum afirma Medicul Iosif Badescu, doresc să amintesc doar câteva, asupra cărora Prof. Gheorghe Rancu – Bodrog și-a pus amprenta:
În toamna anului 1995, a editat Revista Almăjul. Sigur că, revista Almăjul a avut și sincope, datorate mai multor cauze, decisive fiind cheltuielile pentru editare și tipărire, precum și timpul. După pensionare s-a implicat mult mai mult astfel că, după un hiatus de vreo zece ani, apariția ei a fost uneori chiar lunară (la apariție revista era trimestrială), cu subiecte tot mai interesante, predominând cele de istorie.
A doua activitate majoră a fost și este „Colecția privată de arheologie și etnografie Almăjul”, deschisă în 2011 în propria locuință, cu peste 4000 de piese de o valoare inestimabilă. Ideea înființării unui muzeu sătesc îi venise cu mult timp în urmă. Prima locație a colecției a fost o sală de clasă și datează din 1987.
Colecția „Almăjul” a devenit deja de notorietate, fiind un punct de atracție important pentru turiștii veniți în Țara Almăjului, de la elevi, studenți, până la profesori universitari, arhierei, academicieni. Speranța că are viitor stă în faptul că fiul cel mare, Dr. Dacian Rancu, este muzeograf și cunoaște adevărata valoare a exponatelor.
Intuind importanța și valoarea cultural-spirituală a publicațiilor, Gheorghe Rancu Bodrog adaugă o nouă preocupare a pasiunii sale și anume aceea de a colecționa publicații, vechi și noi din diferite spații culturale din Banat. Acest interes s-a materializat în anul 2023 prin înființarea Muzeului Presei Bănățene. Muzeul a fost inaugurat în data de 7 octombrie 2023, fiind constituit în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și cu Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat (APPRBl).
Trebuie menționat faptul că este primul muzeu de acest gen înființat în arealul Banatului Montan. Cartografierea publicațiilor, organizarea lor în secțiuni reprezentative, sarcini complexe și laborioase, aparțin exclusiv fondatorului ei – la fel, perseverența și reușita obținerii spațiului ce găzduiește astăzi muzeul, amplasat în incinta Școlii Generale din localitatea Șopotu Vechi.
Ghiță Rancu – prietenul și colegul nostru a luminat imaginea a două sate – cel natal așezat pe marginea unei ape nemiloase, cum scria Prof. univ. dr. Anton Ilinca și cel adoptat, de la liziera dealurilor almăjene – azi, Domnul Profesor, Domnul Învățător, fost metodist al Inspectoratului Școlar Județean, gazdă a multor ateliere din cadrul Seminarului Internațional DIDACTICA, aduse la Șopotu Vechi de Casa Corpului Didactic Caraș-Severin, poate privi de sus din ceruri cu mândria-i bine cunoscută, la continuarea a tot ceea ce ar mai fi dorit să facă pe acest pământ pentru comunitate, pentru oameni, pentru familie, pentru nepoți și pentru spiritualitatea românească, continuate acum de fiul său Dacian cu sprijinul familie și al comunității locale…

//„N-a știi lumea că m-am dus/ Numai m-or vedea că nu-s/
Sus e cerul, largă-i lumea/ Iată cum a ruginit pădurea/
Hai, hai, haidi, dihai, dihai/ Pe sub flori mă legănai…/
Cu frunze m-acopereai/Toamna mea de Sus din Rai„//

Da, Ghiță-i dus în veșnicii, acolo unde viața este eternă, dar astăzi este aici prezent cu sufletu-i mare și bun și ne privește cu nostalgia toamnei sale de undeva de sus…

Șopotu Vechi,
18 octombrie 2025

A consemnat,
Prof. Tudor DEACONU – membru UZPR – Filiala Caraș-Severin

În perioada interbelică, Oraviţa era un important centru cultural şi publicistic. Tipografia ,,Progresul” din Oraviţa a fost prima tipografie în limba română din oraş şi din zona văii Caraşului. La această tipografie era editată gazeta cu acelaşi nume. (prof. Ariana Jianu)

Colocviile Presei din Banatul de Munte, ediția 2025, organizate de către Filiala Caraș-Severin a UZPR și Clubul Presei din Banatul de Munte, au avut loc în zilele de 17 și 18 octombrie. Acțiunea, în întregul ei, s-a desfășurat în localitatea Șopotu Vechi, la Căminul Cultural și Muzeul Presei Rurale din Banat.

Conferința și-a propus să evidențieze aspecte ale Banatului istoric în lumina preocupărilor istoricilor și cercetătorilor din acest areal.

Înregistrare din timpul conferinței.

Colocviile Presei din Banatul de Munte, ediția 2025, organizate de către Filiala Caraș-Severin a UZPR și Clubul Presei din Banatul de Munte, au avut loc în zilele de 17 și 18 octombrie. Acțiunea, în întregul ei, s-a desfășurat în localitatea Șopotu Vechi, la Căminul Cultural și Muzeul Presei Rurale din Banat.

Conferința și-a propus să evidențieze aspecte ale Banatului istoric în lumina preocupărilor istoricilor și cercetătorilor din acest areal.

Înregistrare din timpul conferinței.

22 octombrie 2025, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Cultură în Brumărel (ediția a II-a).

Prezentare de carte: „ „Luceafărul îndrăgostit – balade și idile“, autoare: Lucia Jendl, apărută în Editura „TIM“ Reșița, 2025.

 

24 octombrie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Națională a Austriei (26 octombrie).

Nikolaus Lenau (Nikolaus Franz Niembsch Edler von Strehlenau, *13 august 1802, Csatád / astăzi Lenauheim – † 22 august 1850, Oberdöbling bei Wien): comemorare poetică și muzicală, la 175 de ani de la trecerea în eternitate a poetului austriac, născut în Banat, cu participarea prof. Elvira Szlovig, Erwin Josef Țigla și prof. Elena Cozâltea.

 

 

22. Oktober 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Kultureller Oktobertraum (II. Auflage)

Buchpräsentation: „Luceafărul îndrăgostit – balade și idile“, Autorin: Lucia Jendl, erschienen im Verlag „TIM“ Reschitza, 2025.

 

24. Oktober 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Österreichischer Nationalfeiertag (26. Oktober).

Nikolaus Lenau (Nikolaus Franz Niembsch Edler von Strehlenau, *13. August 1802, Csatád / heute Lenauheim – † 22. August 1850, Oberdöbling bei Wien): Poetische und musikalische Würdigung, anlässlich dessen 175. Todestags. Mit Elvira Szlovig, Erwin Josef Țigla und Elena Cozâltea.

 

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXV-a, a devenit istorie… În perioada 1 – 17 octombrie 2025, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu s-a desfășurat în 10 zile calendaristice și a demonstrat că, chiar dacă trăim cu toții timpuri complicate, dacă există voință, se găsesc și soluții pentru a merge mai departe. Căci numai împreună vom reuși să mergem mai departe…

Organizatorii principali și ai acestei ediții au fost Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Anul acesta au fost organizate 51 de manifestări în 12 localități ale județelor Caraș-Severin, Mehedinți și Timiș. Având sprijinul oferit constant de Ministerul Culturii, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Departamentul pentru Relații Interetnice, precum și al altor instituții și organizații, manifestarea de răsunet în mediul cultural de limbă germană din spațiul estic și central european, anul acesta participând invitați din întreaga țară precum și din Austria, Croația, Germania, Italia, Serbia, Slovenia, Ucraina și Ungaria, „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția 2025, s-a dorit a fi, ca și cele din anii precedenți, o punte de legătură între ceea ce a fost și ceea ce va fi de acum înainte.

Recent, 9 jandarmi din cadrul Detașamentului 6 Petroșani au alergat alături de voluntarii Invictus România pe traseul parcurs prin municipiul Petroșani, într-un gest de solidaritate, respect și susținere față de eroii care au servit cu onoare țara sub drapelul tricolor.

Pe lângă participarea efectivă la activitate – din spusele purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Decebal” Hunedoara, căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) –  jandarmii au asigurat și măsurile de ordine publică pe întreg parcursul desfășurării evenimentului, contribuind la buna desfășurare a acestuia și la protejarea participanților.

Tronsonul albastru al ștafetei străbate în aceste zile județul Hunedoara, evenimentul urmând a se încheia la Carei, județul Satu-Mare, pe data de 25 octombrie, de „Ziua Armatei Române”, printr-un moment solemn de recunoștință pentru eroii care au luptat pentru libertate.

Ajunsă la ediția a XII-a, „Ștafeta Veteranilor” face parte din seria de activități organizate sub egida Invictus România, și are ca scop promovarea valorilor naționale, recunoștința față de cei care au servit țara și încurajarea solidarității între generațiile de militari și civili.

Prin participarea la această acțiune simbolică, jandarmii s-au alăturat celor care își arată în fiecare an respectul și recunoștința față de veterani și față de eroii care și-au sacrificat viața pentru țară și pentru libertate.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

 

Zilele de 17 și 18 octombrie, au găzduit Colocviile Presei din Banatul de Munte, ediția 2025.
Organizate de către Filiala Caraș-Severin a UZPR și Clubul Presei din Banatul de Munte, acestea s-au desfășurat, în cele două zile dedicate manifestării, în două locații distincte, Reșița și Șopotu Vechi, simbolizând legătura strânsă dintre mediul urban și cel rural în conceperea actului jurnalistic.
Prima, desfășurată la Reșița, la sediul filialei, a avut ca temă dezbaterea cu titlul: O uniune puternică = filiale puternice. Această dezbatere a adunat jurnaliști, membrii ai filialei, precum și membrii ai conducerii centrale a UZPR, respectiv pe vicepreședintele Emil Stanciu și prof. univ. dr. Lavinia Betea – membru al Consiliului Director al UZPR. Discuțiile s-au axat pe câteva puncte cheie: autonomia filialelor și colaborarea, subliniindu-se necesitatea unui echilibru între autonomia decizională a filialelor, adaptată specificului regional, și o colaborare mai strânsă cu conducerea centrală. De asemenea, în acest context, s-a desfășurat și o analiză a rolului și responsabilității filialelor în consolidarea Uniunii la nivel național. Concluzia generală a fost că puterea unei uniuni este dată de vigoarea membrilor săi. Filialele puternice, capabile să organizeze evenimente, să apere drepturile profesionale și să stimuleze dezbaterea etică la nivel local, sunt fundamentul care asigură influența și relevanța UZPR în peisajul mediatic național.

Colocviile au continuat în ziua de sâmbătă, 18 octombrie, la Șopotu Vechi. 
De această dată, afiliate unei mai ample manifestări, respectiv Conferinței istoricilor din Banatul istoric, ediția a IV-a, întâlnirea s-a desfășurat în programul manifestării acesteia la secțiunea ,,Istoria Presei”, în incinta Muzeului Presei Bănățene din aceeași localitate, muzeu fondat de Gheorghe Rancu Bodrog, membru marcant al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, respectiv a filialei Caraș Severin.
Momentul inițial al manifestării, cel de primire a invitaților de către organizatori s-a produs în sala de spectacole a Casei de Cultură din localitate, moment ce a precedat lucrările conferinței. Întâmpinarea invitaților a fost făcută de organizatorul manifestării, respectiv de istoricul dr.Dacian Rancu, fiul regretatului Gheorghe Rancu, inițiator și fondator al manifestării, ajunsă astăzi la cea de-a IV-a sa ediție.
Cu acest prilej s-a desfășurat un scurt ceremonial de decernare, din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a unor distincții comemorative, dedicate celui care a fost Gheorghe Rancu Bodrog, a cărui personalitate și existență a marcat o etapă istorică importantă în conservarea și promovarea culturii tradiționale în Valea Almăjului. Nu în ultimul rând, Gheorghe Rancu Bodrog a fost și unul dintre actorii remarcabili în afirmarea identității și a importanței presei rurale, a cărui activitate, în culminația sa, a produs înființarea primului muzeu al presei bănățene, în inima Văii Almăjului, la Șopotu Vechi.
În acest context, I.D. Cucu, președintele filialei Caraș Severin a UZPR, împreună cu prof. univ. dr. Lavinia Betea – membru al Consiliului Director al UZPR, au înmânat familiei regretatului profesor Gheorghe Rancu Bodrog, o diplomă post mortem, din partea filialei, respectiv, din partea centrală a UZPR o medalie centenară UZP 100 – ,,Împreună scriem istoria clipei”. Fiul și organizatorul manifestării – Dacian Rancu, a ținut o scurtă cuvântare de mulțumire pentru prezență, adresat tuturor participanților, precum și pentru distincțiile acordate.

Un alt moment distinct în debutul manifestării a fost reprezentat și de prezentarea cărții Învățătorii – Autoportretul unei generații, coordonator Prof. univ. dr. Lavinia Betea.
Odată cu consumarea acestui moment, participanții s-au repliat grupându-se în cele două secțiuni consacrate ale conferinței: Istorie, biserică, școală, tradiții și obiceiuri și Istoria presei.
O secțiune nouă, începând cu această ediție, în cadrul conferinței, a fost Adunarea Generală a membrilor Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat, sub conducerea muzeografului Ion Traia, mulți dintre membrii acestei asociații fiind și membrii ai filialei Caraș Severin. Două puncte distincte ale adunării: comemorarea regretatului Gheorghe Rancu Bodrog, membru marcant și vicepreședinte al asociației, respectiv alegerea noii conduceri. În urma acestor alegeri, funcția de președinte a asociației a fost preluată de ec. Petru Opruț, ce îl înlocuiește pe prof. Ioan Traia. Unul dintre vicepreședinții asociației, reprezentat al arealului geografic al Văii Almăjului – Băile Herculane, a fost ales ing. Constantin Vlaicu, alături de pr. Vasile Suciu și poetul Vasile Barbu, reprezentând celelalte zone geografice și culturale din cuprinsul bănățean.

La secțiunea de Istorie a Presei, desfășurată sub auspiciile Clubului Presei din Banatul de Munte, coordonat de Dorina Sgaverdea, tema abordată a fost: De la limbajul de lemn, la fake news.

Inițial discuțiilor pe această temă, participanții au asistat la un scurt moment artistic susținut de profesoara Elena Borchescu, împreună cu un grup de tineri, care au interpretat câteva poezii în grai, compoziții proprii ale doamnei profesoare.

Dezbaterile au debutat cu luarea de cuvânt a doamnei Prof. Dr. Lavinia Betea, membru al uniunii și al Consiliului Director al UZPR, cercetător cu expertiză în psihologie socială și politică aplicată istoriei recente.

Domnia sa a prezentat concluziile studiului său asupra „Limbii de lemn în varianta Ceaușescu”.
Metodologia sa științifică de cercetare, bazată pe analiza de conținut, o metodă statistică riguroasă, neafectată de opinia personală.
Corpusul de analiză ales a fost cuvântul de încheiere al lui Ceaușescu la Congresul al XIV-lea (1989), comparat cu un text jurnalistic de referință (Ion Cristoiu) ca etalon de limbaj natural.
Din concluziile acestui studiu, desprindem câteva aspecte foarte interesante: – limbajul public al lui Ceaușescu era extrem de limitat, folosind sub 500 de cuvinte (față de 2500-3000 necesare pentru un limbaj normal). O alegație interesantă o face doamna Betea citând pe Ludwig Wittgenstein: „Limitele limbii mele sunt limitele lumii mele”.
O altă constatare interesantă, rezultată din analiza stenogramelor discuțiilor private și diplomatice, este că Ceaușescu avea două limbaje: un limbaj public rigid și un limbaj privat natural, demonstrând o formă de inteligență emoțională în relațiile interpersonale.
În încheierea prezentării sale, doamna profesor a insistat asupra neutralității cercetătorului, prin distanțarea de tendința generală de a judeca sau împărți în buni și răi. De asemenea, a criticat condamnarea forțată a comunismului, considerând-o un tip de manipulare; blamarea trecutului ar trebui înlocuită cu efortul de îmbunătățire a prezentului.

În continuare, doamna Dorina Sgaverdea, explorează impactul post-adevărului, al știrilor false și al influenței rețelelor sociale asupra societății contemporane și a rolului mass-mediei. Se evidențiază rolul social media în răspândirea fake news-urilor și influența influencerilor și a trolilor, subliniind că aceștia nu pot fi comparați cu ziariștii profesioniști. În final, se exprimă optimism cu privire la supraviețuirea mass-media tradiționale, argumentând că oamenii au nevoie de diversitate și că inteligența umană, în colaborare cu inteligența artificială, va putea distinge între adevăr și fals.

Mario Balint, în intervenția sa. abordează problema știrilor false, a manipulării și a propagandei, subliniind că acestea nu sunt fenomene noi și că au fost utilizate cu mult înainte de a fi teoretizate. Se pune accent pe faptul că războiul este tragic peste tot, cu victime și distrugeri indiferent de naționalitate sau ideologie, și că, de fapt, este un instrument prin care cei bogați devin și mai bogați. Se critică modul în care mass-media contribuie la distorsionarea adevărului și la manipularea opiniei publice, dându-se exemple istorice de știri false și propagandă (Napoleon, cucerirea orașului Anvers). Se menționează momentul în care jurnalismul a devenit o armă de război și o țintă legitimă. 
O concluzie esențială a celor prezentate este necesitatea imperioasă de a verifica atât informațiile, cât și sursa, și de a nu le crede orbește.

Un moment extrem de interesant în desfășurarea Colocviilor, a fost cel creat de prezența a doi cunoscuți jurnaliști din Banatul sârbesc: Mariana Stratulat și Valentin Mic.
Aceștia au făcut o prezentare succintă a activității Casei de Presă și Editură Libertatea din Serbia, o instituție prestigioasă a românilor din Serbia, care tocmai a aniversat 80 de ani de existență. În cuprinsul intervenției se menționează publicațiile pe care le editează, precum săptămânalul Libertatea, revistele pentru copii și tineri, și cărțile. Se discută despre provocările menținerii limbii române în contextul influenței mediului online și a migrației, dar și despre eforturile de a atrage tinerii prin intermediul rețelelor de socializare. Se subliniază importanța menținerii formatului tipărit al săptămânalului Libertatea, apreciat de comunitatea românească din Serbia și din diaspora. Se evidențiază, de asemenea, utilizarea pe scară largă a ChatGPT ca unealtă de documentare, dar se exprimă și rezerve față de folosirea excesivă a acestei tehnologii în creația literară.
Cei doi jurnaliști propun înființarea unei filiale a Uniunii Ziariștilor Profesioniști care să reprezinte acest nucleu de presă de limbă română din mijlocul comunității românești din Serbia.
Oglindă a puterii și a vitalității acestui nucleu, notăm informația privind activitatea remarcabilă a Casei de Presă și a Editurii Libertatea: cea mai importantă publicație este săptămânalul Libertatea, cu un tiraj de 2400 exemplare, apoi revistele Bucuria Copiilor, Tinerețea, Lumina, și peste 20 de titluri de carte anual.
Cu toate că finanțarea provine de la Guvernul Voivodinei, acesta finanțând săptămânalul, cărțile sunt finanțate prin multiple proiecte, precum și de către numeroșii autori.
Ca public țintă sunt românii din Banatul sârbesc până în Serbia de răsărit, inclusiv diaspora, care prezintă un interes deosebit pentru toate aceste creații publicistice.

În continuare, prezentările au abordat presa din Banatul istoric, cu accent pe publicații din urmă cu aproximativ 100 de ani. Ariana Jianu a vorbit despre ziarul „Progresul” din Oravița, fondat în 1907 de străbunicul său, Gheorghe Jianu, și despre legăturile acestuia cu Vârșeț și Coștei. A menționat articole din anii 1924 despre viața satelor, importanța lecturii în limba română, asociația orașelor din Voivodina Sârbească și crășovenii din Banat. A subliniat implicarea lui Gheorghe Jianu în viața comunității, culminând cu delegarea sa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. 

Profesorul Martin Olaru s-a concentrat pe presa turistică din Banat, în contextul organizării unui muzeu al presei. A prezentat revista rurală „Zorile Banatului”, apărută în județul Caraș în 1928, coordonată de Paul Țârbățiu și Ion Stoian, și a menționat articolele și personalitățile prezentate în revistă. A arătat, de asemenea, „Calendarul Românului” din 1891, cea mai veche publicație din donațiile pentru muzeu.

Spre finalul întâlnirii au luat cuvântul scriitorii Nicolae Sîrbu și Gheorghe Jurma, susținuți de vicepreședintele Emil Stanciu, împreună antamând o discuție despre importanța memoriei culturale și a rolului jurnaliștilor în crearea acesteia, cu accent pe Banat și pe inițiativele de a înființa un muzeu literar și al presei. Se subliniază contribuția jurnaliștilor la istorie și necesitatea de a lăsa ceva durabil în urmă. De asemenea, se discută despre activitatea editurii Timpul și despre cărțile aduse pentru a fi donate muzeului, de către administratorul acesteia, domnul Gheorghe Jurma. Vicepreședintele Emil Stanciu, evidențiază importanța filialelor Uniunii Ziariștilor și necesitatea de a crea secțiuni specializate. De asemenea, păstrarea efortului de a constitui o echipă care să facă o uniune. Se exprimă recunoștință față de Lavinia Betea pentru prezență și se discută despre sprijinul pentru înființarea filialei Uniunii Ziariștilor în Serbia.

Concluzie a acestei ediții a Colocviilor Presei din Banatul de Munte, este că ea a fost un succes prin capacitatea ei de a genera dialog și în același timp de a onora memoria lui Gheorghe Rancu Bodrog. Capacitatea sa de dezbatere prin ancorarea în știință și istorie (studiul despre limbajul de lemn) și de a privi cu pragmatism spre viitor (provocările fake news, inteligența artificială și nevoia de consolidare a Uniunii), dovedește încă o dată puterea și vitalitatea Uniunii, reconfirmând rolul jurnalismului nu doar de istoric al clipei, ci și de gardian al identității culturale și al memoriei colective.
Obiectivul de a lăsa ceva durabil în urmă, fie că vorbim de o Uniune puternică, de un muzeu al presei sau de o presă onestă, rămâne angajamentul ferm al jurnaliștilor din Banatul de Munte.
De asemenea, nu în ultimul rând, de remarcat este că Colocviile din acest an au pus un accent puternic pe dimensiunea transfrontalieră și culturală a jurnalismului. Prezența jurnaliștilor de la Casa de Presă și Editura Libertatea, din Serbia, a evidențiat vitalitatea presei de limba română din afara granițelor, generând o propunere concretă de înființare a unei filiale UZPR în Serbia, proiect ce sperăm să se concretizeze într-o întreprindere de succes.

Constantin VLAICU, UZPR filiala Caraș Severin

Foto: Petre Dalea și Constantin Vlaicu

19 octombrie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Biblioteca și bibliotecarii ei: Erwin Josef Țigla, de 30 de ani activ la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin.

Expoziție de carte, autor Erwin Josef Țigla.

Expoziție de artă plastică dedicată Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“ Reșița, cu lucrări ale membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) și a invitaților acestuia. Expun: Mihaela Buruiană (Piatra Neamț), Puiu Busuioc (Anina), Alice Dobre (Timișoara), Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Tünde Enikő Petneházy (Lugoj), Nik Potocean (Bocșa), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița).

 

 

19. Oktober 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Die Bibliothek und ihre Bibliothekare: Erwin Josef Țigla, seit 30 Jahren aktiv innerhalb der „Paul Iorgovici”-Kreisbibliothek Karasch-Severin.

Bücherausstellung, Autor: Erwin Josef Țigla.

Kunstausstellung, der Deutschen „Alexander Tietz“-Bibliothek gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und seiner Gäste. Es stellen aus: Mihaela Buruiană (Piatra Neamț), Puiu Busuioc (Anina), Alice Dobre (Temeswar), Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Tünde Enikő Petneházy (Lugosch), Nik Potocean (Bokschan), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).