Sub acest generic, „Tudor Vladimirescu. Istorie, revoluție și legendă”, am inaugurat în 2021 un serial de video–documentar dedicat conducătorului Revoluției de la 1821, Tudor Vladimirescu, cu prilejul Bicentenarului acelui moment istoric românesc.   

Ideea a pornit de la ctitoria sa – singura – din satul Prejna, comuna Balta, Mehedinți, o biserică, în funcțiune și astăzi, și de la evenimentul creat cu acel prilej bicentenar de către autoritățile locale și județene.

Am realizat acel video–documentar de 20 de minute în Prejna, cu sprijinul Niculinei Stoican, fiică a satului, cu cel al Irinei Zoican, primar și al preotului paroh, Marius Stoian. Producția, realizată cu mijloace moderne, a avut proiecția în chiar ziua aniversării evenimentului în curtea bisericii, pe un ecran uriaș, în prezența multor invitați din județ și din țară. Succesul lui a determinat filmarea unui al doilea episod, de această dată în comuna Vladimir, de unde este mama eroului de la 1821, Prejna fiind satul natal al tatălui său. Filmările la această a doua parte, au mai fost făcute în 2023, cu sprijinul Consiliului județean Gorj și cele locale din Glogova, Padeș și Vladimir, dar și Tg Jiu, la Muzeul de Artă. Iar invitațiile de a filma și în alte locuri, legate de Tudor Vladimirescu, de lucruri mai puțin știute din viața și activitatea sa, au continuat. Așa se face că, în 2024, am filmat partea a treia la Drăgășani și în comuna Călina, subiectul fiind stegarul armatei sale de panduri, prilej de a afla amănunte foarte interesante în acest context, cu argumente și mărturii ale descendenților acelui personaj militar important.

Precizăm că acesta este un proiect freelancer, deci toate cheltuielile de producție au fost suportate de realizatori, neavând buget de la nicio instituție sau societate comercială. Și, totuși, au fost proiecții ale documentarelor la Glogova, Motru, Drăgășani, Tg Jiu, Drobeta Turnu Severin, Craiova și urmează să fie definitivate ca date calendaristice o serie de alte proiecții la Craiova și la Pitești, în cadrul unor proiecte, la fel, inițiate de asociații ori comitete școlare de părinți. De consemnat și difuzări pe posturi locale tv, dar și participarea primelor două episoade la Festivalul Internațional de Film și Televiziune SIMFEST Tg Mureș în 2021 și 2023, unde     s-au bucurat de selecții pentru vizionarea finală de jurizare.

În același timp, echipa de realizatori – Dan Șalapa, coordonator proiect, Marius Trifan, Victorian Tănase, Eugen Negoiță, Dan Luncan, Andrei Burghină – au invitații să filmeze alte două episoade, cu subiecte total inedite, în această vară, 2025.

Dincolo de acestea, realizatorii așteaptă și alte invitații în alte locuri din țară, proiecțiile fiind disponibile în prezența reprezentanților realizatorilor, prilej de a lansa discuții pe marginea lor, a personalității lui Tudor Vladimirescu, interviuri, promovare a locurilor cu semnificații istorice din zonă etc.

28 octombrie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

2025: Anul omagial Cardinal Iuliu Hossu (*31 ianuarie 1885, Milaș / Bistrița-Năsăud – †28 mai 1970, București).

2025: Pentru Reșița, Anul Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (*25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet) / Închiderea evenimentelor organizate la Reșița cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea fericitului Episcop Martir.

Prezentare de cărți, cu prilejul împlinirii a 77 de ani de la arestarea episcopilor greco-catolici din România:

• Albumul bilingv româno-englez „Fericitul Valeriu Traian Frențiu – 150”, coordonatoare: Rodica Indig, cu un cuvânt înainte al Episcopului Virgil Bercea, autorii textelor: Alexandru Buzalic, Silviu Sana & Rodica Indig, apărut la Editura „Primus“ Oradea, 2024);
• volumul „Episcopul Valeriu Traian Frențiu în dosarele Securității“, autor: pr. dr. Sergiu Soica, apărută la Editura „Mega“ Cluj-Napoca, 2023.

Prezentarea expoziției documentare realizată de Bogdan Andrei Mihele, cu tematica „Bustul Episcopului Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, autor: Eugen Petri, ridicat la Reșița, în anul 2025”.

 

29 octombrie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Regina Maria a României (*29 octombrie 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent / Anglia – †18 iulie 1938, Pelișor, Sinaia): 150 de ani de la naștere. O expoziție filatelică.

 

31 octombrie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție foto dedicată Zilei Reformației, 31 octombrie. Cu fotografii din orașul lui Luther Wittenberg, Germania, realizate de Erwin Josef Țigla.

 

28. Oktober 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

2025: Hommage-Jahr Kardinal Iuliu Hossu (*31. Januar 1885, Milaș / Bistritz-Nassod – †28. Mai 1970, Bukarest).

2025: Jahr des besonderen Gedenkens in Reschitza an den seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet) / Abschluss der Veranstaltungsreihe in Reschitza, organisiert anlässlich des 150. Geburtstags des seligen Märtyrerbischofs.

Buchpräsentationen, anlässlich des 77. Jahrestags der Inhaftnahme der griechisch-katholischen Bischöfe Rumäniens:

• das zweisprachige Album (rumänisch – englisch) „Fericitul Valeriu Traian Frențiu – 150” (= „Der Selige Valeriu Traian Frențiu – 150), Koordination: Rodica Indig, mit einem Vorwort von Bischof Virgil Bercea, Autoren der Texte: Alexandru Buzalic, Silviu Sana & Rodica Indig, erschienen im Verlag „Primus“ Großwardein, 2024);
• der Band „Episcopul Valeriu Traian Frențiu în dosarele Securității“ (= „Der Bischof Valeriu Traian Frențiu in den Dossiers der Securitate“), Autor: Pfr. Dr. Sergiu Soica, erschienen im Verlag „Mega“ Klausenburg, 2023.

Dokumentationsausstellung von Bogdan Andrei Mihele: Errichtung der „Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu“-Büste in Reschitza, 2025.

 

29. Oktober 2025, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Königin Maria von Rumänien (*29. Oktober 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent / England – †18. Juli 1938, Pelischor, Sinaia): 150. Geburtstag: eine Philatelie-Ausstellung.

 

31. Oktober 2025, Reschitza, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober), mit Fotos aus der Lutherstadt Wittenberg, Deutschland von Erwin Josef Țigla.

 

 

 

Numărul deșerturilor de știri locale se extind constant – pe de o parte sunt de remarcat eforturile jurnaliștilor de a menține în viață publicații și site-uri de informații, pe de altă parte crește vulnerabilitatea comunităților la dezinformare și polarizare. În lipsa celor care critică autoritățile și investighează corupția, deșerturile de știri sunt, în toată lumea, un atac direct la pilonii statului de drept și reperelor democrației.


Europa – venituri în scădere, distribuție părtinitoare a subvențiilor de stat, violență online

Studiul „Uncovering news deserts in Europe. Risks and opportunities for local and community media in the EU”, realizat de Centre for Media Pluralism and Media Freedom (CMPF), detectează provocări și oportunități pentru mass-media locală și comunitară din cele 27 de state membre ale UE, analizând fenomenul deșerturilor de știri dintr-o perspectivă holistică. O rețea de cercetători din toate cele 27 de state membre ale UE a efectuat investigația, utilizând metodologia dezvoltată de CMPF. Aceștia au evaluat riscurile pe baza a 55 de variabile care se referă la condițiile pieței media locale; siguranța și condițiile de muncă ale jurnaliștilor locali, independența editorială a instituțiilor locale și incluziunea socială.

Datele colectate cu privire la locațiile mass-media locale și comunitare au fost utilizate pentru a crea hărți interactive care acoperă aproximativ jumătate din UE-27. Acest lucru subliniază o lipsă considerabilă de date nu numai privind distribuția geografică a mass-media locale, ci și privind informațiile financiare, veniturile și măsurătorile de audiență axate pe localitate în întreaga UE.

Potrivit europeanjournalists.org, cele mai presante probleme privesc împletirea veniturilor în scădere și a distribuției părtinitoare a publicității și subvențiilor de stat către mass-media locală. O altă preocupare urgentă este controlul politic exercitat prin intermediul proprietății directe și/sau indirecte asupra mass-media locale, o problemă deosebit de răspândită în statele membre din Europa Centrală și de Sud.

Scăderea numărului de jurnaliști locali – răspândită în întreaga UE – provine în mare măsură din tendința în creștere de centralizare a redacțiilor în principalele orașe. Sunt raportate condiții de muncă nesatisfăcătoare pentru jurnaliștii locali, în special pentru jurnaliștii care lucrează pe cont propriu, iar atacurile online împotriva acestora sunt în creștere.


SUA – 50 milioane de americani au acces limitat sau deloc la știri locale

Numărul deșerturilor de știri locale din SUA a atins niveluri record în acest an, închiderile de ziare au continuat în ritm alarmant, iar reducerile de finanțare pentru radioul public ar putea agrava problema în lunile următoare, potrivit Raportului Medill privind starea știrilor locale din 2025. În același timp, peste 300 de startup-uri de știri locale au fost lansate în ultimii cinci ani, dintre care 80% au fost publicații exclusiv digitale.

Pentru al patrulea an consecutiv, Inițiativa de Știri Locale Medill de la Școala de Jurnalism, Media, Comunicații de Marketing Integrate Medill a Universității Northwestern a realizat un sondaj în rândul organizațiilor de știri locale, pentru a identifica tendințele din peisajul media local, aflat în rapidă transformare. Cercetătorii au analizat ziarele locale, site-urile exclusiv digitale, mass-media etnică și posturile publice de radio. Pentru prima dată, cercetătorii Medill au examinat și scăderea numărului de cititori digitali de publicații. S-a constatat că numărul de comunități situate în deșerturi de știri a crescut în 2025, iar în alte 1.524 de unități teritoriale a mai rămas o singură sursă de știri. În total, aproximativ 50 milioane de americani au acces limitat sau deloc la știri locale.

Potrivit medill.northwestern.edu, creșterea numărului de deșerturi de știri a fost însoțită de o creștere a închiderilor de ziare, care au ajuns la 136 în ultimul an, o rată de peste două pe săptămână. Medill notează că majoritatea închiderilor din acest an au avut loc la ziare mai mici, deținute independent – nu la cele controlate de lanțuri mari – ceea ce semnalează că un număr tot mai mare de edituri de familie cu vechime cedează presiunilor economice. De asemenea, și numărul total de locuri de muncă la publicații a scăzut în ultimul an – industria a pierdut peste trei sferturi din locurile sale de muncă din 2005 până în prezent.

Echipa Medill a descoperit și că alte 250 de zone prezintă risc ridicat de a deveni deșerturi de știri în următorul deceniu, iar traficul web către 100 dintre cele mai mari ziare a scăzut cu peste 45% în ultimii patru ani. „Acest raport evidențiază transformarea de proporție istorică a știrilor locale. Pe de o parte, deșerturile de știri se extind, iar închiderile continuă rapid. Pe de altă parte, apar sute de startup-uri. Întrebările sunt cum va arăta ecosistemul știrilor locale peste câțiva ani și dacă vor fi lăsate în urmă părți ale SUA”, a declarat Tim Franklin, profesor și titular al catedrei John M. Mutz în știri locale la Medill.


America latină – regimuri politice „care alimentează sentimentele anti-media”

Statisticile privind deșerturile de știri din America Latină variază în funcție de țară. În Brazilia, „Atlas da Notícia” a constatat că aproape jumătate (48,7%) dintre municipalități nu aveau agenții de știri locale începând cu 2023. Columbia avea 8,8 milioane de locuitori în „zone tăcute” în 2019. În Venezuela, studiul „Atlasul Tăcerii” a constatat că peste 5 milioane de oameni nu aveau acces suficient la mass-media, 90 de municipalități fiind clasificate drept deșerturi de știri. Chile are aproape jumătate din comunele sale în deșerturi de știri.

Pentru Irene Benito, coordonatoare de noi proiecte la Forumul de Jurnalism Argentina, discuția despre deșerturile de știri locale este o conversație despre viitorul jurnalismului. „Am rămas cu foarte puține voci”, a declarat Benito pentru LatAm Journalism Review. În 2021, ea a condus primul studiu despre deșerturile de știri locale din Argentina. Declinul jurnalismului – determinat de regimuri politice care alimentează sentimentele anti-media, alături de o nouă generație care vede puține oportunități în profesie – a exacerbat această situație, adaugă Benito.

Foto: pixabay.com