Lăpușnicel, 5 octombrie 2025 – Localitatea Lăpușnicel a fost gazda unei remarcabile manifestări cultural-istorice, dedicată omagierii Generalului Cavaler Mihail Trapșa, fiu al acestei așezări din Crai­na Bănățeană și personalitate marcantă a istoriei militare românești.

Evenimentul a reunit structuri militare din cadrul M.A.P.N., reprezentate de Garnizoana și Centrul Militar Caransebeș, prin maior Mihai Daniel Birău, comandantul garnizoanei, și PCC Oprea Cocoșilă, șeful Cercului Militar. Au fost prezenți, de asemenea, reprezentanți ai administrației publice locale – viceprimarul comunei Lăpușnicel și consilieri locali – precum și membri ai presei, inclusiv din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin.

Un rol esențial în organizarea și promovarea evenimentului l-a avut teologul și publicistul Gheorghe Țunea Pârvovanu, plutonier adjutant șef în rezervă, a cărui implicare constantă în viața culturală a zonei se înscrie într-un proiect personal amplu de recuperare și valorificare a memoriei locale, activitatea de astăzi fiind o continuare firească a acestei misiuni.

În urmă cu trei ani, printr-un efort colectiv, a fost ridicat bustul Generalului Trapșa, amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe din Lăpușnicel. Monumentul a fost dezvelit la 6 octombrie 2023 și sfințit de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.

Manifestarea de astăzi a avut ca moment central dezvelirea și sfințirea unei plăci comemorative dedicate generalului, ca un supliment adus memoriei sale. Programul a inclus și o slujbă de comemorare, oficiată cu emoție la bustul eroului. Unii participanți au ținut să adreseze câteva cuvinte prin care să evidențieze personalitatea generalului, precum și importanța manifestării de azi. Dintre aceștia amintesc pe principalul organizator al evenimentului, publicistul  Gheorghe Țunea Pârvovanu,  maiorul Mihai Daniel Birău-comandantul Garnizoanei Caransebeș, PCC Oprea Cocoșilă-șeful cercului militar Caransebeș, Petru Roșu-viceprimarul comunei Lăpușnicel și pe doamna profesoară Icoana Budescu.

Bustul Generalului Mihail Trapșa este opera sculptorului Eugeniu Țibuleac. Lucrările au fost coordonate de arhitecta Iordache Mănescu Oana, iar echipa de constructori a fost condusă de Iacob Rotariu. La realizarea proiectului au contribuit un grup inimos de oameni care simt românește: Nicolae Babeu, Cornel Băbuță, Ilie Canea, Ion Caraibot, Constantin Panduru, Petru Panduru, Cezar Pricop, Pavel Răuț, Milan Teodorescu și Gheorghe Țunea.

Născut la 25 martie 1838 în Lăpușnicel, fiu de grănicer, Mihail Trapșa a urmat școli naționale și militare la Lăpușnicel, Mehadia și Caransebeș. După absolvirea şcolii din Caransebeş, a urmat cursurile de la Casa de Educaţie a Regimentului 34 infanterie din Kaschau.

Mihail Trapșa este unul dintre românii bănățeni care care au ajuns în fruntea armatei austriece, căruia, pentru faptele sale eroice, i-a fost acordat titlul de cavaler de Trapșa. În perioada marilor confruntări dintre armatele imperiale austriece și otomane, a fost comandantul Regimentului XIII de graniță Româno-Bănățean nr. 13 Caransebeș.

S-a remarcat prin inteligența și perseverența sa ieșită din comun. A scris cărți cu caracter militar, dar și poezii și aforisme.

Crescut și educat în spiritul graniței bănățene, Trapșa s-a remarcat prin respectul său pentru tradițiile moștenite și prin dragostea sa pentru neam. Nu a uitat niciodată, în întreaga sa viață pusă în slujba Imperiului, că este român. De remarcat ca foarte elocvent în acest sens, momentul în care, căpitan fiind, în anul 1870, a cerut forurilor în drept schimbarea scrierii numelui său din Trapscha în Trapşa. 

Dincolo de onorurile militare, Generalul Trapșa a rămas în memoria românilor ca un patriot devotat. Gestul său testamentar, de a-și lăsa întreaga avere pentru ca la Caransebeș să se înființeze o școală de fete cu limba de predare exclusiv în română, îi subliniază dedicarea profundă față de neamul său și față de promovarea culturii române în Banat. 

Manifestarea de azi, confirmă faptul că memoria sa este păstrată vie, fiind un simbol al contribuției românilor la istoria militară europeană și un simbol al nobilității native caracteristice grănicerilor bănățeni.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

Foto: Alina Șelariu Țunea

 

Vineri, 3 octombrie 2025, la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, s-a desfășurat un eveniment complex menit să marcheze  Ziua Unității Germane într-un oraș multietnic, multicultural, multiconfesional și într-o instituție de cultură – o bibliotecă –  a cărei bună colaborare cu Forumul Democratic al Germanilor este bine cunoscută și cu o mai veche tradiție!

De altfel, evenimentul este parte dintr-un mai amplu proiect județean – Decada Culturii Germane în Banatul Montan – colegul Erwin Josef Țigla invitând Bocșa să fie parte și din această cea de-a 35-a ediție! Așadar, sub cupola bibliotecii s-au îmbinat armonios artele și de această dată, organizatorii pregătind pentru invitați o seamă de activități artistice, literare, culturale și jurnalistice.

Așadar, sub cupola bibliotecii s-au îmbinat armonios artele și de această dată, organizatorii pregătind pentru invitați o seamă de activități artistice, literare, culturale și jurnalistice.

Deschiderea evenimentului a aparținut Grupului vocal-instrumental „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), un grup care-și desfășoară activitatea sub egida Centrului German „Alexander Tietz” din Reșița și care a încântat publicul cu melodii cunoscute din repertoriul internațional, interpretate în limbile română, germană și engleză.

Și, dacă Lucian Duca a îmbinat melodios și armonios versurile unui scriitor de premiul Nobel cu acorduri muzicale germane tradiționale, artiștii plastici au îmbinat, la fel de armonios, penelul cu penița, sau cartea cu pictura, și au prezentat o veritabilă expoziție de artă plastică, precum și o serie de cărți-album care aparțin pictorilor.

Lucrările expuse pe simeze provin, în mare parte, din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, iar între artiștii semnatari se regăsesc: Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur, Flavia Grădinaru, Eleonora și Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru și alții.

Având sub priviri lucrări de artă, publicul prezent a fost invitat și la o discuție pe marginea temelor propuse, precum și la o prezentare de cărți care evidențiază activitatea unora dintre artiștii prezenți. De astă dată, în atenție au fost Doina și Gustav Hlinka, importanți reprezentanți ai artei naive din România și nu numai. Gustav Hlinka este un cunoscut și recunoscut pictor și grafician bănățean, realizator de plicuri și ștampile filatelice, născut la Anina în 6 iunie 1947, debutul în pictură producându-se în anul 1971. Așadar, un artist plastic valoros, care, la rândul său, pregătește alți artiști talentați în cadrul cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

O are alături pe soția sa, Doina Marița Hlinka, fostă bibliotecară și, de peste 35 de ani, artist plastic! Născută în 5 mai 1961 la Maglavit (Dolj), Doina se dovedește a fi una dintre cele mai talentate eleve ale lui Gusti și o reprezentantă de seamă a artei naive din România, potrivit artistului plastic Mihai Vintilă.

Alături de cărți și lucrări de artă, organizatorii au supus atenției publicului și cel mai recent număr al revistei „Bocșa culturală” ( Nr. 3/ 2025). Cititorii vor găsi în paginile acestei reviste informații despre evenimentele culturale bocșene din perioada iulie- septembrie (implicit!) 2025, rubricile deja bine cunoscute: viața cărților, istorie, religie, pagini de literatură (poezie, proză), precum și poveștile din bibliotecă – în acest număr fiind prezentat bocșeanul parapantist Cristian Vuia.

Finalul întâlnirii a fost unul muzical, susținut de grupul reșițean „Intermezzo”, iar, între cei care au vorbit despre importanța zilei din punct de vedere istoric, despre expoziție și artiștii expuși, dar și despre revista „Bocșa culturală”s-au aflat: istoricul Ionel Bota (Oravița), istoricul Mihai Vișan (Bocșa), ing. Victor Creangă (Bocșa) și, evident, moderatorul-gazdă,  Gabriela Șerban.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului Mirel Patriciu Pascu.