Orașul Bocșa se poate mândri cu multe nume de oameni creativi, talentați într-un domeniu sau altul, oameni mai mult sau mai puțin cunoscuți, dar care, fiecare, ar merita mai multă atenție din partea noastră și a comunității.
Alexandru Dragomir Făgețeanu este unul dintre acești oameni care, din păcate, s-a stins, dar a lăsat în urmă pagini importante de proză, însă și acestea prea puțin cunoscute.
În perioada 2003 – 2015 Alexandru Dragomir-Făgețeanu a fost colaboratorul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” și al revistei „Bocșa culturală”, în anul 2005 debutând editorial cu volumul de povestiri „Călugărul cerșetor”, volum apărut la Editura TIM din Reșița și lansat la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa.
Despre întâlnirea cu revista „Bocșa culturală” Alexandru Dragomir-Făgețeanu a scris câteva rânduri într-un număr omagial, atunci când publicația își sărbătorea cei 10 ani de apariție: „ Cu revista «Bocșa culturală», cu truditorii ei, m-am întâlnit în anul 2003 cu ajutorul prietenului meu Victor Creangă, când am cunoscut-o pe doamna directoare Șerban. Am publicat câteva povestiri și, întâlnind membrii din cenaclul „Aurel Novac” și revista „Valea Bârzavei”, i-am cunoscut pe I. Cireșan, I. Albu și Tibi Popovici. Amj rămas surprins de vigoarea bătrânului Iosif Cireșan și de am biția sa de om, iar pe profesorul Ion Albu îl admiram pentru comportarea sa, la fel pe Tibi pentru eforturile lui în cenaclu.
Am remarcat talentul cu care dna. Șerban reușea să facă revista să fie interesantă și ajutorul care-l primea de la dl. prof. Gheorghe Jurma.
«Bocșa culturală» este o revistă pe cinste! Interesantă și bogată în conținut. Am remarcat contribuția lui C. Gruescu cu «Povestea florilor de mină», articolele interesante de critică literară ale domnului prof. Dimitrie Costa. Revista e plină de poezie. Aș dori mai multă proză, unde am remarcat pe regretatul Constantin Țigănele și pe Ion Albu cu interesantele lui nuvele.
Sper în continuare ca, prin profesionalismul și talentul directoarei Șerban, revista «Bocșa culturală» să meargă înainte pentru frumosul nostru oraș.” ( Alexandru Dragomir-Făgețeanu În cei zece ani În: „Bocșa culturală” Anul X, nr. 3 (66)/ 2009, p. 4)
Iată, astăzi, când revista „Bocșa culturală” sărbătorește 25 de ani de existență, recitim cu bucurie mesajele prietenilor plecați „în lumea cea fără de dor”, gândurile celor care au semnat în paginile acestei publicații.
Alexandru Dragomir-Făgețeanu s-a născut în 9 septembrie 1932 la Făget, jud. Timiș, și s-a stins în 7 septembrie 2015 la Bocșa, Caraș-Severin. A locuit în Bocşa din 1936. Aici a urmat şcoala primară. În 1953 a absolvit şcoala medie tehnică siderurgică devenind technician. A lucrat la Combinatul Siderurgic Reşiţa timp de 36 de ani ca șef normator și tehnician.
Din copilărie este un pasionat cititor. La început de romane poliţiste, romane de aventuri şi istorice de autori celebri: J. Verne, K. May, E. Wallace, Al Dumas. Mai târziu din literatură română: L. Rebreanu, C. Petrescu şi I. Agârbiceanu, după care pe clasicii universali, din literatura rusă pe A.P. Cehov.
Este un autodidact, îl pasionează istoria şi geografia, precum și limbile străine: engleza şi franceza.
A debutat în 1962 în revista “Orizont” unde publică câteva povestiri: „Ochelari de soare”, „Fuga”, „Pleacă berzele” şi „În aşteptare”. Ia contact cu marii scriitori ai vremii: Sorin Titel, Radu Theodoru, Ion Arieşanu, P. Vintilă, D. Ureche, E. Camilar, care au o mare influenţă asupra prozatorului. Frecventează în perioada 1960-1970 Cenaclul “Maxim Gorki” din Reşiţa.
Unchiul său, Traian Dragomir, om politic liberal, fost primar antebelic în Făget, prigonit de comunişti, se ascunde în familia lui la Bocşa pentru o perioadă. Dragomir Făgeţeanu are doi copii: Sever, profesor, doctor în matematică la Universitatea Victoria din Melbourne, Australia şi Anca, profesoară de matematică în Reşiţa.
Volume: Călugărul cerşetor: povestiri simple. Reşiţa. TIM. 2005; Calvarul: povestiri simple II. Timişoara. Marineasa. 2009; Luceafărul de dimineaţă: povestiri simple. Reşiţa. TIM. 2010; Povestiri interesante. Timişoara. Eurobit. 2012.
Referinţe: Revista Bocşa culturală[1], Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30). „Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi”/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).
Despre cărțile lui Alexandru Dragomir-Făgețeanu au scris profesorii Dimitrie Costa și Carla Cioca, scriitorii și editorii Gheorghe Jurma și Viorel Marineasa, precum și prof. Gianina Vlădulescu-Mură.
„O lume multietnică, specifică Banatului e văzută cu ochii unui observator atent al relațiilor umane și al sufletului omenesc. Uneori se amplifică un fir dramatic, alteori autorul duce întmplările în plan fantastic, construind o lume imaginară interesantă, cu o viață proprie.” Scrie Gheorghe Jurma despre povestirile scriitorului Alexandru Dragomir-Făgețeanu. Iar Viorel Marineasa consemnează următoarele: „Când își strunește efectele, autorul creează icoane memorabile ale vieții satului, apropiate de maniera ilustră a lui Ioan Slavici sau a lui Ion Popovici-Bănățeanu. Când își dă drumul, e tentat de fantasticul axat pe teme etnologice (însă nu cel emanat din subsolurile cercetării, ci unul desprins din conviețuire și din co-participare), dar și de fluctuațiile spiritului de aventură la care bănățeanul. Adesea trăitor la marginea imperiilor, a avut întotdeauna acces. La 75 de ani, Alexandru Dragomir-Făgețeanu e în același timp un autodidact candid și un prozator autentic.”
Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a fost instituția care l-a primit cu bucurie și apreciere pe acest talentat colaborator, a fost instituția care i-a organizat lansarea fiecărui volum apărut și, de asemenea, prin publicarea în paginile revistei „Bocșa culturală”, a fost instituția care i-a promovat scriitura acestui prozator al locului. Nutrim speranța să mai identificăm pagini semnate de Alexandru Dragomir-Făgețeanu și să mai îmbogățim seria „Bocșa – istorie și cultură” cu volume care-i aparțin. Până atunci, să ni-l reamintim cu plăcere pe Alexandru Dragomir-Făgețeanu și să-i redescoperim cărțile apărute deja.
Dumnezeu să-l odihnească!
[1] Gabriela Șerban. Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei Bocșa culturală 2009 – 2013.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură);
UZPR CARAS SEVERIN 