Costin Feneșan – o personalitate marcantă a istoriografiei românești, desprinsă din filonul spiritual al Mehadiei
Coperta I : Vedere a Băilor Herculane. Litografie colorată de Ludwig Ermini (din albumul Zwey hundert vier und sechzig Donau-Ansichten nach dem Laufe des Donaustromes von seinem Ursprung bis zu seinem Ausflusse in das Schwarze Meer. Sammt einer Donaukarte herausgegeben von Adolph Kunike, Historienmaler und Inhaber eines lithographischen Institutes. Begleitet mit einer topographisch-historisch-ethnographisch-pittoresken Beschreibung von Dr. Carl Borromäus Rumy, Wien, 1826). Coperta II : Vedere a Orșovei Vechi. Litografie colorată de Franz Wolf (din albumul Zwey hundert vier und sechzig Donau-Ansichten nach dem Laufe des Donaustromes von seinem Ursprung bis zu seinem Ausflusse in das Schwarze Meer, ed. Adolph Kunike, Wien, 1826)..
Istoricul Dr. Costin Feneșan (21 mai 1947, Timișoara), este unul dintre cei mai distinși medievaliști ai istoriei României. Format sub îndrumarea titanilor istoriografiei românești – academicienii David Prodan și Ștefan Pascu – Costin Feneșan și-a desăvârșit pregătirea academică și a contribuit semnificativ la cercetarea Evului Mediu românesc, cu accent pe Banatul istoric.
Un merit deosebit al său este abordarea istoriei medievale a Banatului, domeniu ce a presupus cunoașterea aprofundată a mai multor limbi: latină, greacă, germană, maghiară, turcă și franceză. Această poligloție i-a permis accesul direct la surse primare și traducerea unor lucrări fundamentale, precum Cronica Mehadiei și a Băilor Herculane de Nicolae Stoica de Hațeg (1829), publicată în premieră în limba română în 1984, la Editura Facla, în colaborare cu istoricul Damaschin Mioc. O altă lucrare de referință este Istoria cnezilor și obercnezilor din Banatul Imperial, care aduce o contribuție esențială la înțelegerea structurilor sociale și administrative din regiune.
Dovadă a pregătirii sale academice, timp de patru ani, Costin Feneșan a ocupat funcția de Director General al Arhivelor Statului din București, consolidându-și reputația de cercetător riguros și administrator al memoriei naționale.
Din partea tatălui, Costin Feneșan descinde din familia Feneșanilor, fiind fiul avocatului și judecătorului Eugen Feneșan, din Mehadia. Acesta a fost sprijinit în formarea sa de generalul Nicolae Cena, care i-a intuit potențialul intelectual și i-a susținut financiar studiile juridice la București. Această descendență a consolidat legătura afectivă și intelectuală a lui Costin Feneșan cu Mehadia, pe care nu a încetat să o valorizeze în lucrările sale. Din mărturisirile sale, se consideră un „meginț” autentic, iar comunitatea are datoria morală de a păstra și consolida această conexiune cu unul dintre cei mai prețioși fii ai săi. Parte a acestui deziderat, a constituit și invitația de participare la evenimentul organizat la Mehadia, în anul 2023, cu ocazia aniversării a 700 de ani de atestare documentară a localității Mehadia. Domnia sa nu a putut participa fizic, însă prin intermediul internetului a transmis în mod direct cuvântul său, în cadrul simpozionului organizat cu respectiva ocazie, reafișându-și atașamentul față de comunitate.
Legătura lui Costin Feneșan cu Mehadia este însă una mult mai veche. Aceasta s-a menținut vie de-a lungul timpului, istoricul cultivând o relație permanentă cu mediul intelectual al Mehadiei, participând activ la viața culturală de aici. Un gest de reverență, mai puțin cunoscut, cu o semnificație profundă, este reînhumarea generalului Nicolae Cena în curtea bisericii ortodoxe din Mehadia, alături de protopopul și cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg. Inițiativa i-a aparținut lui Costin Feneșan, care a transmis această dorință a sa scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu, condiționând următoarea sa vizită la Mehadia de împlinirea acestui act de recunoaștere istorică. Acest deziderat s-a concretizat în anul 2011, prin perseverența scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu, cu sprijinul administrației locale și al Parohiei ortodoxe din Mehadia. Parte a aceleași acțiuni, noul loc de veci al generalului a fost marcat și prin ridicarea unui impozant monument comemorativ.
În 2025, istoricul revine în atenția publicului cu un nou volum, care va fi lansat și la Mehadia – locul pe care îl numea, într-un interviu acordat cu ani în urmă lui Viorel Marineasa, „știompul” său.
Cartea Banatul văzut de străini 1770–1800, apărută la Editura de Vest din Timișoara, este rezultatul unei documentări asidue și reconfirmă erudiția autorului. Potrivit doamnei Ana Iovănescu, administratorul editurii, Mehadia este menționată în nu mai puțin de 60 de pagini, dispersate în întregul volum – o dovadă clară a locului central pe care îl ocupă localitatea Mehadia în istoria Banatului.
Volumul, cuprinzând aproximativ 400 de pagini, se remarcă prin calitatea editorială deosebită, totul într-o perfectă armonie cu valoarea scrierii și nu în ultimul rând, cu cea a autorului.
Constantin VLAICU, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Mehadia, septembrie 2025
Forzaț : Hartă a Banatului din 1783: Kayserlich-königliche Provinz genannt Temeswarer Bannat, welche anno 1778 dem Königreich Hungarn einverleibet, bestehend in zwey Grentz-Regimentern und drey Gespannschaften oder Comitaten, gezeichnet durch Ludwig Kiebern von Mildenberg, Hauptmann beym Wallachisch-Illyrischen Regiment, anno 1783. (Österreichisches Staatsarchiv, Kriegsarchiv Wien, Landkartensammlung, B IX a 579).
Câteva dintre lucrările semnificative, publicate de istoricul Dr. Costin Feneșan:
– Cnezi și obercnezi în Banatul Imperial (1716–1778) (Editura Academiei Române, 1996): Analizează rolul liderilor locali români (cnezi și obercnezi) sub administrația imperială.
– Diplome de înnobilare și blazon din Banat (secolele XVI-XVII) (Editura de Vest, 2007): Un studiu detaliat al familiilor nobiliare din Banat, bazat pe documente de înnobilare și blazoane.
– Diplomatarium Banaticum (volumele I și II, Editura Mega, 2016-2017): O colecție amplă de documente diplomatice legate de istoria Banatului.
– Izvoarele răscoalei lui Horea. Diplomataria: Premisele răscoalei lui Horea (1773–1784) – Editura Academiei Române, 1982 (în colaborare cu Alexandru Neamțu)
– Regimentul I românesc de graniță din Transilvania de la înființare până la sfârșitul războaielor napoleoniene (1762–1815) – Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2015
– Sub steag străin. Comuniștii și Partidul Comunist din România în arhiva Kominternului (1919–1924) – Editura Enciclopedică, 2011
– Iubite neica Părinte… Scrisori ale fraților și nepotilor către Nicolae Popea, Episcopul Caransebeșului – Editura Episcopiei Caransebeșului, 2018
– Administrație și fiscalitate în Banatul imperial (1716–1778) – Editura de Vest, 1997
– Documente medievale bănățene (1440–1653) – Editura Facla, 1981
– Diplomatarium Banaticum – Editura Mega, 2016
– Johannes Lutsch – jurnal de călătorie prin Banat – Editura de Vest, 2006
– Lenin și Troțki versus Ludendorff și Hindenburg. Două cupluri inamice care au schimbat cursul istoriei (1914–1918) – Editura Enciclopedică, 1999
________
Alte lucrări publicate, traduceri și ediții realizate:
– Nicolae Stoica de Hațeg ,,Scrieri: Cronica Mehadiei și a Băilor Herculane. Povești moșăști școlarilor rumânești. Varia„, 1984. Traducere de Costin Feneșan, co-editor în colaborare cu Damaschin Mioc.
– „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei” de Francesco Griselini (traducere, prefață și note de Costin Feneșan, Editura Facla, 1984).
– „Nouă ani în Banat (1772-1781)” de Johann Kaspar Steube (editor Costin Feneșan, Editura de Vest, 2004).
-„Banatul de la origini până acum (1774)” de Johann Jakob Ehrler. Aceasta a fost publicată cu prefață, traducere și note de Costin Feneșan la Editura Facla din Timișoara, în anul 1982.
– Johann Kaspar Steube – Nouă ani în Banat (1772–1781)
Traducere și editare: Costin Feneșan, publicată la Editura de Vest, Timișoara, 2004. Este jurnalul unui funcționar austriac care a trăit în Banat în perioada post-otomană, oferind detalii despre viața cotidiană, administrație și populație.
– Maximilian Franz von Habsburg – Jurnal de călătorie prin Banat (1777) – Tradus și comentat de Costin Feneșan. Publicat în Studii și materiale de istorie medie, vol. XV, 1997 , reprezintă o sursă rară despre percepția elitei habsburgice asupra regiunii Banat.
– Antonio Bufalo – Un arhitect italian în serviciul Habsburgilor și activitatea sa în Transilvania (1554–1555) – Traducere și studiu introductiv de Costin Feneșan. Apărut în volumul ,,Miscellanea in honorem Radu Manolescu”, București, 1996.
Trebuie făcută precizarea că traducerile lui Costin Feneșan nu sunt doar simple transpuneri lingvistice, ci și ediții critice, cu note și comentarii istorice care le fac extrem de utile pentru cercetători și pasionații de istorie. (C. Vlaicu)
UZPR CARAS SEVERIN 