Uniunea Europeană și Canada se apropie de un Acord Comercial Digital, în condițiile utilizării neîngrădite a conținutului journalistic de către giganții inteligenței artificial, care își antrenează gratis modelele lingvistice cu conținut de înaltă calitate, plătit și produs de alții. Concret, companiile de inteligență artificială extrag și rezumă conținut direct din articolele de știri publicate , iar mass-media este de departe cea mai frecvent citată sursă de informații actuale pentru AI, care utilizează conținut de știri fără autorizație sau compensație echitabilă.

CEO-ul News Media Canada, Paul Deegan, și directorul executiv News Media Europe, Wout van Wijk, lansează împreună un avertisment cu privire la amenințarea reprezentată de marile companii tehnologice la adresa jurnalismului. Deoarece prezentările generale ale inteligenței artificiale combină multe surse de conținut nelicențiat pentru a oferi un substitut eficient sursei originale, utilizatorul rămâne în spațiul marilor companii tehnologice, în loc să fie direcționat către site–uri web de știri prin link-uri. În acest fel, editorii sunt privați de public, iar capacitatea lor de a vinde publicitate și abonamente este diminuată semnificativ. De partea lor, companiile de inteligență artificială vând reclame pentru conținut… protejat prin drepturi de autor (și cu plată), precum și abonamente pentru produsele lor premium, potrivit pressgazette.co.uk.
„Companiile se îmbogățesc ilegal”
Un alt semnal de alarmă tras de cei doi specialiști este pericolul reprezentat de prezentările AI de slabă calitate. Există o mulțime de exemple de prezentări generale ale inteligenței artificiale care oferă informații inexacte, irelevante, învechite și chiar dăunătoare. Acest lucru se datorează faptului că modelele lingvistice mari nu respectă standardele jurnalistice; acestea nu pot percepe realitatea, adevărul sau faptele. Potrivit BBC, „asistenții AI au probleme semnificative cu acuratețea factuală de bază… Gama de erori introduse este mai largă decât simplele inexactități factual, acești asistenți au probleme în a face diferențele între opinie și fapt, scriu editoriale în care nu includ contextul esențial. Aceste tipuri de probleme pot duce la răspunsuri înșelătoare sau părtinitoare”.

Dacă editorii nu pot monetiza conținutul, nu pot reinvesti în jurnalismul precis pe care cititorii se bazează pentru a lua decizii informate pentru a participa eficient la procesele democratice. „Companiile de inteligență artificială ne fură conținutul și îl folosesc pentru a concura împotriva noastră, îmbogățindu-se ilegal. Acest lucru este nedrept, este anticoncurențial, contravine intereselor presei și publicului larg, subminând în același timp efortul de a se încuraja dezvoltarea și adoptarea inteligenței artificiale, deoarece aceasta depinde de accesul la date și informații de înaltă calitate create de oameni”, afirmă cei doi reprezentanți ai mass-media.
„Consimțământ, credit și compensații”
Un acord digital Canada-Uniunea Europeană ar putea asigura utilizarea etică, pozitivă și responsabilă a inteligenței artificiale prin intermediul unor măsuri rezonabile: proprietatea intelectuală ar trebui protejată, platformele ar trebui să ofere o compensație echitabilă editorilor, precum și o atribuire clară conținutului–sursă. „În negocierea unui posibil acord de dublă distribuire (DTA), recomandăm negociatorilor să ia în considerare Principiile Globale pentru Inteligența Artificială, care au fost elaborate în 2023 de 26 de organizații din întreaga lume, inclusiv News Media Canada și News Media Europe. Aceste principii includ: respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, protejarea investițiilor organizațiilor în conținut original, utilizarea unor modele eficiente de licențiere care pot facilita inovația prin instruirea unor sisteme de inteligență artificială de încredere și de înaltă calitate, oferirea unei transparențe granulare pentru a permite editorilor să își exercite drepturile în cazul în care conținutul lor este inclus în seturile de date de instruire, atribuirea clară a conținutului editorilor originali ai conținutului. Știrile reale și demne de încredere sunt un antidot la proliferarea dezinformării online. Cu un cadru susținut de măsuri de aplicare a legii, acestea contribuie la sustenabilitatea unor modele de inteligență artificială fiabile și inovatoare. Pentru a ne asigura că presa noastră liberă și plurală rămâne viabilă din punct de vedere comercial, furnizorii de inteligență artificială nu ar trebui să utilizeze conținutul editorilor pentru a construi și a difuza produsele lor fără consimțământ, credit și compensații”, menționează Deegan și van Wijk.

Foto: pixabay.com

Trăim într-o lume plină de amenințări – războaiele continuă, valurile de căldură fac verile europene insuportabile, iar incertitudinea economică se perpetuează cu anii. În acest context complicat, cetățenii consideră dezinformarea online, economia globală și terorismul drept amenințări majore, arată datele unui sondaj recent, derulat în zeci de țări, citat de Euronews.


Îngrijorări deosebit de pronunțate în Europa

Îngrijorările legate de dezinformarea online sunt deosebit de pronunțate în Europa. În cinci din statele europene incluse în sondaj – Germania, Olanda, Polonia, Suedia și Marea Britanie – răspândirea informațiilor false este considerată cea mai mare amenințare la nivel național, iar în alte patru state – Franța, Italia, Ungaria și Spania – informațiile false se clasează aproape de vârf, la egalitate pe primul loc sau pe locul doi ca preocuparea cea mai presantă, arată raportul.

Jacob Poushter, director la Centrul de Cercetare Pew, din SUA, arată că alegerile recente din țări precum Germania și Polonia ar fi „ascuțit” atitudinea europenilor față de știrile false: în Germania, 81% dintre adulți au considerat știrile false cea mai mare amenințare națională, în timp ce în Polonia această cifră a crescut la 85%, conform sondajului.


Din SUA până în Coreea de Sud…

Îngrijorarea cu privire la informațiile false nu se limitează la Europa – acestea sunt văzute ca principală amenințare în SUA și Coreea de Sud, conform sondajului. De altfel,

în 24 din cele 25 de țări în care s-a derulat sondajul, majoritatea cetățenilor consideră dezinformarea ca pe „o amenințare majoră la adresa țării”.

Pe de altă parte, la nivel global, sondajul a arătat că persoanele cu ideologii de stânga sunt mai predispuse să considere informațiile false și schimbările climatice ca amenințări majore. De asemenea, respondenții în vârstă sunt, în general, mai predispuși să considere informațiile false online ca fiind o amenințare majoră decât persoanele mai tinere din Argentina, Australia, Canada, Japonia, Kenya, Polonia, Suedia și SUA.

În același timp, îngrijorările legate de starea economiei globale au crescut, în timp ce temerile legate de schimbările climatice și bolile infecțioase au scăzut, în principal în țările cu venituri mari. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com