Primele zile ale Răpciunelui, sub semnul culturii (ediția a VI-a):
Expoziție de artă plastică Gabriela Surugiu (Reșița), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”;
Prezentare de carte: „Cireși de mai. Versuri“, autor: Domnica Maria Săcușanu, apărută în cadrul Editurii „TIM“ Reșița, 2025;
In memoriam Dolores Weisz (*9 aprilie 1940 – † 21 iunie 2025), Maria Nițu (*29 decembrie 1956 – † 26 iulie 2025), Vasile Pistolea (*16 aprilie 1947 – † 1 august 2025) și Nina Ceranu (Chelariu) – (*17 decembrie 1948 – † 19 august 2025).
Primele zile ale Răpciunelui, sub semnul culturii (ediția a VI-a).
Țara Almăjului și literatura sa! Invitați: oameni de cultură ai Văii Miracolelor, Florina Maria & Iosif Băcilă, Mariana Pâșlea, Elena Borchescu, Iosif Mihăilescu și Ion Căliman.
Programm für die Zeitspanne 1. – 3. September 2025:
1. September 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Die ersten Septembertage im Zeichen der Kultur (VI. Auflage):
Kunstausstellung Gabriela Surugiu (Reschitza), Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”;
Buchpräsentation: „Cireși de mai. Versuri = Mai-Kirschen. Dichtung“, Autor: Domnica Maria Săcușanu, erschienen im Verlag „TIM“ Reschitza, 2025;
In Memoriam Dolores Weisz (*9. April 1940 – † 21. Juni 2025), Maria Nițu (*29. Dezember 1956 – † 26. Juli 2025), Vasile Pistolea (*16. April 1947 – † 1. August 2025) und Nina Ceranu (Chelariu) – (*17. Dezember 1948 – † 19. August 2025).
3. September 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Die ersten Septembertage im Zeichen der Kultur (VI. Auflage).
Literatur im Almasch-Tal / Almascher Land! Als Gäste: Schriftsteller und Kulturmenschen aus dieser Region des Banater Berglands: Florina Maria & Iosif Băcilă, Mariana Pâșlea, Elena Borchescu, Iosif Mihăilescu und Ion Căliman.
„Singuratică, luptătoare, mereu altfel decât noi toți, înțeleasă, contestată, deșteaptă, meticuloasă, caldă, dar puțin cunoscută și apreciată… Acesta e din păcate destinul marilor valori!” astfel o descria regretatul Adalbert Gyuris pe poeta Ioana Cioancăș în volumul său „Tangențe. Autografe și poveștile lor”: proză scurtă, volum apărut în 2019 la editura eLiteratura din București.
Caracterizarea lui Albert este foarte reală, însă nu trebuie să uităm zicala „nimeni nu-i profet în țara lui”, care și în acest caz funcționează perfect!
Iată că, în 8 august 2025, s-au împlinit 15 ani de la moartea Ioanei Cioancăș, dascăl de seamă al Bocșei, poetă, prozatoare, culegătoare de folclor, o împătimită a lecturii și a cărților!
S-a născut la 19 februarie 1939 în Fitioneşti, jud. Vrancea şi a murit la 8 august 2010 la Comloşul Mare, jud. Timiș. Studii primare şi gimnaziale la Teremia Mare, liceale la Sânnicolaul Mare, jud. Timiş. Studii universitare: Facultatea de Filologie Timişoara (1965). După absolvirea facultăţii a funcționat ca profesoară de limba şi literatura română la Luncaviţa, jud. Caraş-Severin, iar din 1973 la Grupul Şcolar din Bocşa până la pensionare. Debutează sub pseudonimul Nela Civancăş cu poezia „La arie” în „Scânteia pionierului” 1953, iar debutul propriu-zis în „Gazeta literară” devenită ulterior „România literară”. A colaborat la reviste de literatură şi cultură: „Luceafărul”, „Orizont”, „Argeş”, „Flamura” etc. iar alături de revista „Bocşa culturală” a fost încă de la primele numere până la sfârşitul vieţii.
„Poezia Ioanei C. probează o sensibilitate care nu-și refuză exprimarea plenară… Există în textele sale o generozitate a privirii, bucuria de a fi inocent, netulburat în adânc, o constantă solară.” scrie Brândușa Armanca în revista „Orizont” din Timișoara în 1982.
Volume: Pasul clipelor. Timişoara. Facla. 1982; Casa soarelui. Timişoara. Facla. 1989; Povestiri. Reşiţa. Timpul. 1986; Ritmuri din ţara lui Iovan Iorgovan (volum colectiv). 1970; Trandafir cu creanga-n apă (volum colectiv), 1976; Întoarcerea numelui – oraşul Bocşa în timp. Reşiţa. Timpul. 1997.
În alte volume colective: „Vibrații”, Reșița, 1971; „La cota fiebinte”, Reșița, 1972; „Purtând în noi eterna Românie”, Reșița, 1975.
Referinţe: Emil Giurgiuca în „Gazeta literară”, București, oct. 1966; Simion Dima în „Drapelul Roșu”, Timișoara, 26 iunie 1971; Brândușa Armanca în „Orizont”, Timișoara, mai 1982; Eugen Dorcescu în „Drapelul Roșu”, Timișoara, 20 mai 1982; G. Bobda în „Flamura” Reșița, 18 mai 1982; Laurențiu Ulici în „România literară”, București, 1982; „Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin”/ Victoria I. Bitte… Reşiţa. Timpul. 1998; „Reșița filologică”/ Marcu Mihail Deleanu.- Reșița: Timpul, 1999; „Fals dicţionar de literatură bocşeană contemporană”/ Dimitrie Costa. Reşiţa. Timpul. 2001; „Carte cu scriitori”/ Dimitrie Costa. Reşiţa. TIM. 2006; „Cărăşeni de neuitat” X/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2011; revista „Bocşa culturală”[1]; „Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa”/ Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Gabriela Șerban. Poeta Ioana Cioancăș – 5 ani de la plecarea spre „Casa Soarelui” În: „Bocșa culturală”. Anul XVI, nr. 2-3 (89-90)/ 2015; „Cărăşeni de neuitat” XXIX/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2016; „Enciclopedia Banatului. Literatura”.- ed. a II-a.- Timișoara: David Press Print, 2016;„Tangențe. Autografe și poveștile lor”/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019.„Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi”/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).
Deși mi-am propus pentru acest august o deplasare la Comloș pentru o rugăciune la mormântul Ioanei Cioancăș, acest lucru nu s-a întâmplat, însă nutresc speranța să-l împlinesc până la finalul anului.
Iar acum, la sărbătoarea revistei „Bocșa culturală”, când gândurile noastre se îndreaptă spre cei care, într-un fel sau altul, ne-au fost alături, ne amintim cu recunoștință de prietena bibliotecii și a revistelor bocșene, profesor și scriitor Ioana Cioancăș. Dumnezeu s-o odihnească! In veci pomenirea ei!
Ziua Limbii Române – 31 august. Sărbătorim în avanpremieră, împreună cu iubitorii de cultură, printr-un Pelerinaj în Craina Bănățeană.
Parteneri: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Filiala Caraș-Severin a acesteia, Primăriile și Bisericile Ortodoxe ale Crainei Bănățene, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Editura TIM Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin & Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
31 august 2025, ora 19.00, curtea Centrului Universitar UBB Reșița, la Ansamblul omagial „Mihai Eminescu & Luceafărul”:
Ziua Limbii Române – 31 august. Sărbătorim împreună cu scriitorii reșițeni.
30. August 2025, ab 9:00 Uhr, die Banater Krain (Domașnea, Cornea, Mehadica, Globu Craiovei, Lăpușnicel, Pârvova):
Tag der Rumänischen Sprache – 31. August. Wir feiern gemeinsam am Vortag durch eine kulturelle Wanderung im Land der Banater Krain.
Partner: Verband der Fachjournalisten Rumäniens und seine Kreisfiliale Karasch-Severin, die Rathäuser und orthodoxen Pfarreien der Banater Krain, die „Paul Iorgovici”-Kreisbibliothek Karasch-Severin, der Reschitzaer Verlag TIM und das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen & der Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.
31. August 2025, 19:00 Uhr, Hof des Universitätszentrums Reschitza der Klausenburger „Babeș – Bolyai“-Universität, beim Hommage-Ensemble „Mihai Eminescu – Luceafărul / Der Abendstern”:
Tag der Rumänischen Sprache – 31. August. Wir feiern mit den Reschitzaer Schriftstellern.
UZPR CARAS SEVERIN 