Așezată între dealurile Țarova, Ciragău și Domașnea pe culoarul Timiș – Cerna, Țara Crainei are în componență 13 localități rurale: Pârvova, Lăpușnicel, Globu Craiovei, Petnic, Iablanița, Crușovăț, Cornea, Cănicea, Domașnea, Luncavița, Verendin, Mehadica și Cuptoare. Are o lungime de 15 km lungime și 5 lățime, totodată are 7000 de locuitori și 2236 familii. UZPR UZPR Caraș Severin anunță Pelerinajul în Țara Crainei, care va prezenta istoria acestui ținut binecuvântat, sâmbătă 16 august 2025.
Acțiunea începe dimineața, la ora 9:00, în centrul localității Domașnea, unde se vizitează Crucea Eroilor anticomuniști, biserica și monumentele eroilor locali. Apoi se vor vizita localitățile Cornea, Mehadica, unde se va vorbi și despre celelalte localități (istoric, personalități etc.). În jurul orei 13:00 se ajunge în Globu Craiovei, pentru un popas mic. De aici se merge la Lăpușnicel, iar pelerinajul se încheie la Pârvova, în jurul orei 16:00. După discuții se va merge la o masă rotundă tradițională.
Expoziție de pictură: Petraru Busuioc (Anina), membru fondator al Asociației Culturale „Arcadia” Anina.
Expoziție de sculptură în lemn: Andrei Nicolas & Liliana Nicoleta Bălan, membrii ai Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” Reșița.
9 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Să ne respectăm valorile: Prof. Adela Schindler, la ceas aniversar.
Prezentări de carte: „Scriitori și cărți din imediata apropiere“ și „Cărți, autori, tradiții“, autoare: Adela Lungu-Schindler, Editura TIM Reșița, 2025.
150 de ani de la nașterea și 73 de ani de la trecerea în eternitate a Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): un pelerinaj jubiliar pe urmele marelui ierarh în județul Bihor. Vizitarea Catedralei Greco-Catolice, a Palatului Episcopal și a Capelei Frențiu din Cimitirul municipal „Rulikowski“, la Oradea, pelerinajul continuând la Stâna de Vale (vizitarea Mănăstirii Greco-Catolice „Fericiții Episcopi Români Martiri Greco-Catolici”), stațiune climaterică dezvoltată, începând cu anul 1932, cu aportul Fericitul Episcop Martir dr. Valeriu Traian Frențiu.
12 – 13 iulie 2025, Ilidia, jud. Caraș-Severin:
Cânt de iulie. Participă Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), Marianne & Petru Chirilovici precum și grupul vocal-instrumental „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).
12 iulie 2025, ora 19.00, Căminul Cultural Ilidia, jud. Caraș-Severin:
Moment de reculegere și depunere de o coroană de flori la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, din curtea Bisericii Ortodoxe Române „Pogorârea Sfântului Duh” Ilidia, în semn de omagiu pentru toți locuitorii Ilidiei, care și-au dat viața pentru acest loc binecuvântat de Dumnezeu.
Prezentare de carte: col. ing. (ret.) Pavel Brebu, „Militarii din Ilidia în cele două conflagrații mondiale“, Editura „Eurostampa“ Timișoara, 2024.
Miniexpoziție de cărți și fotografii din arhivele Ilidiei. Expune col. ing. (ret.) Pavel Brebu.
Program muzical prezentat de Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), Marianne & Petru Chirilovici și grupul vocal-instrumental „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).
13 iulie 2025, ora 12.00, Biserica Ortodoxă Română „Pogorârea Sfântului Duh” Ilidia, jud. Caraș-Severin:
Miniconcert de prânz de muzică creștină prezentat de solista prof. Elena Cozâltea și de Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
14 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Franței (14 iulie): Expoziție „Amintiri fotografice din Nisa“, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.
Restituiri bănățene. Prezentare de cărți: „Anul 1848 în Oravița și în ținutul cărășan”, autor Ionel Bota (Oravița) și „Eftimie Murgu – un portret pentru eternitate”, autor Gheorghe Jurma, ambele apărute în cadrul Editurii TIM Reșița, 2025.
Istoria Țării Cărașului în studii și documente inedite din colecții de familie, prezentate de dr. Ionel Bota (Oravița) / partea a V-a.
15 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„Aproape de Îngeri“: expoziția de artă plastică Alice Dobre (Timișoara).
8. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Kunstausstellung Petraru Busuioc (Anina), Gründungsmitglied des Kulturvereins „Arcadia” Anina: Malerei.
Kunstausstellung Andrei Nicolas & Liliana Nicoleta Bălan, Mitglieder des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” Reschitza: Holzschnitzerei.
9. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Wir ehren unsere Werte: Prof. Adela Schindler, nachträglich, zum Geburtstag.
Buchpräsentationen: „Scriitori și cărți din imediata apropiere“ (= „Schriftsteller und Bücher aus der unmittelbaren Nähe“) und „Cărți, autori, tradiții“ (= „Bücher, Autoren, Traditionen“), Autorin: Adela Lungu-Schindler, Verlag TIM Reschitza, 2025.
10. Juli 2025, 19:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
Origami-Ausstellung von Ecaterina Trebel (Reschitza).
Ausstellung „Von anno dazumal…“: Aus der Geschichte der Radioapparate, der Pick-ups und der Kassettenrecorder. Aus der Sammlung von Eugen Ernest Hertz (Bokschan).
Musikalische Einlagen: die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
11. Juli 2025, Kreis Bihar:
2025: Jahr des besonderen Gedenkens in Reschitza an den seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu.
150 Jahre seit der Geburt und 73. Todestag des seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet): eine Jubiläumswallfahrt auf den Füßen des Märtyrerbischofs im Kreis Bihar = Bihor: Besuch in Großwardein der Griechisch-Katholischen Kathedrale, des Bischofspalais und der Kapelle Frențiu am Friedhof „Rulikowski“, sowie in Stâna de Vale, ein Luftkuort entwickelt ab 1932 mit Unterstützung des seligen Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu, mit dem Besuch des Griechisch-Katholischen Klosters „Die Seligen griechisch-katholische Märtyrerbischöfe“.
12. – 13. Juli 2025, Ilidia / Kreis Karasch-Severin:
Juli-Singen des „Franz Stürmer“-Chors aus Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), von Marianne & Petru Chirilovici und der Sing- und Musikgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
12. Juli 2025, 19:00 Uhr, Kulturheim Ilidia / Kreis Karasch-Severin:
Schweigeminute und Kranzniederlegung am Denkmal für die Helden des Ersten Weltkriegs im Hof der rumänisch-orthodoxen „Herabkunft des Heiligen Geistes“-Kirche Ilidia, als Hommage an alle Einwohner von Ilidia, die ihr Leben für diesen von Gott gesegneten Ort gaben.
Buchpräsentation des Autors Oberst Dipl.-Ing. Pavel Brebu: „Militarii din Ilidia în cele două conflagrații mondiale“, erschienen 2024 im „Eurostampa“-Verlag Temeswar.
Kleine Dokumentationsausstellung mit Büchern und Fotos mit Bezug auf Ilidia, aus den Archiven von Oberst Dipl.-Ing. Pavel Brebu.
Kulturprogramm dargeboten vom „Franz Stürmer”-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), von Marianne & Petru Chirilovici und von der Sing- und Musikgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
13. Juli 2025, 12:00 Uhr, Rumänisch-Orthodoxe „Herabkunft des Heiligen Geistes“-Kirche Ilidia / Kreis Karasch-Severin: Mittags-Minikonzert mit christlicher Musik, präsentiert von der Solistin Elena Cozâltea und dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).
14. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Nationalfeiertag Frankreich (14. Juli): Fotoausstellung „Reiseeindrücke aus Nizza“, mit Fotos von Erwin Josef Țigla.
Banater Restitutionen. Buchpräsentationen: „Anul 1848 în Oraviţa şi în ţinutul cărășan” (= „Das Jahr 1848 in Orawitza und im Karascher Land“), Autor Ionel Bota (Orawitza) und „Eftimie Murgu – un portret pentru eternitate” (= „Eftimie Murgu – Ein Portrait für die Ewigkeit“), Autor Gheorghe Jurma, beide im Reschitzaer Verlag TIM, 2025 erschienen.
Die Geschichte des Karascher Landes in Studien und Dokumenten aus dem Familienarchiv, mit Dr. Ionel Bota (Orawitza) / Teil V.
15. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Aproape de Îngeri“ (= „Den Engeln nah“): Kunstausstellung Alice Dobre (Temeswar).
Joi, 10 iulie, se împlinesc 11 de ani de la trecerea în eternitate a maestrului emerit al sportului Werner Hirschvogel (*13.12.1931 – † 10.07.2014).
Pe situl http://autorally.ro se pot găsi informații despre multiplele valențe ale sportivului de performanță reșițean, Werner Hirschvogel:
„Născut la Reșița la 13 decembrie 1931, Werner Hirschvogel a dus o viață închinată sportului cu motor, începând cu anul 1950, pe când avea 19 ani, cu motociclismul, sport în care a strălucit, obținând 12 titluri înainte de retragerea cauzată de o accidentare gravă. În 1978 trece la automobilism, iar doar trei ani mai târziu obține primul titlu de campion național, pilotând un Alfa-Romeo Alfasud, cu care și-a adjudecat titlul Categoriei 1 a Campionatului Național de Viteză pe Traseu Montan. Ultimul titlu l-a obținut în 2000, la venerabila vârsta de 69 de ani, la clasa 1.800 cmc, tot la viteza în coastă. Prima imagine care ne vine în minte când vorbim de Werner Hirschvogel trebuie să fie însă superbul prototip botezat Barcheta, bazat pe mecanica modelului Alfasud, cu care reșițeanul a obținut de două ori titlul grupei E, atât la viteza în coastă (1989 și 1990), cât și la viteza pe circuit (1988 și 1989), unde a lăsat posterității dispute memorabile cu un alt mare campion, Nicu Grigoraș și a sa Dacia Turbo.
Hirschvogel a fost și arhitectul echipei reșițene de mai târziu, fiind cel care i-a crescut în acest sport pe Lucien Hora și Mircea Pădurean, piloți pentru care a garantat atunci când conducerea UCM Reșița a decis înființarea unei secții de automobilism. Alți doi piloți ieșiți din mâna maestrului sunt Claudiu Ciucă și Christian Nistoran, și ei sportivi care au confirmat în cel mai scurt timp, obținând titluri de campioni naționali la viteza în coastă.
Werner Hirschvogel a fost răsplătit în 2012 cu titlul de Maestru al Sportului, din 22 iunie 2010 este Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, iar din 8 iulie 2024 este Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin. Și echipa UCM i-a adus un omagiu, oferindu-i, tot în 2010, un frumos trofeu pentru întreaga activitate, intitulat 30 de ani de pasiune și dăruire pentru viteza în coastă la Reșița.“
Mai trebuie evidențiat faptul că în data de 10 septembrie 2015 a fost prezentată la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița cartea bilingvă „Werner Hirschvogel: O viață pentru sportul cu motorul. Autobiografie = Werner Hirschvogel: Ein Leben für den Motorsport. Ein Lebenslauf”, apărută la Editura „Graph” din Reșița, din inițiativa familiei.
În data de 20 iulie 2024, în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“ din Reșița a fost dezvelită o placă comemorativă, dedicată sportivului de onoare reșițean.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură şi Educație a Adulților din Reșița au conceput și realizat până în prezent două plicuri filatelice ocazionale cu câte o ștampilă aferentă, ștampilele fiind aprobate prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română.
Reșițenii iubitori ai sportului îl vor păstra în memorie ca pe un om dedicat pasiunii și locului său natal, unde își doarme somnul de veci, chiar dacă a murit departe de casă. Werner Hirschvogel va rămâne în conștiința noastră încă mulți ani de acum înainte!
În data de 3 iulie se sărbătoresc 254 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița.
Acum 5 ani am primit din partea arhivistului Diecezei Romano-Catolice Timișoara, dr. Claudiu Sergiu Călin, copia înregistrării în matricolă a sfințirii celor două cuptoare. Înregistrarea se găsește la: „Matricula Baptisatorum, Copulatorum, Defunctorum 1758-1773 [et Conversorum, cum Status Animarum et informationes historicae] Paroeciae Karassova” (pagină nenumerotată, spre finalul volumului).
Textul în original în latină și traducerea în limba română și germană:
Annô ut Supra [1771] die 3ia Julÿ primavice benedictae sunt Cæ[sare]o Regiæae ustrinæ seu Hochöfen in Neo-erecto loco Montano Reschiza dicto per me Patrem Michaëlem Grosdich Administratorem Parochiæ Carashoviensis
(În anul de mai sus [1771], ziua 3-a a lui iulie, au fost binecuvântate cuptoarele cezaro-crăiești sau Hochöfen în nou întemeiatul loc montan Reșița [binecuvântare] rostită de mine Pater [=preot-călugăr] Michaël Grosdich, administrator parohial [=paroh] de Carașova)
(Im oben angegebenem Jahr [1771], am 3. Juli wurden die Kaiserlich-Königlichen Hochöfen im neu-gegründeten Montanistischen [Berg-] Ort Reschitza von mir Pater Michaël Grosdich Pfarradministrator in Karaschowa gesegnet).
Pentru a marca evenimentul, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița editează și anul acesta un plic filatelic ocazional. De asemenea, s-a realizat o ștampilă ocazională, aprobată de Federația Filatelică Română și de Poșta Română. Întreaga corespondență care pleacă în data de 3 iulie de la Oficiul Poștal Reșița 1, este obliterată cu aceasta.
– În toate cercetările dumneavoastră un rol fundamental ați acordat laturii toponimice a locurilor ce le-ați studiat și le-ați cuprins cu atâtea detalii în lucrarea Dumneavoastră monumentală,,ARHIVELE TRANSCENDENTE – O peregrinare prin geografia sacră a pământului românesc”, pentru început vă rugăm să ne satisfaceți o curiozitate legată de prezența acelui număr 7 în structura numelui cu care vă semnați această lucrare: Constantin 7 Giurginca!?
Profesor Constantin Giurginca
– Desigur, recunosc că este atipic și stârnește un anumit interes prezența acestui număr, alături de nume, însă explicația e foarte simplă, dar și profundă, având o legătură foarte strânsă cu trecutul, cu ascendența familiei mele, fiind în același timp și un fapt istoric pe care îl voi detalia imediat. E, dacă vreți, o expresie a recunoștinței mele și aprecierii față de strămoși, cărora le datorăm existența și în mare măsură sârguința de a ne pune în valoare viața. Din fapte, atestate documentar, primul Constantin Giurginca, elementul istoric de referință, de la care plec este preotul Constantin Giurginca, care apare notat și de Nicolae Iorga în ,,Probleme Bănățene”. El și-a început misiunea la biserica din Borlovenii Vechi, unde în perioada cât a slujit a reușit să transforme vechea biserică de pământ într-una solidă, din piatră. După un timp, a revenit în locul natal, la Petnic. El a trăit între anii 1740-1780, o perioadă în care se foloseau practici de deznaționalizare, printre care și obiceiul de maghiarizare a numelor românești. Ce a observat acest strămoș al meu, că numele său, Constantin nu se poate maghiariza fiind un nume sfânt, conținând și această alterare fonetică, care este întâlnită și azi: Constantin, transformat în Constangin, cu un diminutiv specific pentru ambele sexe: Gin, Ginu, Gina, și altele, toate derivate ale numelui propriu: Constantin. Astfel, preotul a lăsat testamentar urmașilor săi această dorință de a perpetua acest nume, Constantin, de-a lungul tuturor generațiilor. De asemenea, și-a dorit ca preoția să fie un atribut principal al familiei, deoarece preotul este cel care educă spiritual, moral, social, putând susține temelia unei societăți sănătoase.
– Cu toate că v-ați născut la București, sunteți un bănățean autentic-urmaș de grăniceri și purtați nealterată în suflet, întreaga zestre a nativității, dovadă că de un număr însemnat de ani sunteți prezent neîntrerupt, începând cu 21 mai, ziua dumneavoastră onomastică și apoi în cursul întregului sezon estival, la Petnic, în casa strămoşească. Ați dori să ne detaliați puțin aceste elemente ce țin de originea și legătura dumneavoastră cu glia strămoșească?
– E foarte adevărat că m-am născut la București, însă doar prin forța împrejurărilor, pe care le voi detalia imediat, ceea ce vreau să se înțeleagă este că Bucureștiul pentru mine reprezintă doar locul în care m-am născut și nimic mai mult. Eu mis bănățean, conceput, crescut și format la gurile Cernei, la Orșova, unde râul Cerna se varsă în Dunăre, sunt fiu al Cernei. Am băut apă atât din Cerna, cât și din Dunăre, sunt botezat de Cerna și de Dunăre!
Revenind la povestea nașterii mele, trebuie să precizez cum a trebuit ca eu să mă nasc la București… Eu m-am născut în anul 1941, în februarie, de Dragobete, în preajma rebeliunii legionare din ianuarie același an. Mama mea, fiind însărcinată, a fost bătută bestial de legionari, pe stradă. În această împrejurare, tatăl meu, speriat de pierderea sarcinii, a mers de urgență la București, la o clinică de specialitate pentru siguranță și salvare a sarcinii. Astfel, în ziua de Dragobete, mama, printr-o intervenție cezariană mă aduce pe lume în respectiva clinică bucureșteană. La acea vreme, o astfel de intervenție chirurgicală nu se practica așa simplu ca în zilele noastre, foarte puțini medici se încumetau la o asemenea operație. Dumnezeu m-a dorit în lume, așa că datorită Lui și a părinților mei, putem sta acum față în față… Deci, legătura mea cu capitala e una neînsemnată în ceea ce privește originea mea, fiind doar de natură conjuncturală, fără nici o îndoială obârșia mea este bănățeană. Mai mult, am avut șansa ca în mine să se adune ce a fost mai bun în Banat: stră-stră bunica mea româncă de pe malul sârbesc, fugită de prigoana sârbilor, cu numele sârbizat, din Bogdan, în Bogdanovici, se stabilește pe malul stâng al Dunării unde, împreună cu alți români refugiați întemeiază satul Pojejena. Din partea stră-stră bunicii pot spune că am moștenit tot ce poate fi mai vrednic din valorile Clisurii Dunării. Mai departe, stră-bunica mea, Ana Badescu, era vară primară cu episcopul Iosif Traian Bădescu, care chiar a vizitat Petnicul, vizitându-și rudele. În aceeași ordine de idei, amintesc pe bunica mea, cea care mi-a dat probabil cea mai puternică rădăcină bănățeană. Originară din Domașnea, bunica era strănepoata directă a obercneazului Curea Pepa. Este cel care l-a înfruntat pe Franz Joseph al II-lea, atunci când i-a spus că ,,nu vrem cătane” adică faptul că nu vrem să fim înregimentați. Ca urmare, originile mele cuprind arii diferite bănățene, importante subzone etnoculturale ale Banatului. După bunicul sunt ,,Crăineanț”, după bunica, sunt ,,Gugulan” de la Domașnea, iar după tatăl bunicii mele, un mare dascăl apostol – Iancu Cîrpanu, din Bozovici, sunt ,,Almăjan”. În concluzie, nu am nicio legătură cu Bucureștiul, în afară de faptul că el este locul nașterii mele în împrejurările amintite.
Anul școlar care tocmai s-a încheiat a fost unul complex și dinamic pentru elevii și cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale Nr. 2 din Hunedoara – după cum susținea prof. Lucaciu Anca Maria, în calitarea sa de director – evidențiindu-se prin multiple provocări, dar și prin realizări remarcabile.
Prin muncă susținută, implicare constantă și pasiune pentru educație, fiecare zi de școală a fost transformată într-un prilej de învățare activă și dezvoltare personală. Cadrele didactice au acționat ca mentori și ghizi, oferind sprijin individualizat și dedicându-se cu profesionalism formării elevilor.
Activitățile extracurriculare – a adăugat prof. Cherecheș Noemi Bianca – au avut un rol esențial în completarea actului educațional, oferind contexte variate de formare: excursii tematice, serbări, concursuri, proiecte educative și parteneriate interinstituționale. Un exemplu semnificativ este proiectul Erasmus+ „Green-Loop”, axat pe promovarea învățării despre economia circulară, prin mobilități în Turcia și Slovacia.
Prof. Cherecheș Noemi Bianca
Elevii unității noastre de învățământ s-au remarcat printr-o implicare activă în cadrul olimpiadelor și al concursurilor școlare și extrașcolare, obținând rezultate notabile, dintre care menționăm: Premiul I și Mențiune la etapa județeană a Concursului național de biologie „George Emil Palade”; Premiul I și mai multe Mențiuni la etapa județeană a olimpiadei de Religie; Mențiune la etapa județeană a Olimpiadei de Limba Engleză; Premiul III la etapa județeană a olimpiadei de limba franceză; Mențiune la etapa județeană și la etapa națională a Concursului de Chimie „Lazăr Edeleanu”; Premiul I, II, III și mențiune la concursul național online de Fizică, Chimie și Biologie „Zircon”, organizat de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași; Premiul I la concursul interdisciplinar „As în științe”; Premiul III la concursul județean „Ocrotirea mediului – o șansă pentru generațiile viitoare”; Premiul II la concursul interjudețean „Învierea Domnului – prilej de bucurie sfântă”; Premiul I și mențiune în cadrul proiectului „Bucuriile iernii”; Premiul I și II la concursul Comper, etapa națională (limba română și matematică).
De asemenea, elevii au participat la numeroase alte competiții educaționale, dintre care amintim: „Formidabilii” (etapele I, II și III), „Nomina”, „Micii olimpici”, „Micul isteț”, precum și la concursuri creative, cu rezultate deosebite în cadrul următoarelor inițiative: „Magia anotimpurilor”, „This is me”, „Sportul Altfel”, „Jocurile Prieteniei”, „În lumea cuvintelor”, „Feerie de iarnă”, „Bullying – Over and Out!”, „Despre pădure, prin arte vizuale”, „Cu primăvara în suflet”.
În domeniul sportiv, elevii coordonați de profesorii de specialitate au obținut rezultate remarcabile: Locul II la Olimpiada Națională a Sportului Școlar – proba de cros, băieți, gimnaziu (faza județeană); Locul III la Cupa Recomsid – handbal fete, gimnaziu; Locul III la Cupa Recomsid Baby Handbal – fete, ciclul primar (clasele I-IV).
În ceea ce privește parteneriatele educaționale, școala a derulat activități cu instituții relevante, precum: Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, Primăria Municipiului Hunedoara, Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara, Agenția Națională Apele Române, alte unități școlare din localitate sau din țară etc.
În vederea asigurării unui climat educațional modern și eficient, unitatea noastră de învățământ a beneficiat de dotări cu echipamente IT și mobilier școlar, prin sprijinul oferit de Primăria Municipiului Hunedoara, în cadrul proiectului „Creșterea calității actului educațional prin dotarea și digitalizarea unităților de învățământ din Municipiul Hunedoara – Cred în Hunedoara”.
Privim retrospectiv cu mândrie realizările acestui an școlar și pășim cu încredere spre noi obiective, menținându-ne angajamentul pentru educație de calitate, incluziune și performanță.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În cadrul proiectului PNRAS R.E.M.I. (Română – Engleză – Matematică – Informatică), derulat la Școala Gimnazială Băcia – după cum ne-a informat prof. Camelia Dușa în calitatea sa de director – elevii au avut parte de o serie de activități extracurriculare practice menite să le dezvolte creativitatea, gândirea critică, spiritul de echipă și conștiința civică, dar și să consolideze cunoștințele din domeniile-cheie ale educației moderne.
Sub deviza „Învățăm cu bucurie, trăim sănătos și ne exprimăm prin artă”- a intervenit prof. Pasc Loredana-Ioana (foto) – elevii au participat la activități diversificate, care au îmbinat educația pentru sănătate cu cea artistică, științifică și digitală.
Activitățile „Trăiește sănătos” și „Săptămâna fără ecrane” au încurajat mișcarea, alimentația echilibrată și reducerea timpului petrecut în fața dispozitivelor. Prin jocuri, dezbateri și activități în aer liber, elevii au învățat despre beneficiile unui stil de viață activ și sănătos.
Atelierul „Alimentele viitorului – inventează!” a provocat elevii să îmbine imaginația cu știința, propunând soluții alimentare sustenabile. Creativitatea a fost pusă în valoare și prin activitățile de tip scrapbooking, realizarea semnelor de carte, felicitări de 8 Martie, ornamente de Paști sau fluturași de primăvară.
Prin tehnica quilling, elevii au realizat rame foto, peisaje tematice și semne de carte, iar în cadrul atelierului de meșteșuguri au decorat pietre, lemn și carton cu simboluri tradiționale de Dragobete, contribuind astfel la conservarea și valorizarea culturii populare.
Activitățile dedicate peisajului natural și cultural au subliniat importanța patrimoniului românesc și internațional. Studiile de caz din Munții Bucegi (Babele și Sfinxul), analiza peisajelor urbane, rurale, culturale sau moderne, alături de realizarea peisajelor în miniatură, au stimulat gândirea interdisciplinară și simțul estetic al elevilor.
Un element central al proiectului a fost integrarea disciplinelor fundamentale din acronimul R.E.M.I. în activitățile practice.
La limba română, elevii au creat texte descriptive și mesaje tematice, au compus poezii și au lucrat în ateliere de exprimare creativă.
La matematică, activitățile au inclus jocuri logico-matematice, construcții geometrice aplicate în artă (de exemplu, în realizarea ramelor foto) și exerciții de estimare și măsurare în lucrări practice.
La limba engleză, copiii au realizat semne de carte bilingve, au lucrat pe vocabular specific temelor abordate și au integrat cuvinte-cheie în activitățile artistice.
La informatică, s-au folosit aplicații digitale pentru a documenta activitățile, pentru editarea materialelor vizuale și pentru crearea de prezentări interactive, integrând astfel competențele digitale în contextul educației nonformale.
Semnele de carte tematice, lucrările creative și proiectele vizuale au avut ca punct de plecare literele R.E.M.I., fiecare activitate reflectând conținuturi interdisciplinare și încurajând colaborarea între elevi și cadrele didactice.
Toate aceste activități au fost posibile datorită implicării dedicate a cadrelor didactice, elevilor și părinților, într-un efort comun de a transforma școala într-un spațiu viu, deschis învățării autentice. Activitățile extracurriculare au consolidat relațiile din comunitatea educațională și au adus un plus de valoare în formarea elevilor.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
254 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița.
Expoziția de fotografii „Reșița pierdută” din colecția Ioan Mato (*13 octombrie 1932, Iersig – †27 iunie 2004, Reșița), cu fotografii din istoria orașului vechi, parte care a fost demolată ca urmare a extinderii uzinelor reșițene în perioada comunistă. Manifestare expozițională organizată cu sprijinul fiului fotografului, Jancsi Mato.
3. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Jurnaliștii de investigație se confruntă cu provocări și amenințări severe, iar legăturile lor vitale cu avertizorii de integritate sunt supuse unor presiuni tot mai mari, au declarat cercetătorii prezenți la evenimentul Asociației Drept și Societate, care a avut loc recent la Chicago.
Intimidarea legală are un „efect descurajant”, iar cei implicați în jurnalismul de securitate se confruntă cu riscuri extreme. Experții au discutat despre preocupările semnificative cu privire la pericolele cu care se confruntă mulți jurnaliști în angajamentul lor de a descoperi adevărul, de la supravegherea omniprezentă a statului la urmărirea penală țintită și chiar operațiuni de spionaj ale unor state ostile.
Membrii fondatori ai rețelei de cercetare colaborativă privind criminalitatea economică și conformitatea corporativă (CRN41), printre care Diane Ring (Boston College) și Costantino Grasso (Universitatea din Exeter), au organizat mai multe sesiuni axate pe aceste probleme critice. Atelierele au abordat rolul indispensabil pe care îl joacă jurnalismul de investigație în protejarea democrației și asigurarea unei responsabilități solide, precum și modul în care reporterii servesc drept mecanism crucial, adesea în prima linie, pentru demascarea corupției, a practicilor lipsite de etică și a potențialelor infracțiuni, în special din partea entităților puternice care altfel ar putea opera în secret.
Cercetătorii au discutat despre abuzul calculat al proceselor legale, prin intermediul proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPP), care sunt concepute special pentru a intimida, a epuiza resursele financiare și, în cele din urmă, a reduce la tăcere relatările.
Mecanismele de descoperire a infracțiunilor
Potrivit news.exeter.ac.uk, scopul general al CRN41 este de a crea un forum global pentru cercetare și colaborare în domeniul criminalității economice și pentru dezvoltarea de măsuri de către instituții și companii pentru a atenua riscurile organizaționale și abaterile. Cercetătorii au stabilit un dialog pe termen lung privind infracțiunile economice tradiționale, cum ar fi corupția, evaziunea fiscală, spălarea de bani, frauda, tranzacționarea cu informații privilegiate, finanțarea terorismului și criminalitatea cibernetică, precum și practicile criminale interconectate, cum ar fi infracțiunile de mediu și omuciderea corporativă. Cercetarea include, de asemenea, comportamente organizaționale dăunătoare social, inclusiv lobby-ul lipsit de etică, abuzurile fiscale și degradarea mediului. Se pune un accent special pe rolul transparenței, al denunțării neregulilor și al tehnologiilor emergente.
Teme mai ample legate de responsabilitate și mecanismele de descoperire a infracțiunilor, esențiale pentru jurnalismul de investigație, au fost discutate în cadrul altor sesiuni. Cadrele universitare au provenit din instituții precum Universitatea din Exeter, Boston College, Universitatea din Oklahoma, Universitatea Flinders, Universitatea Luiss, Școala de Studii Avansate Sant’Anna, Universitatea din São Paulo și organisme non-academice precum Biroul Procurorului din Napoli și Whistleblowers of America.
The Guardian a lansat mesagerie securizată, pentru protejarea surselor
Între timp, The Guardian a lansat un nou instrument unic pentru protejarea surselor jurnalistice. Mesageria securizată este o inovație tehnologică importantă, care va facilita schimbul de informații confidențiale de către oameni cu jurnaliștii.
Impactul investigațiilor depinde de interacțiunile de încredere dintre cititori și reporteri. De la dezvăluirile lui Frank Hester la proiectul Pegasus, dosarele Uber, documentele Pandora și scandalul Michelle Mone/PPE Medpro, multe dintre cele mai puternice proiecte de investigație recente s-au bazat pe surse care se simt încrezătoare că pot partaja în siguranță informații cu The Guardian sau cu partenerii de reportaj. Mesageria securizată este cel mai recent instrument din arsenalul publicației, construită de echipa proprie de produs și inginerie, în parteneriat cu departamentul de informatică și tehnologie al Universității din Cambridg. Mesageria securizată este diferită de platformele tradiționale de partajare a informațiilor. Tehnologia din spatele mesageriei securizate ascunde faptul că mesageria are loc, făcând comunicarea imposibil de distins de alte date trimise către și dinspre aplicație de către milioanele de utilizatori obișnuiți. Prin utilizarea aplicației Guardian, alți utilizatori oferă în mod eficient „acoperire” și contribuie la protejarea surselor.
The Guardian a publicat codul sursă pentru tehnologia care permite ca acest sistem să poată fi utilizat în mod liber, pentru a se implementa instrumente de mesagerie securizată în propriile aplicații.
UZPR CARAS SEVERIN 