Biblioteca germană „Alexander Tietz ” din Reșița a fost gazda unei inedite lansări de carte, cea de-a treisprezecea lucrare a colegului nostru, membru al Filialei Județene Caraș-Severin a UZPR, prof. Mihai Ilie Suru.
CONSEMNĂRI 2024 este titlul cărții scoasă sub îngrijirea Editurii UZPR, primită cu real interes și unanime aprecieri de cei prezenți.
Ion D. Cucu, președinte al Filialei Caraș-Severin
De Ziua Presei Militare (23 iulie) vă prezentăm înregistrarea de la evenimentul: Mario Balint, la ceas aniversar – Adevărul despre Bătălia de la Nassiriyah, prezentată la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.
Înregistrare de Daniel Botgros.
Fikmul documentar „Bătălia de la Nassiriyah” link youtube The Battle of Nassiriyah
23 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: „Consemnări 2024”, autor: prof. Mihai Ilie Suru, carte apărută în cadrul Editurii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, București, 2025.
23. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: „Consemnări 2024” (= „Aufzeichnungen 2024”), Autor: Prof. Mihai Ilie Suru, Buch erschienen im Verlag „UZPR” Bukarest, 2025.
Artist de o calitate umană de excepție, soprana Florența MARINESCU, prezentă în acest an la Slobozia , ca membră a juriului la secțiunea interpretare din cadrul Festivalului Internațional “Ionel Perlea “- ediția a XXXIV-a , a avut amabilitatea de-a ne acorda un interviu.
Muzicolog, profesor universitar la Facultatea de Arte din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța, Florența Marinescu a fost mereu un ambasador al artei profesioniste. A absolvit în 1986, ca șef de promoție Conservatorul din București, specializarea Canto și Muzică. A urmat studii de canto, la Londra, în 1992, cu o bursă de studii oferită de Sir Georg Solti, dar a făcut și studii în Franța, primind o bursă de la Fundația “Des Treilleurs”.
În 2002, a obținut doctoratul în muzică, cu calificativul “Magna Cum Laude”.
Soprana Florența Marinescu a întruchipat, de-a lungul anilor, cu autenticitate, personaje dragi iubitorilor de opera în sute de concerte interpretate peste tot, în țară sau în lume – Tosca, Văduva Veselă, Lady Macbeth, Thais, Eliza din My Fair Lady, Santuzza în Cavalleria Rusticana, Prinţesa din Vânzătorul de păsări, Musette în Boema, Amelia în Bal Mascat, Abigaille în Nabucco, pentru a aminti doar câteva dintre rolurile sale memorabile.
Să o asculți pe Florența MARINESCU vorbind despre viața și cariera sa, reprezintă o adevărată încântare.
Adriana Telescu
Biblioteca germană „Alexander Tietz ” din REȘIȚA, va fi gazda unui eveniment editorial deosebit, miercuri, 23 iulie, cu începere de la ora 17,00.
Profesorul Mihai Ilie Suru, membru al Filialei Caraș-Severin a UZPR, lansează o nouă carte – CONSEMNĂRI 2024.
Lucrarea a fost realizată sub îngrijirea Editurii UZPR.
A trecut un an de când, într-un cadru profund democratic, Uniunea noastră, după o atentă și serioasă analiză, a ales noua conducere, alcătuită din profesioniști de prestigiu, lideri autentici, capabili să împlinească dorința de a crea o organizație puternică, în continuă și tot mai vizibilă ascensiune. În opinia mea, în această perioadă extrem de scurtă de timp, echipa coordonată de președintele Sorin Stanciu a reușit să prioritizeze activitatea către două direcții extrem de importante.
Pornind de la adevărul fundamental că VALOAREA ASOCIAȚIEI este dată de calitatea membrilor săi, trebuie remarcat efortul constant de creștere nu numai din punct de vedere numeric – suntem cu certitudine cea mai importantă uniune de creație de utilitate publică din România – ci mai ales calitativ, tot mai multe și mai valoroase condeie venind în marea și frumoasa noastră familie. Demnă de remarcat este și afluența de tineri jurnaliști, media de vârstă a Uniunii fiind într-o continuă și spectaculoasă scădere. Cum nu este de neglijat nici consolidarea unității noastre, detractorii fiind reduși la tăcere, practic Juriul de Onoare, Disciplină și Arbitraj, al cărui membru sunt, fiind în acest an lipsit, spre satisfacția noastră, de „obiectul muncii” în materie de încălcare a Codului deontologic.
Al doilea element asupra căruia doresc să insist îl reprezintă FORȚA UNIUNII. Este, cred, cea de-a doua direcție prioritară de acțiune a noii conduceri. Se fac, cu remarcabil succes, eforturi susținute pentru creșterea și întărirea autonomiei și responsabilității filialelor și conducerilor acestora, cu convingerea că Uniunea noastră nu poate fi cu adevărat puternică decât dacă este constituită din filiale puternice.
Din pură pasiune colectivul Editurii Castrum de Thymes, editură specializată mai mult pe domeniul editorial literatură română şi-a construit cu migală o imagine pe care are grijă să o păstreze prin calitatea grafică a lucrărilor, prin atenţia acordată designului, prin distribuţia şi promovarea pe piaţă şi a unor lucrări de artă.
Este adevărat că datorită expansiunii internetului care înfloreşte cu fiecare secundă, cartea în formatul ei tradiţional îşi pierde din interesul şi plăcerea de odinioară, dar totuşi, noul care avansează nu a putut să ne împiedice să ne bucurăm de o după-masă dedicată frumosului în imagini şi amintiri căci joi, 17 iulie 2025, de la ora 17:00, a avut loc o lansare de carte în ţinutul cărăşan, la Centrul Cultural Muzeistic Anina.
Publicaţia autorului Busuioc Petraru, membru fondator al Asociaţiei Culturale Arcadia, apărutăanul acesta la Editura Castrum de Thymes din Giroc ne-a dovedit că natura statică este un subiect important în picturile domniei sale, imortalizate în Tuşele inimii mele. Acestă carte, parte editorială pionieră a Editurii Castrum de Thymes este incontestabilă, fără ca viabilitatea sa să fie asigurată pe termen lung, din cauza unei nișe profesionale încă înguste și mai ales a concurenței crescânde din partea altor edituri.
Timpul suspendat printre miresme de flori („Trandafirii Dorinei” – pag.11, „Bulgăraş” – p. 19, „Obrazul fetei” – p. 20, „Stânjenei” – p. 22, „Macii fiicei Iulia” – p. 24) şi nostalgia depărtărilor („Apus în deltă” – p. 44, „Cabana Buhui în amintire” – p. 45, „Moară de apă de la Prigor” – p. 46, „Viaductul Jitin” – p. 47, „Barajul uitat” – p. 55) sunt doar câteva din imaginile în care relaxarea și focusul nu au întârziat să apară.
Natura statică în picturile lui Busuioc Petraru a fost abordată într-un stil realist, artistul concentrându-se pe redarea fidelă a detaliilor și a texturilor obiectelor.
Teme precum efemeritatea vieții și relația omului cu natura, privirea închisă și expresia meditativă sunt piese de impact care devin cu ușurință centrul oricărui spațiu („Munteanca” – pag. 27, „La cules” – p. 28, „Car cu boi” – p. 35, „Autoportret” – p. 37, „Fata mea” – p. 38, „Pescuit în deltă” – p. 45 „După ciuperci” – p. 52 „La coasă” – p. 53, „La vânătoare” – p. 72).
Într-un dialog viu și elegant purtat cu pictorul amator Busuioc Petraru, am descoperit pictura ca expresie a pasiunii și dăruirii.
Recunoștință tuturor celor care au fost alături de noi.
Dorina Măgărin
Joi, 17 iulie 2025, sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa a fost gazda unui eveniment dedicat cărții și istoriei locale, activitate cuprinsă în amplul proiect „Zilele Orașului Bocșa”.
Istoricul Mihai Vișan și inginerul Constantin Borozan au oferit orașului o amplă pagină de istorie a locului, un important prim volum dintr-o monografie menită să contureze, pe cât de frumos, pe atât de real, portretul acestui veritabil burg numit Bocșa.
Primul volum al monografiei intitulată „Bocșa sub arc de timp” (Reșița: TIM, 2025 «Bocșa, istorie și cultură; 76») prezintă o perspectivă istorică asupra administrației și vieții socio-economice, un important demers al autorilor pentru cunoașterea istoriei acestei așezări, a zonelor limitrofe și, nu în ultimul rând, a Banatului.
Subiectul fiind istoria, întâlnirea a debutat cu un moment de reculegere în memoria celui mai important istoric al Bocșei, prof. univ. dr. cercetător Nicolae Bocșan.
De asemenea, primarul Mirel P. Pascu a salutat publicul prezent, între invitați aflându-se și doamna Dana Bocșan, soția regretatului istoric.
Despre carte și autori au vorbit primarul orașului Bocșa, Patriciu Mirel Pascu, editorul Gheorghe Jurma și moderatorul evenimentului – Gabriela Șerban.
„Deși doi intelectuali diametral opuși, autorii și-au unit efortul de a lăsa în urma lor o lucrare istorică, o „capsulă a timpului”, care va stârni curioazitatea cititorului sau, de ce nu, a cercetătorului, de azi și de mâine, deoarece în această carte se găsesc informații esențiale istorice de care nu s-a mai scris cu privire la acest spațiu bănățean. Lucrarea este unică și datorită bibliografiei vaste folosite și a metodologiei utilizate. Complexitatea demersului celor doi autori este structurată din preistorie, cadrul natural, evul mediu, spiritualitatea și organizarea bisericii, organizarea politică și administrativă, economia zonei de la începuturi până la evoluția mineritului și metalurgiei. De asemenea, se prezintă în detaliu perioada socialismului, Revoluția de la 1989, trecerea la noul regim democratic și până în prezent. Bibliografia este un punct forte al lucrării fiind vastă, de la arhive maghiare, austriece, române și până la lucrări de referință în domeniu. M-am bucurat când am găsit și autori bocșeni citați, Mihail Gașpar – protopop, scriitor, politician – și Nicolae Bocșan – rectorul Universității „Babeș Bolyai” pe care l-am cunoscut personal, de la care am avut de învățat foarte mult.” afirma istoricul Mirel Patriciu Pascu în deschiderea evenimentului, în calitate de gazdă, dar și de prefațator al cărții.
Editorul și scriitorul Gheorghe Jurma saluta demersul lăudabil al administrației locale de a scoate la iveală cărți reprezentative pentru Bocșa și pentru Banat, susținând o serie editorială importantă începută împreună, cu 24 de ani în urmă, seria „Bocșa, istorie și cultură” în care, iată, au văzut lumina tiparului 76 de titluri. De asemenea, Gheorghe Jurma a adresat alese felicitări autorilor pe care îi cunoaște de mai multă vreme, aceștia fiind deja cunoscuți semnatari ai unor lucrări de referință.
Evenimentul – organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa și al primarului Patriciu Mirel Pascu – s-a încheiat cu sesiunea de autografe și fotografii, iar noi, organizatorii, se cuvine să mulțumim și prietenei bibliotecii, Nicoleta Lăsculescu, și Florăriei cu Fluturi pentru frumoasele aranjamente florale!
„Zilele Orașului Bocșa” ediția 2025 au început cu o carte a locului – „Decembrie 1989 la Bocșa.- memorii nealterate” (Mihai Vișan și Gabriela Șerban), au continuat cu spectacole de muzică populară și ușoară, s-au întors la carte prezentând o lucrare de referință – „Bocșa sub arc de timp” (Mihai Vișan și Constantin Borozan) și se încheie cu cel mai important eveniment al acestui amplu proiect „Zilele Orașului Bocșa”, un eveniment spiritual desfășurat în perioada 19 – 20 iulie 2025 la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova: cinstirea Sfântului Ilie Tezviteanul, patronul spiritual al orașului Bocșa, precum și proclamarea locală a canonizării Sf. Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova.
18 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Să ne respectăm valorile: Mario Balint, la ceas aniversar.
19 iulie 2025, orașul Deta / județul Timiș:
Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) la sărbătoarea hramului Bisericii Romano-Catolice „Sf. Ana”.
20 iulie 2025, ora 10.00, Pensiunea „Silva” Hațeg, jud. Hunedoara:
Kogaionon: Tabără de literatură, istorie, filosofie și etno-istorie (Life). Coordonatori: Gruparea Culturală „Amfiteatrul Literar” Petroșani și Grupul de Publicații „Carașul” Oravița; Colaboratori: Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița.
În cadrul Tabărei de literatură, istorie, filosofie și etno-istorie (Life), dezbatere „Kogaionon, corbul cu inel și furnalul, simbolurile Epocii Pre- și Post-Industriale”, cu participarea și a lui Erwin Josef Țigla.
Expoziție de fotografii cu Furnalul existent încă în picioare la Reșița, realizate în primăvara acestui an.
21 iulie 2025,Pojarevăț / Serbia:
Ziua Banatului (21 iulie) / 307 ani de la Pacea de la Pojarevăț, 21 iulie 1718.
Sărbătorim împreună: Prieteni din Banatul Sârbesc și din Banatul Montan în vizită la Pojarevăț, locul unde s-a semnat pacea, acum 307 ani.
23 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: „Consemnări 2024”, autor: prof. Mihai Ilie Suru, carte apărută în cadrul Editurii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, București, 2025.
Programm für die Zeitspanne 18. – 23. Juli 2024:
18. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Wir ehren unsere Werte: Dem Journalisten Mario Balint, zum Geburtstag.
19. Juli 2025, Detta / Kreis Temesch:
Teilnahme der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) am Kirchweihfest der römisch-katholischen „Sankt Anna“-Kirche.
20. Juli 2025, 10:00 Uhr, Pension „Silva” Hatzeg, Kreis Hunedoara::
Kogaionon: Literatur-, Geschichts-, Philosophie- und Ethno-Historisches Kulturlager. Koordinatoren: die Kulturgruppe „Literarisches Amphitheater“ Petroschan und die Publikationsgruppe „Carașul“ Orawitza; In Kooperation mit dem Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen und der Deutschen „Alexander Tietz“- Bibliothek Reschitza.
In Rahmen des Kulturlagers, Teilnahme von Erwin Josef Țigla an der Debatte „Kogaionon, der beringte Rabe und der Hochofen, Symbole der vor- und nachindustriellen Ära“.
Ausstellung von Fotografien des noch bestehenden Hochofens in Reschitza, aufgenommen im Frühjahr dieses Jahres.
21. Juli 2025, Passarowitz = Pojarevăț, Serbien:
Tag des Banats / 307 Jahre seit dem Frieden von Passarowitz, 21. Juli 1718.
Wir feiern zusammen: Freunde aus dem serbischen und rumänischen Banat auf Besuch des Ortes, wo der Frieden von Passarowitz vor 307 Jahren unterschrieben wurde.
23. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: „Consemnări 2024” (= „Aufzeichnungen 2024”), Autor: Prof. Mihai Ilie Suru, Buch erschienen im Verlag „UZPR” Bukarest, 2025.
Pentru Maria BOJNEAG au trecut 44 de ani încununați de dăruire și pasiune în munca de educatoare, dar și de director, contribuind din plin, prin profesia îndrăgită, la formarea de caractere a copiilor înscriși la grădinițele unde a funcționat.
Acum este pensionară și se mândrește cu propriul destin, cu cariera sa profesională.
Recent am reîntâlnit-o și ne-a declarat în exclusivitate: Am activat la Grădinițele CSH 3, PN 3 și PN 5 din Hunedoara îndeplinind cu plăcere și calitate sarcinile asumate.
Acum primesc constant respectul foștilor mei învățăcei, astăzi elevi, liceeni sau studenți, fapt ce mă bucură, oferindu-mi satisfacție.
În activitatea mea am colaborat cu toate grădinițele din municipiu, Casa de Cultură, Clubul Copiilor etc. fiind organizatoare a unor manifestări, printre care „Crucea de flori”, expoziții de pictură, carnavalul copiilor etc.
De notat este însă faptul că pasiunea mea pentru creație literară, dans și folclor mi-a îndrumat pașii spre Ansamblul artistic de dansuri din localitate unde am participat cu plăcere și dăruire…
Ca urmare și a unor îndeletniciri literare, îi redăm mai jos una din recentele sale poezii semnate cu suflet și talent.
DĂ-MI VIAȚĂ
VIAȚĂ,
dă-mi zile cu soare,
astrul universului
să mă cuprindă
în razele-i calde
cu flăcări să mă ardă!
Dă-mi,
dă-mi nopți cu somn,
cu visuri liniștitoare,
puteri fermecătoare,
să mă trezesc în geana
dimineții,
cu roua tinereții,
sub pleoape și-n obraji!
Dă-mi,
dă-mi puterea
clipei de frumusețe
s-o-mpart cu soarele,
cu florile,
cu cerul înalt
și omul drag!
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița a organizat în data de 16 iulie 2025, începând cu ora 17.00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, adunarea de bilanț al celui de-al 38-lea an de activitate.
Președintele asociației, Erwin Josef Țigla, împreună cu conf. dr. ing. Christian Paul Chioncel au prezentat un rezumat al bilanțul acesteia pe perioada 21 iulie 2024 – 16 iulie 2025, perioadă în care au fost organizate sau co-organizate 487 de manifestări în Banatul Montan, în țară și chiar peste hotare. Din rândul acestora se remarcă cele din cadrul „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan” (în octombrie 2024, cea de-a 34-a ediție), „Zilelor Literaturii Germane la Reșița” (în aprilie 2025, cea de-a 35-a ediție), precum și concursul cu caracter internațional „Copiii desenează ținutul natal” (cea de-a 17-a ediție). În prim-plan s-a aflat desigur continuarea proiectelor dedicate celor două jubilee reșițene din 2021 / 2022: 250 de ani de istorie industrială și 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României. Acestora l-i s-a adăugat și sărbătorirea a 120 de ani de la începutul construirii Sistemului hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic, 1903 – 2023. În cele 487 de manifestări desfășurate în perioada evidențiată, sunt cuprinse și cele 36 cu caracter religios precum și 207 de diferite expoziții.
Din 19 noiembrie 1987, de când funcționează asociația, au fost organizate sau co-organizate până în prezent, în total, 7.104 de manifestări.
În acest an de activitate, asociația a editat un număr de 7 titluri de carte, 48 de plicuri filatelice ocazionale și a realizat, de asemenea, 48 de ștampile poștale ocazionale, dedicate diferitelor evenimente deosebite.
Revista „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociației“) apare neîntrerupt începând cu 1 februarie 1990. De asemenea au apărut până în prezent ediții speciale dedicate diferitelor evenimente deosebite ale etniei germane din Banatul Montan. Buletinul informativ „Info“ a apărut în decembrie 2024 cu numărul 29.
După prezentarea bilanțului a urmat un program cultural-artistic cu formația de dansuri populare germane „Enzian”, copii și adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), formație care, de curând a împlinit frumoasa vârstă de 26 de ani, cu Corul german „Franz Stürmer“ (care a împlinit, în luna mai, 34 de ani de activitate), dirijat de prof. Elena Cozâltea, acompaniat la orga electronică de Angela Kovács, dar și cu grupurile muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca), Marianne & Petru Chirilovici precum și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas). De asemenea au fost expuse desene / picturi și sculpturi realizate de către cele două cercuri: de pictură, condus de Doina & Gustav Hlinka („Deutsche Kunst Reschitza”), respectiv, de sculptură, condus de George Molin („Jakob Neubauer”), ambele funcționând în cadrul organizației germane din Reșița de 31 de ani, împlinire care a fost sărbătorită în noiembrie trecut.
Erwin Josef Țigla
Trecutul si viitorul se întâlnesc în clipa prezentă. În veșnicie această precizare nici nu mai există, un prezent continuu este starea. În acesta înțelegere trebuie să fim conștienți că toate generațiile conlucrează și contribuțiile lor sunt mereu actuale. Tot in aceasta înțelegere trebuie sa acceptam ca unele generații au avut contribuții mai substanțiale decât altele dar, valoarea și importanța lor se măsoară nu după “realizări”, se măsoară după statornicia în ROST, în Tradiție, în înțelegere morală, în Credință. Continuitatea “in Neam” nu înseamnă păstrarea detaliilor imediate (care sunt trecătoare), înseamnă păstrarea înțelegerii existențial, conștiinței de grup și credința, respectul pentru Tradiția vie.
Comunitățile umane organice; familii, neamuri, națiuni, toate au putut avea rost semnificativ câtă vreme s-au întemeiat şi s-au putut adresa unei păreri de sine comun împărtășite, unei “memorii colective”. Această “memorie colectivă” este suma credințelor, obiceiurilor , amintirilor, a înțelegerii, comun împărtășite, a diferenței dintre “bine” și “rău”.
Toate acestea alcătuiesc, cum spuneam,” memoria colectivă” și în lipsa ei un “model existențial” real nu poate exista.
Această “memorie colectivă” este o realitate vie, care se transmite din generație în generație. Ea nu este şi nu poate fi osificată ori sclerozată. Fiecare generație îi adaugă ceva nou și semnificativ dar care adaus întotdeauna rămâne consecvent aceluiași semn.” Memoria colectivă” rămâne întotdeauna credincioasă și consecvență sieși și ea este de fapt criteriul critic al vieții istorice.
Fiind o realitate vie, memoria colectivă vine din trecut, este trăită în prezent și este proiectată, că așteptare a fi împlinită, în viitor. Iar garanția acestei realități este elementul pe care s-au întemeiat şi dezvoltat toate marile civilizații omenești: mormântul strămoșilor.
Plecând de la singură certitudine a condiției omenești, mortalitatea, în mod paradoxal, ”mormântul strămoșilor” devine calea vieții.
Timpul este un întreg și, după cum orice trecut acționează asupra viitorului, tot așa, orice prezent acționează transformator asupra trecutului. Existau, astfel, lucruri care, în trecut, nu erau reale si pe care prezentul le face reale. Aici se vede importanta “cultului strămoșilor”. Trăind drept ca oameni, ne înălțăm părinții, după cum fructul justifica pomul. Respectul pentru strămoși și modelul lor de existență este o datorie vitală. ”Aduceți-vă aminte de mai marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare aminte cum si-au încheiat viața și urmați-le credința”(Sf.Pavel,Evrei,13;7)
“Mormântul strămoșilor” este certitudinea că suntem parte a unei cai pe care trebuie să o străbatem. Mormântul strămoșilor” ne spune limpede că existența nu se sfârșește cu nici unul dintre cei care mai trăim, așa cum nu s-a sfârșit cu nici unul dintre cei care au fost. ”Mormântul strămoșilor” ne obligă să înțelegem că avem o datorie de împlinit şi față de cei care au fost şi față de cei care au să vine. ”Mormântul strămoșilor” ne spune răspicat că în această lume nu suntem singuri. ”Mormântul strămoșilor” ne oblige pe toţi şi pe fiecare să facem cea mai solemnă făgăduință, că nu vom uita niciodată ceeace datorăm acestor strămoși.
Această nu înseamnă să credem că toți strămoșii au fost sfinți, dar trebuie să ne încredințeze că unii dintre ei sunt Sfinți! Și pentru acești Sfinți şi prin ei suntem şi stăm în fiinţă.
Acest respect pentru “mormântul strămoşilor” şi pentru “memoria colectivă” într-o ultima analiză constituie o mărturisire. Este amintirea Raiului din care am fost alungaţi şi a cărui nostalgie, în vorbele Părintelui Nicolae Steinhardt de la Rohia, ”ne va chinui întotdeauna”.
Pentru Români înţelegerea şi practicarea acestor adevăruri a fost pentru foarte multă vreme simplă. Dat fiind faptul că orice Român şi oricum orice familie românească îşi are obârşia într-un sat aceste adevăruri se aşezau fără nici o dificultate. Comunitatea sătească, acea aşezare miraculoasă având existenţa “din veci”, asigura nu numai existenţa fizică dar mai ales pe cea sufletească. Orice abatere de la “rânduiala” era sancţionată şi îndreptată. De aceea ura sălbatecă împotriva satului ,care a existat întotdeauna dar care în ultimul veac a devenit devastatoare, nu trebuie să surprindă. Ce este trist este faptul că acestor forţe ale răului le-a stat complice şi le stă complice neghiobia unor personaje penibile. Personaje penibile care au avut lipsa de bună cuviinţă să dea până şi numelui sfânt de ŢĂRAN o conotaţie peiorativă. Repet indivizi care împletesc prostia cu un vid de rost existenţial. Personaje care trăiesc degeaba.
Această ura împotriva satului este parte din furia cu care “memoria colectivă” românească se doreşte a fi distrusă şi înlocuită cu jalnice iluzii sau abominaţii.
Pentru că trebuie să fim înţeleşi, atunci când “memoria colectivă” a unui Neam este distrusă atunci acel Neam încetează să mai aibă existenţa semnificativă, de fapt încetează să mai aibă existenţa, trece în un vegetatism fără rost.
Acestei încercări îi stă martor momentul istoric actual şi acestei încercări trebuie să ne opunem toţi şi fiecare.
Este destul de trist că pământul românesc este controlat de către “pro consuli”, de la Bruxelles şi de la Washington. Dar absolut dramatic este când vedem, sub ochii noștri, cum entităţi care nu au nimic în comun cu Neamul Românesc şi care nu au absolut nimic comun cu binele Neamului Românesc hotărăsc ce nume să poarte străzile româneşti, căror “eroi” să se închine Neamul Românesc, sau cum să fie alcătuită familia românească. Entităţi străine şi parazitare care caută să elimine din “memoria colectivă” românească tot ce defineşte acest Neam: Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana, Eminescu şi Caragiale.
Aici nu mai este nimica de comentat. În acest moment toţi, dar mai ales fiecare, avem de făcut o alegere. Şi să nu ne facem nici o iluzie, pentru această alegere vom da “samă” şi în lumea asta şi în cea care va să fie.
Alexandru Nemoianu
Istoric
USA
Foto: AI
16 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Manifestare dedicată încheierii celui de al 38-lea an de activitate al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Darea de seamă prezentată de președintele acesteia, Erwin Josef Țigla.
Program muzical susținut de corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), de grupurile muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca), Marianne & Petru Chirilovici și „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas). Prezentare de dansuri populare germane de către formația „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
Mică expoziție a cercurilor de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin) și pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.
16. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Schlussveranstaltung des 38. Arbeitsjahres des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“. Kurzbericht des Vereinsleiters Erwin Josef Ţigla.
Musikprogramm: „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca), Marianne & Petru Chirilovici, „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas); Tanzvorführung seitens der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppen (Leitung: Marianne & Nelu Florea).
Ausstellung der Kunstkreise des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Holzschnitzerei-Kreis „Jakob Neubauer“ – Koordination: George Molin, und Malerei-Kreis „Deutsche Kunst Reschitza“ – Koordination: Doina & Gustav Hlinka).
15 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„Aproape de Îngeri“: expoziția de artă plastică Alice Dobre (Timișoara).
15. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Aproape de Îngeri“ (= „Den Engeln nah“): Kunstausstellung Alice Dobre (Temeswar).
UZPR CARAS SEVERIN 