ȘTIINȚĂ 

Planurile pentru misiuni pe Marte se accelerează, iar în acest context au survenit întrebări despre cum ar putea face față organismul uman.

O călătorie dus-întors pe Planeta Roșie ar oferi mai mult decât suficient timp pentru ca o femeie să rămână însărcinată și chiar… să nască. Dar ar putea fi concepută și purtată în siguranță o sarcină în spațiu? Și ce s-ar întâmpla cu un copil născut departe de Pământ?

De exemplu, pe Pământ, aproximativ două treimi dintre embrionii umani nu trăiesc suficient de mult pentru a se naște, majoritatea pierderilor având loc în primele săptămâni după fertilizare; adesea înainte ca femeia să știe măcar că este însărcinată.

Aceste pierderi timpurii, neobservate, se întâmplă de obicei atunci când un embrion fie nu se dezvoltă corect, fie nu se implantează cu succes în peretele uterului.

Potrivit specialiștilor citați de studyfinds.org, sarcina poate fi înțeleasă ca un lanț de etape biologice. Fiecare trebuie să se întâmple în ordinea corectă și fiecare are o anumită șansă de succes. Pe Pământ, aceste șanse pot fi estimate folosind cercetări clinice și modele biologice.

Dar microgravitația, senzația aproape totală de imponderabilitate resimțită în timpul zborurilor spațiale ar face concepția mai dificilă din punct de vedere fizic, deși probabil nu ar interfera prea mult cu menținerea sarcinii odată ce embrionul s-a implantat.

Totuși, a naște și a îngriji un nou-născut ar fi mult mai dificil în condiții de gravitație zero – fluidele plutesc, la fel și oamenii, ceea ce face ca nașterea unui copil și îngrijirea acestuia un proces mult mai dezordonat și mai complicat decât pe Pământ.

Pe de altă parte, în timpul sarcinii, fătul în curs de dezvoltare crește deja într-un mediu asemănător… microgravitației, mai precis plutește în lichid amniotic neutru flotabil, amortizat și suspendat. Inclusiv astronauții se antrenează pentru ieșiri în spațiu în rezervoare de apă concepute pentru a imita imponderabilitatea – în acest sens, uterul feminin este deja un simulator de microgravitație.

Teoria, departe de aplicabilitate

În afara straturilor protectoare ale Pământului, există o amenințare foarte periculoasă: razele cosmice. În timp ce pe Terra suntem protejați de majoritatea radiațiilor cosmice de atmosfera groasă a planetei și, în funcție de momentul zilei, de zeci de mii până la milioane de kilometri de acoperire din partea câmpului magnetic al Pământului, în spațiul cosmic, această protecție dispare.

Acest lucru poate provoca daune extrem de localizate – ceea ce înseamnă că celulele individuale sau părți ale celulelor sunt distruse, în timp ce restul corpului poate rămâne neafectat. Uneori, raza poate lovi ADN-ul, generând mutații care cresc riscul de cancer.

Pe măsură ce sarcina progresează, riscurile se schimbă – odată ce circulația placentară – sistemul de flux sangvin care leagă mama și fătul – este complet formată, iar fătul și uterul cresc rapid, razele cosmic potențiale au o țintă mai mare.

Pe Pământ, sarcina și nașterea prezintă unele riscuri, iar în spațiul cosmic, acestea sunt amplificate.

Așadar, s-ar putea naște un bebeluș în spațiu? În teorie, da. Dar până când oamenii nu vor găsi modalități de a proteja embrionii de radiații, a preveni nașterea prematură și de a crește în siguranță bebelușii în microgravitație, sarcina spațială rămâne un experiment cu risc foarte ridicat, pentru care omenirea este (deocamdată) departe de a fi pregătită.

Roxana Istudor

Foto: pixabay.com

26 iulie 2025, o zi cu o încărcătură emoțională înălțătoare! La Uzdin, Vasile Barbu, poetul, omul de cultură, românul, premiază românismul. Adună laolaltă români trăitori din toate colțurile României, din comunitățile românești din Banatul istoric. Teodor Groza Delacodru nu e de acord cu această denominare, el numește Banatul geografic. În fața bustului lui Mihai Eminescu s-au rostit cuvinte frumoase, frumoase pentru că sunt adevărate, pentru că răzbate bucuria reîntâlnirii oamenilor de înaltă ținută. Offff, cuvinte puține! Offff, cuvinte sărace! Toate întâlnirile, toate premiile, toate revistele, toate ziarele, toate cărțile scrise nu au decât un singur scop, strigă din toți plămânii: ,,Nu uitați cine sunteți! Nu uitați limba română! Asta este moștenirea voastră! Și înțelegeți că nimic nu poate fi mai de preț!” Anul acesta, sub egida Societății literar artistice „Tibiscus“ Uzdin, una dintre cele mai active organizații în domeniul culturii şi a identității naționale a românilor din Serbia, la a 32-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie ,,Drumuri de spice”, Marele Premiu pentru Poezie ,,Sf. Gheorghe “ i-a fost conferit poetului ieșean Valeriu Stancu, membru al uniunii Scriitorilor din România, filiala Iași. Știm în larga noastră țară cine este? Nu știm. Însă poetul român își face datoria, poartă stindardul românesc în lume și aduce recunoașterea valorii înapoi acasă:,, Poetul Valeriu Stancu a câștigat Premiul Mallarmé 2025 pentru cartea sa de poezie «L’insomniaque fusil de Rimbaud», publicată în 2024 de editura PHI din Luxemburg.”, notează Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iași pe site-ul oficial.

Marele Premiu al Culturii Românilor ,,Podul lui Traian” a fost conferit pentru al doilea an consecutiv prof. dr. ist. Ionel Bota, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, pentru întreaga activitate literară, culturală și poetului, eseistului Gheorghe Mihail Bârlea, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj. Domnul Erwin Josef Tigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din România, filiala Caras-Severin, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, promotor al culturii germane în Banatul Montan, în țară și peste hotare, Premiul „Tibiscus”, ne- a amintit poemul lui Nikolaus Lenau ,, Foaie veștedă “ tradus în limba română de Mihai Eminescu. Moment sensibil și plin de emoție cum nu se putea mai potrivit! Au urmat apoi premii pentru recunoaștere a meritelor scriitoricești, a preocupărilor pentru promovarea limbii române, a culturii, în genere susținute de-a lungul anilor pentru reprezentanți ai culturii românești din Serbia și România: Premiul „Tibiscus” – Delia Munteanu, Premiul pentru publicistică „Virgil Gătăianțu” – Dimitrie Miclea (Serbia), Ana Maria Ursulescu (Serbia), Gabriela Șerban (România), Premiul „Pelerin pe meridiane românești” a fost conferit lui Nicolae Toma și lui Daniel Luca . Și nu am putut aminti pe toți contribuitorii la strădania comună întru slăvirea limbii și culturii române, lista acestora, spre lauda lor, fiind extinsă.

Cristina Zainea

 

Cea de-a IX-a ediție a Concursului Internațional de Dirijat “Ionel Perlea”, a avut deschiderea în data de 29 iulie 2025, în Sala de spectacole „Europa “ din orașul Slobozia, județul Ialomița.  Pentru început, Clementina TUDOR, manager al Centrului Cultural “Ionel Perlea” și organizatoare a festivalului alături de Asociația „Suonarte “, a prezentat  juriul.  

Președinte al juriului este și în acest an, cunoscutul muzician,   compozitor și dirijor  Sabin PAUTZA.

În concurs au fost înscriși inițial 30 de concurenți. După o primă selecție au rămas în competiție 24 de concurenți. Ei  vin din multe țări ale globului : Japonia, China,Taiwan, Columbia, Venezuela, Italia, Ucraina, Belgia, Germania, S.U.A., Azerbaidjan și România.

Din țara noastră avem în competiție 6 concurenți .

Ca de fiecare dată, la deschiderea oficială a participat și reprezentantul Consiliului Județean Ialomița,  domnul  Mircea Neacșu, vicepreședinte al acestei instituții. Consiliul Județean Ialomița  sprijină  financiar această manifestare internațională, care a dobândit în timp un renume pe plan mondial.

Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin