Biblioteca germană „Alexander Tietz” din Reșița a fost gazda unei inedite lansări de carte, cea de-a treisprezecea lucrare a colegului nostru, membru al Filialei Caraș-Severin a UZPR, prof. Mihai Ilie Suru.
„CONSEMNĂRI 2024” este titlul cărți scoasă sub îngrijirea Editurii UZPR, primită cu real interes și unanime aprecieri de cei prezenți.
2025 este anul în care intră în vigoare prevederile European Media Freedom Act (EFMA), set de reglementări fără precedent prin care Uniunea Europeană susține libertatea presei, pluralismul mass-media și responsabilitatea editorială. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, cea mai mare organizație de breaslă din țară, a organizat conferința „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei din România”, în Sala „Mihai Viteazul“ din Parlamentul României.
Regulamentul EFMA va deveni direct aplicabil în România fără a necesita transpunere legislativă, dar presupunând adaptarea urgentă a legislației naționale, în special în ceea ce privește definirea clară a furnizorului de servicii mass-media, dincolo de televiziune și radio, reglementarea echilibrată a actorilor digitali, fără a afecta libertatea de exprimare, precum și stabilirea unor criterii transparente pentru licențiere, avizare și sancționare.
Obiectivul principal al reglementărilor europene se referă la crearea unui cadru legislativ echitabil pentru furnizorii de servicii media (media tradițională) care să asigurare în societatea românească dezvoltarea gândirii critice, un ingredient recunoscut de toți experții ca fiind arma principală pentru combaterea dezinformării și nu un posibil intrument de limitare masivă a libertății de exprimare.
Evenimentul organizat de UZPR a fost onorat de prezența unor reprezentanți ai autorităților statului, de experți din domeniu, de jurnaliști și lideri de opinie, care au abordat implementarea Media Freedom Act în România din numeroase perspective.
Regulamentul EMFA include prevederi care vizează și serviciile media digitale. În acest context, reglementările legale existente pentru audiovizual nu pot fi extinse automat și asupra serviciilor digitale, întrucât acest lucru le-ar împovăra excesiv activitatea, riscând chiar să le ducă în faliment. Totodată, nu este acceptabil să existe un dublu standard. Prin urmare, este necesară o lege unică, care să conțină principii comune pentru ambele domenii – audiovizual și digital – cu diferențieri doar în ceea ce privește simplificarea anumitor reguli aplicabile sectorului digital. Cu alte cuvinte, un furnizor de servicii media nu poate avea drepturi și obligații diferite în funcție de tipul de serviciu pe care îl oferă.
Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a deschis conferința subliniind importanța faptului că implementarea EFMA a devenit un punct central al preocupărilor mass-media. În continuare, moderatoarele evenimentului, jurnalistele Ruxandra Săraru și Andreea Crețulescu, membre ale Consiliului Director al UZPR, s-au referit la rolul puternic, de „moment zero”, al implementării EFMA, din perspectiva libertății editoriale și gândirii critice în societatea românească.
Adoptarea și implementarea EMFA reprezintă un pas esențial pentru consolidarea democrației, transparenței și independenței jurnalistice în România. În acest context, Mircea Abrudean, președintele Senatului României, a transmis că factorul politic are un rol important în cadrul dezbaterii: „Avem responsabilitatea de a garanta libertatea presei”.
EMFA propune măsuri clare împotriva interferenței guvernamentale sau economice în activitatea editorială, prevede obligații privind transparența proprietății media și a finanțării publice pentru instituțiile de presă, introduce norme pentru protejarea jurnaliștilor împotriva supravegherii abuzive și a intimidării, dar și pentru protecția surselor. De asemenea, în condițiile în care România trebuie să-și adapteze legislația pentru a respecta reglementarea europeană și a proteja, în același timp, libertatea editorială și pluralismul real în spațiul media – clasic și digital, este nevoie să se decidă cine intră sub incidența reglementării (în prezent, legislația românească vizează în proporție covârșitoare doar televiziuni și radio), evitarea suprareglementării, este nevoie de criterii clare de licențiere /avizare și sancționare, în logica depolitizării și votului arbitrar. În cazul sancționării furnizorului, aceasta să se facă cu respectarea DREPTULUI DE CONTESTARE LA O INSTANȚĂ INDEPENDENTĂ (contencios administrativ) și aplicarea sancțiunii DUPĂ ce această instanță se pronunță.
Mihai Ghigiu, președinte al Comisiei pentru Învățământ al Camerei Deputaților, a subliniat faptul că Regulamentul are menirea de a asigura libertatea presei, iar în acest tablou, „educația are un rol esențial dacă dorim ca această reglementare să treacă dincolo de hârtie”.
Bogdan Ciucă, președinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaților consideră EFMA „ca pe o asumare publică a unor valori în spațiul european”, iar Cristian Niculescu-Țâgârlaș, președinte al Comisiei pentru cultură și media din Senat, a afirmat că „aplicarea EFMA pornește de la o necesitate – este o reglementare europeană, iar România trebuie s-o adopte”.
Reprezentantul Ministerului Culturii a dat asigurări că instituția „susține implementarea deplină a regulamentului și va sprijini independența editorială, protecția surselor, pluralismul și combaterea ingerințelor în mass-media”, iar Ștefăniță Avramescu, președinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, a subliniat faptul că „jurnaliștii trebuie să aibă toată libertatea să se exprime, întrucât nimeni un știe mai bine decât jurnaliștii ce înseamnă libertatea presei”.
Mai departe, pe parcursul dezbaterilor, reprezentantul Consiliului Național al Audiovizualului s-a referit la „asigurarea prin prerogativele legii a libertății și pluralismului mass-mediei”, iar reprezentantul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a menționat că instituția „sprijină cu expertiză pe zona sa de competență implementarea EFMA prin aplicarea responsabilității pentru platformele mari, care si-au depășit de mult scopul inițial pentru care au fost create”.
De asemenea, dezbaterea a abordat finanțarea de stat transperentă și echitabilă pentru media publică și privată, transparența audiențelor, implicarea organizațiilor societății civile din domeniu în procesul legislativ, recomandând și o potențială creare a unui grup de lucru (eventual interinstituțional), în vederea implementării EFMA.
Reprezentant al mediului academic, Mihnea Costoiu a relevat faptul că Universitatea Politehnica „pune la dispoziția implementării EFMA structuri și mecanisme prin care explicăm unei pături mai mari din populație care sunt instrumentele prin care se poate ajusta un mesaj”.
Reprezentanții mass-media, deopotrivă publice și prívate, au abordat, pe parcursul celor două serii ale dezbaterii, printre altele, teme ca supracontrolul, suprareglementarea, tratamentul corect din partea autorităților, independența furnizorilor de informație, înființarea unui organism de reglementare a presei care să fie alcătuit din profesioniști în domeniu, legea audiovizualului și cea de funcționare a posturilor publice, garanțiile pe care le stabilește EFMA pentru libertatea de exprimare sub raport procedural și instituțional.
UZPR cere un proces public și consultativ pentru aplicarea EFMA in Romania. „Solicităm un cadru de dezbatere deschis, fără agende ascunse, în care jurnaliștii, creatorii digitali și societatea civilă să aibă un cuvânt important de spus” a declarat Sorin Stanciu, președinte al UZPR.
În cadrul dezbaterii naționale organizate de UZPR s-a evidențiat și faptul că aplicarea Regulamentului European privind Libertatea Mass-Mediei (EFMA) nu este doar o obligație juridică pentru România, ci și o șansă strategică de a consolida un ecosistem media sănătos, credibil, funcțional. „Pentru aceasta, este esențial să construim un cadru legislativ echitabil – în special pentru furnizorii tradiționali de servicii media, care, în ciuda provocărilor digitale, rămân piloni ai informării publice. Un astfel de cadru nu trebuie să însemne doar reglementare, ci sprijin pentru un jurnalism de calitate, ancorat în responsabilitate editorială și independență. Pentru că doar o presă liberă, profesională și respectată poate contribui la ceea ce experții numesc imunitate democratică: dezvoltarea gândirii critice în societate. Într-o eră dominată de dezinformare, polarizare și manipulare digitală, gândirea critică devine o resursă de securitate publică. Iar presa profesionistă, cu reguli clare, dar corecte, este partenerul cel mai de încredere în cultivarea acestui reflex social”, au menționat moderatoarele evenimentului.
În urma dezbaterii naționale „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei în România”, UZPR va elabora un document de poziție care va conține propuneri concrete privind categoriile de actori media care ar trebui incluși în reglementare, modele aplicate în alte state membre ale UE, principiile unei reglementări democratice și echilibrate, nevoia de independență instituțională în procesul de reglementare.
Foto: Marius Simion
Departamentul Comunicare
Un subiect mai puțin abordat și aprofundat în temele cotidiene de discuție sau agreat în subiecte de scrieri jurnalistice, este despre un spațiu ce-l definesc ca unul sacru al întregii omeniri – de la individ, la comunitate și mai departe, la națiune. Funest prin reprezentarea sa, cimitirul, căci despre acest aparte spațiu voi face vorbire în introducerea prelegerii mele, poate fi privit într-un registru diferit, de aceea în construcția introducerii mele, am ales perspectiva unei porți către trecut, pe care voi încerca să o întredeschid în cele ce urmează.
Adeseori, pășind prin Cimitirul Ortodox din Mehadia, am avut sentimentul prezenței în acest spațiu a unei bune părți a istoriei comunității noastre, purtate în timpul viețuirii de cei care își odihnesc aici rămășițele lor pământești. Generații întregi, un mozaic de destine, de la copii inocenți, la bătrâni înțelepți, eroi ai neamului, personalități marcante, alcătuiesc în întregul lor, o carte mută a vieților trecute, pietrele funerare reci devenind mărturiile tăcute ale unor povești nespuse.
Fiecare placă deși prezintă privitorului doar un nume, împreună cu marcarea temporală a viețuirii, ea este de fapt un ecou al unei existențe, o amintire dorită a fi gravată pentru veșnicie. Astfel, într-una dintre peregrinările mele în acest spațiu al umbrelor celor plecați, am constatat prezența unui monument funerar distins prin vechimea și reprezentarea sa. Impunător, însă fără prezența vizibilă a ostenelii afișării unei anumite opulențe, monumentul mărturisește existența unei remarcabile personalități. Vălul uitării așternut peste această personalitate, mă determină ca, prin prezentul material, să-l întredeschid spre o minimă rememorare. Spun minimă, deoarece în urma unei încercări de documentare, nu am reușit să determin suficiente fapte biografice, pentru a fi în măsură a construi un portret cât de cât fidel al modului în care a gândit, a simțit, a acționat și a interacționat cu lumea sa. Prin urmare, în cele ce urmează doar voi trece în revistă câteva repere ale existenței sale. Personalitatea la care mă refer este unul dintre protopopii Mehadiei, pe numele său: Dimitrie Jacobescu– Protoprezbiter gr.ort.roman (conf.inscripționării de pe piatra funerară).
După cum se știe, Protopopiatul Mehadiei a funcționat între anii 1726-1928, în cadrul Episcopiei Caransebeșului. Protopopii Mehadiei, conform documentelor istorice bisericești, sunt: Constantin Dure, George lliescu, Dimitrievici Ștefan, Nicolae Stoica de Hațeg, Lazăr Radac, lacob Popovici, Dimitrie Iacobescu, Mihai Popovici, loan Ștefanovici, Dionisie Popovici, Dr. loan Sârbu, loan Popa.
Așadar, Cimitirul Ortodox din Mehadia odihnește osemintele
Protopopului Dimitrie Iacobescu din Mehadia, despre care, în documentele istorice ale Bisericii Ortodoxe din Banat, există câteva mențiuni importante – primul și cel mai important: este menționat ca Protopop al Mehadiei într-o perioadă destul de lungă, indicând o prezență semnificativă în istoria protopopiatului. Conform acestor surse, a fost protopop în perioada 1850 – 1872 (anul coincide cu decesul său inscripționat pe monumentul funerar). Alte surse îl plasează ca preot în Globurău în 1858, și ca protopop în Mehadia în 1858 (https://www.episcopiacaransebesului.ro/19-parohia-globurau/) – posibil o scurtă perioadă, o coincidență de nume (foarte puțin probabil!) sau o confuzie cu o listă a preoților unei parohii în care a slujit înainte de a deveni protopop.
Încă o referință îl indică ca preot la parohia ,,Schimbarea la Față ” (vechea biserică) Băile Herculane 1850-1664 (Daniel Alic: ,,Protopopiatele și parohiile Episcopiei Caransebeșului – Micromonografii ” – Presa Universitară Clujeană, 2017).
O altă referință indică faptul că în 1865, Andrei Șaguna, după reînființarea Mitropoliei Ortodoxe, a trimis o circulară care privea și cererea protopopiatului Mehadiei, semnată de Dimitrie Iacobescu. Acest lucru confirmă cu certitudine rolul său de protopop la acea dată.
Este menționat și în legătură cu Congresul Național Bisericesc din anul 1870, unde a ridicat anumite probleme din partea protopopiatului Mehadiei.
Activitatea sa se suprapune cu o perioadă importantă de reorganizare și consolidare a Bisericii Ortodoxe Române din Banat, în contextul înființării Episcopiei Caransebeșului (1865) sub Mitropolia Ardealului, condusă de Andrei Șaguna.
Protopopiatul Mehadia era o entitate importantă la acea vreme, cu un număr considerabil de parohii și credincioși (ex: în 1865, Protopopiatul Mehadia avea 44 de parohii și 52.415 credincioși).
De asemenea, protopopul Dimitrie Iacobescu este menționat ca fiind cel care l-a condus pe ultimul drum pe Protopopul Lazăr Radac (1841-1853)- ,,În anul 1853, la data de 7 ianuarie, la vârsta de 64 de ani, s-a mutat la Domnul, fiind condus pe ultimul drum de către protopopul Mehadiei, Dimitrie Iacobescu 78.” (,,Monografia Caransebeșului” – Andrei Ghidul, Iosif Bălan, Editura Autorilor, Caransebeș 1909).
O altă mențiune am regăsit-o la Profesorul Costin Feneșan în lucrarea: ,,Epistolarul românesc al lui CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA (1841) – Un bilanț”: ,,La 18 februarie 1851 protopopul Mehadiei, Dimitrie Iacobescu, dând curs instrucțiunilor primite de la Consistoriul eparhial din Vârşeț, recomanda preoților din protopopiatul său cumpărarea Octoihului şi Tipiconului, legate într un singur volum, exemplare aflate încă în tipografia Universității din Pesta, mai ales că prețul cărții scăzuse până la 4 florini în monedă de argint pentru un exemplar: „… ca nu numai pentru bisăricile acelea unde cartea aceasta numai într un exemplar să află, ci şi persoanele singuratice, preoțeşti, învățătoreşti şi alți cărturari de rânduiala şi cântarea bisăricii noastre iubitori să şi o câştige.”
Ceea ce putem concluziona este că Dimitrie Iacobescu, ca Protopop al Mehadiei a avut o prezență semnificativă în viața spirituală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, jucând un rol activ în viața bisericească a regiunii și fiind implicat în evenimente importante ale epocii, precum reorganizarea bisericească și congresele naționale bisericești.
Așadar, încheindu-mi această pledoarie, aș vrea să concluzionez că cimitirul nu este doar un loc al morții, unde doliul se împletește cu iubirea, iar finitea umană se întâlnește cu speranța eternității, el este și un spațiu al amintirii, al reflecției și al continuității, o potențială punte între trecut, prezent și viitor. Aici putem, descoperi și rememora, prin intermediul celor care au creat istoria și au pus bazele prezentului, anumite momente ale istoriei, multe dintre ele, din păcate, cufundate într-o regretabilă uitare.
Constantin VLAICU/ UZPR/
Mehadia, 2025
28 iulie 2025, ora 17.00, plecarea din fața Salonului de Artă și Industrie str. Traian Lalescu nr. 27, Reșița:
La pas prin Reșița Germană. Pe urmele cartierului pierdut: tur interactiv despre Reșița de altădată, condus de Andrei Florin Bălbărău (Muzeul Cineastului Amator) și Bogdan Andrei Mihele (colecționar).
30 iulie 2025, ora 17.00, plecarea din fața Centrului Universitar UBB din Reșița:
Descoperă Reșița: Clădiri, comunități, povești: tur interactiv pentru tineri despre Reșița de altădată, condus de Ioana Ciolea. După tur, workshop creativ de linogravură, unde tinerii vor putea realiza propriile printuri pe tricouri sau sacoșe.
31 iulie 2025, ora 19.00, Centrul German „Alexander Tietz” = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Reșița de altădată. Schimbări în țesutul urban din ultimii 100 de ani: o discuție cu publicul despre schimbările radicale prin care a trecut Reșița în ultimii 100 de ani, alături de Andrei Florin Bălbărău (Muzeul Cineastului Amator), Ada Cruceanu–Chisăliță (critic literar, traducător), Bogdan Andrei Mihele (colecționar) și Erwin Josef Țigla (președintele Forumului Democractic al Germanilor din Caraș-Severin).
Ein Projekt organisiert vom ifa-Regionalbüro (Institut für Auslandsbeziehungen) mit Mitteln des Auswärtigen Amtes, als Teil des Vermittlungsprogramms für das Projekt „Reclaiming Post-Industrial Futures“, ein künstlerisches Aufenthaltsprogramm, das verlassene Industriestädte in Rumänien erforscht und sie als potenzielle Räume für die Zusammenarbeit und Erneuerung der Gemeinschaft betrachtet, entwickelt von EUNIC Rumänien. European Union National Institutes for Culture:
28. Juli 2025, 17:00 Uhr, Kunst- und Industrie-Salon Reschitza, Str. Traian Lalescu Nr. 27:
Spaziergang durch das ehemalige Deutsch-Reschitza, auf den Spuren der verlorenen Nachbarschaft: eine Stadtführung durch Alt-Reschitza mit Andrei Florin Bălbărău (Museum des freiwilligen Filmemachers) und Bogdan Andrei Mihele (Sammler).
30. Juli 2025, 17:00 Uhr, Eingang im Universitätszentrum UBB Reschitza:
Entdecke Reschitza: Gebäude, Gemeinschaften, Erzählungen: eine Stadtführung für Jugendliche durch Alt-Reschitza mit Ioana Ciolea. Im Anschluss an die Führung findet ein kreativer Linolschnitt-Workshop statt, bei dem die Jugendlichen eigene Drucke auf T-Shirts oder Taschen anfertigen können.
31. Juli 2025, 19:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Reschitza von gestern. Veränderungen des Stadtgefüges in den letzten 100 Jahren: Podiumsdiskussion über die radikalen Änderungen, die Reschitza in den letzten 100 Jahren erlebt hat, mit Andrei Florin Bălbărău (Museum des freiwilligen Filmemachers), Ada Cruceanu-Chisăliță (Literaturkritikerin und Übersetzerin), Bogdan Andrei Mihele (Sammler) und Erwin Josef Ţigla (Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen).
UZPR CARAS SEVERIN 
