metarsis 

Se împlinesc 30 de ani de la întâmplarea artistică din Șura Casei Erika și Georg HROMADKA (1995), scânteia care a generat Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna.

Fideli scopului propus inițial, acela de a oferi spațiu de exprimare tuturor celor care generează expresie artistică autentică sub orice fel de formă, Șura casei Hromadka din Brebu Nou/ Weidenthal, nr. 162 (vis-a-vis de Biserica) se va deschide pentru o  serie de evenimente sub genericul ,,Cultură în Șura lui Puba”.

Primele 2 evenimente vor avea loc în  sâmbătă, 12 și duminică 13 iulie 2025, ora 12:00  în Brebu-Nou, nr. 162 (vis-a-vis de Biserică) sub genericul ,,Cultură în Șura lui Puba HROMADKA, leagănul Festivalului Internațional de Jazz de la Gărâna. 30 de ani de Jazz și Culoare”. Va fi prezent într-un recital extraordinar Horea CRIȘOVAN, chitară. Arta vizuală va fi prezentă prin ,,Apă, zână și Țărână” semnată IRLO & EEA, curator Gilda GHINOIU și Corina NANI cu ,,Omgiu lui Pollok” și ,,Big Nudes by Design”. Prezența maestrului Sabin PAUTZA va înnobila evenimentul.

Once upon a time… A fost odată  ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti. O seară de august caldă a anului 1995, cu miros de fân proaspăt cosit. Inima Banatului Montan, la poale de Semenic, micuța localitate Weidhenthal/ Brebu-Nou nr. 162.  Acum 30 de ani, aici, în șoprul Casei Erika și a Georg Hromadka s-au înrâlnit muzicieni de elită din Olanda, Serbia, Germania și România. Și ce pot face niște oameni dedicați muzicii? Desigur, cântă! Un jam session de senzație cu Puba Hromadka, prietenii lui: Paul Weiner, Eugen Gondi și invitații din România, Olanda și Serbia. Pentru prima dată dealurile Weidenthal-ului și ale Wolfsberg-ului / Gărâna au fost învăluite de acorduri bine temperate de jazz. Atunci s-a scris prefața cărții Festivalului de Jazz de la Gărâna. Coautor al cărții a fost Gigi Tăuș. De ziua lui,  31 august 1995, renumitul bijutier timișorean devenit cărășan temporar prin achiziția unei case și deschiderea, primei pensiuni turistice postdecembriste din Gărâna (1992)-Hanul ,,La Răscruce” – i-a invitat pe muzicieni la un jam session în curtea Hanului, la o afinată și un gulaș gătit la ceaun. Atunci au hotărât ca, din l996, în chioșcul din curtea hanului să fie, anual, jazz! Și-au scris povestea Festivalului Internațional de Jazz de la Gărâna. Când curtea Hanului a devenit neîncăpătoare, din anul 2003, dacă nu mă înșel, Festivalul s-a mutat în Poiana Lupului în organizarea Fundației Jazz Banat a fam. Giura. Poveștile au continuat și sperăm să continue mulți ani.  Pentru că muzica unește. Și înnobilează. Iar poveștile frumoase trebuie scrise. Și pentru că ARTA naște ARTĂ. (Camelia DUCA)

 Corina NANI, născută 05.03.1978, conferențiar doctor Facultatea de Artă și Design, Universitatea de Vest Timișoara. Cu o remarcabilă carieră în arte vizuale, este, printre altele, membru fondator Comitetul de Estetică Urbană din  Primăria Timișoara, director de proiect la  Festivalul Internațional de Artă Stradală Timișoara/ FISART (2011-2022), membră a echipei de proiect ,,Bienala Internațională de Expoziții și Ilustrație de Carte” (2013 și 2014),  artă stradală  virtuală  din  2020 – prezent, curator și membră în echipa Light of Freedom/ Lumina Libertății 2018,  proiect în Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021. Deținătoare a numeroase premii și distincții  printre care ,,Certificat de excelență în Regenerare Urbană” – acordat de Asociația Națională a Urbaniștilor din România. Prelegeri despre arta stradală în Franța, Germania, Portugalia. Membră al UAP Timișoara.

IRLO & EEA Colegi din clasa a VII-a la Liceul de Arte din Arad, devenind, peste ani, o familie frumoasă și Duo artistic. Activi din 2023 în Arad, prezenți în galerii de artă,  sunt mereu pe drumuri implicați în proiecte de artă murală. IRLO deține două recorduri în România: cea mai mare pictură murală din țară, la Timișoara, prin FISART în 2019 și cea mai mare pictură murală dintr-un centru istoric din România, la Brașov, în același an.

Horea CRIȘOVAN, muzician, chitarist și compozitor român. Absolvent de Istorie – Engleză la Universitatea de Vest Timișoara își găsește adevărata  vocație în muzică. Biciclist pasionat, iubitor al drumețiilor pe munte și timișorean convins, Horea Crișovan este astăzi un muzician complet și complex, cu contribuții și apariții în formule din cele mai diverse, de la rock și pop, până la muzică simfonică, muzică de teatru și jazz.

Sabin PAUTZA, reșițeanla origine,reper important al culturii naționale și internaționale, cu o carieră remarcabilă: 60 de ani în țară și peste 30 de ani în SUA. Compozitor, dirijor, profesor doctor, Sabin PAUTZA  este deținătorul a numeroase premii și distincții naționale și internaționale: Premiul George Enescu al Academiei Române (1975), Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1979), Marele Premiu al Televiziunii Române (1981), Premiul de Compoziţie la Concursul Internaţional din Salt Lake City (Utah), Premiul Rudolph Nissim al Uniunii Compozitorilor Americani (ASCAP) şi Marele Premiu Dr. Martin Luther King Jr. pentru compoziţie. A fost nominalizat în International Who’s Who in Music (Cambrige, Anglia, ed. 1980-1984-1992-2000) și în 10.000 de americani notabili (editat de American Biographical Institute o dată la cinci ani).

Organizator:

METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană în parteneriat cu Fundația EnduRoMania- FISART prin Sergio MORARIU, Timișoara și Asociația CULTURĂ ÎN ȘURĂ.

Joi, 10 iulie 2025, orașul Bocșa a dat startul sărbătorii „Zilele Orașului” prin lansarea unei cărți! Și nu orice fel de carte, ci o carte a locului! O pagină de istorie locală, încă nescrisă, a fost completată de istoricul Mihai Vișan și bibliotecara Gabriela Șerban prin editarea unui nou volum în seria „Bocșa, istorie și cultură”.

Volumul „Decembrie 1989 la Bocșa. Memorii nealterate”, apărut la editura TIM din Reșița, este o carte bazată pe mărturii ale participanților la evenimentul din ʾ89 și pe relatările presei, un volum dedicat Bocșei și o contribuție importantă nu doar pentru istoria locală, ci și pentru întreg spațiul bănățean. 

Despre carte și autori au vorbit editorul Gheorghe Jurma, istoricul Ionel Bota, filologul Ada D. Cruceanu-Chiseliță, scriitorul Erwin Josef Țigla și  revoluționarii de la 1989:  inginerii Constantin Borozan și Victor Creangă, pioni importanți în evenimentele desfășurate la Bocșa în perioada 18-23 decembrie 1989, dar și mai târziu, după căderea comunismului în România. 

„După 35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 încă se mai scriu cărți despre evenimentele de atunci, fie la nivel național, fie regional, începând firește cu Timișoara. […] Acum se mai adaugă o carte despre evenimentele desfășurate în orașul Bocșa, completând imaginea Revoluției din spațiul Banatului. Autorii – profesorul de istorie Mihai Vișan și bibliotecara Gabriela Șerban – apelează la surse diverse, dincolo de bibliografia existentă, începând cu propria experiență sau interviuri cu participanți la evenimente ori alte mărturii. Se întregește un tablou necesar despre un moment istoric, cu desfășurarea și consecințele sale.” Consemnează  în prefața cărții scriitorul și editorul Gheorghe Jurma.

„Decembrie 1989 la Bocșa. Mărturii nealterate” este cel de-al 74-lea titlu în seria „Bocșa, istorie și cultură”, proiect inițiat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în urmă cu 24 de ani, o serie care însumează titluri ale unor volume reprezentative pentru spațiul Banatului și nu numai, care readuc în memoria comunității și  reașază la loc de cinste nume și fapte de cultură, istorie, artă și spiritualitate.

Evenimentul organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa și al primarului Patriciu Mirel Pascu, a fost înnobilat de talentul unor copii bocșeni, elevi ai Liceului de Artă „Sabin Păutza” din Reșița. Frații Macioca – Efraim, Dorotea și Rut – au încântat publicul prezent prin interpretarea  instrumentală a unor arii muzicale cunoscute. Iar pentru prezența lor mulțumim prietenului nostru Mircea Rămneanțu, de a cărei colaborare ne bucurăm în multe astfel de întâmplări cultural-artistice.

Sărbătoarea „Zilele Orașului Bocșa” continuă cu două spectacole de excepție: unul folcloric și unul de muzică ușoară, desfășurate în aer liber, în perioada 11 – 12 iulie 2025, iar în data de 17 iulie va fi lansată o nouă carte a Bocșei: primul volum din monografia orașului „Bocșa sub arc de timp”, autori Mihai Vișan și Constantin Borozan.

      Evenimentul „Zilele Orașului Bocșa” se va încheia cu tradiționala sărbătoare religioasă: hramul Mănăstirii Sf. Ilie de la Izvor (19 – 20 iulie) , în acest an alăturându-se un alt eveniment de excepție: proclamarea locală a canonizării Sf. Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova. Cu acest prilej părintele protosinghel dr. Ioanichie Petrică împreună cu ing. Ionel Vucescu au realizat un volum intitulat „Sfântul Părinte Calistrat Bobu sau tradiția duhovnicească tainică a monahismului vasiovean”, un volum apărut recent la Editura Episcopiei Caransebeșului, prefațat de PS Lucian, ierarhul eparhiei. Iată, în acest an, mai mult ca niciodată, evenimentul „Zilele Orașului Bocșa” împletește deosebit de armonios Cartea, Arta și Spiritualitatea, cele trei misiuni ale unei veritabile culturi: lectură, tradiție, credință!

Iată, în acest an, mai mult ca niciodată, evenimentul „Zilele Orașului Bocșa” împletește deosebit de armonios Cartea, Arta și Spiritualitatea, cele trei misiuni ale unei veritabile culturi: lectură, tradiție, credință!