Interviu realizat de Adriana Telescu (UZPR Caraș Severin) cu Clemetina Tudor, director al Centrului Cultural „Ionel Perlea” și organizatoare a Festivalului Ionel Perlea 2025.

3 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: Ștefan Isac, „Un om, un nume”, vol. II, Editura „UZPR” București, 2025.

 

3. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: Ștefan Isac, „Un om, un nume” (= „Eine Person, ein Name“), Band II, Verlag „UZPR” Bukarest, 2025.

 

Cu un număr record de jurnaliști uciși în ultimul an, patru reporteri care relatează despre conflictele din întreaga lume dezvăluie cum evită moartea în numele informării publicului.

Stephen*, 39 de ani, este jurnalist în Republica Democrată Congo. Războiul dintre armata RDC și facțiunea militară cunoscută sub numele de M23 este unul dintre cele mai lungi conflicte din Africa. Escaladarea violenței a însemnat că Stephen renunță acum la o prezență pe rețelele de socializare – a fost vizat de rebelii M23. „Am relatat despre aproape toate conflictele din Kivu de Nord, unde lucrez ca reporter. Moartea era peste tot. Am fost integrat alături de forțele guvernamentale în principalele zone de conflict și acesta este motivul pentru care am fost vizat de rebelii M23. Eram acasă în Goma [un oraș din regiunea Kivu de Nord din estul RDC] când am primit apeluri telefonice anonime de la membri ai M23 care mi-au spus că știau că am relatat alături de forțele guvernamentale. Mi-au spus că mă vor vâna… Întreaga experiență m–a lăsat traumatizat psihologic. Chiar dacă acest război mi-a afectat grav viața, jurnalismul este o adevărată pasiune. Este o vocație pentru mine”, povestește jurnalistul, citat de The Guardian.

„Fac tot posibilul să spun povestea sutelor de oameni strămutați, torturați sau dispăruți”

Daniel* este jurnalist de mai bine de un deceniu în statul Sinaloa, din nordul Mexicului – locul în care se derulează unui război sângeros împotriva drogurilor. Statul este inima uneia dintre cele mai puternice organizații de trafic de droguri din lume, cartelul Sinaloa. Mexic este deja una dintre cele mai periculoase țări din lume pentru jurnaliști, dar a devenit îngrozitor în ultimele luni. Șapte sau opt persoane „dispar” aici în fiecare zi, inclusiv femei și copii. „Fac tot posibilul să spun povestea sutelor de oameni care sunt strămutați, torturați sau dispăruți în fiecare an în războaiele cartelurilor. M-am întrebat de ce continui să fac ceea ce fac în ciuda riscului. Mi se pare foarte, foarte dificil și încă procesez mai multe incidente care mi s-au întâmplat”, mărturisește Daniel, care, după o amenințare, a stat mai multe luni ascuns. „Eram în Culiacán și relatam despre arestarea lui Ovidio Guzmán, fiul lui El Chapo, baronul drogurilor din cartelul Sinaloa. Bărbați înarmați m-au oprit, m-au amenințat și mi-au confiscat tot ce aveam. Știind că sunt jurnalist, mi-au făcut fotografii și videoclipuri ținându-mi o armă la tâmplă. Am decis să părăsesc statul și să mă îndrept spre peninsula Yucatán, la recomandarea unității naționale pentru protecția jurnaliștilor. A trebuit să-mi îmbrățișez soția și copiii și să ies pe ușă plângând, fără să știu când mă voi putea întoarce”, își amintește Daniel.

„Crimele de război comise aici nu vor ajunge la lume dacă nu mai lucrez”

Rar Ra* este un jurnalist care lucrează în statul Kachin, din Mayanmar. Țara a fost cuprinsă de un război civil brutal de când tranziția sa către democrație a fost întreruptă de armata care a preluat puterea printr-o lovitură de stat, în 2021. Ca jurnalist cunoscut, Rar Ra este monitorizat, iar telefonul și laptopul său sunt verificate. „După lovitura de stat, armata a pus postul nostru de televiziune – un canal cu sediul în Yangon – pe o listă neagră. Unii dintre colegii mei s-au dus direct la graniță pentru a scăpa în alte țări, dar eu m-am întors la locul meu de naștere. Am vrut să continui să relatez știrile cât mai mult posibil, scriind despre crimele de război comise de armată, atacurile aeriene care ucid copii și despre condițiile persoanelor strămutate. Trebuie să fiu discret și nu pot ține evidența, șterg toate notițele după ce trimit relatările editorului meu, deoarece armata ne verifică adesea telefoanele și laptopurile. Sunt monitorizat și verificat, așa că trebuie să fiu în gardă tot timpul. Trebuie să mă gândesc mereu cum să scap și unde să mă duc. Este greu să obții informații despre ce se întâmplă în Myanmar – nu există vreun loc sigur… Continui cu această slujbă – crimele de război comise aici nu vor ajunge la lume dacă nu mai lucrez. Fac tot posibilul, în ciuda tuturor provocărilor legate de pericol, să cresc gradul de conștientizare cu privire la oamenii care sunt uciși în fiecare zi”, detaliază Rar. (redacția UZPR)

Foto: YouTube

2 iunie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Franciscus PP.  (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatican): 6 săptămâni de la trecerea sa în eternitate.

Expoziție filatelică și de carte „Vizita Papei Francisc în România, 31 mai – 2 iunie 2019”, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

2 iunie 2025, ora 14.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Dublă expoziție de artă plastică Gabriela Surugiu & Doina Hlinka, membre ale Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

2 iunie 2025, ora 16.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Salonul de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

2 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a VI-a.

 

2. Juni 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Franciscus PP.  (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatikan): 6 Wochen seit seinem Hinscheiden im Herrn.

Philatelie- und Buch-Ausstellung: „Besuch von Papst Franziskus in Rumänien, 31. Mai – 2. Juni 2019“, aus der Sammlung von Erwin Josef Ţigla.

 

2. Juni 2025, 14:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Doppelte Kunstausstellung Gabriela Surugiu & Doina Hlinka, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

2. Juni 2025, 16:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Kunstausstellung „Frühlings-Kunstsalon“ des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich folgende Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

2. Juni 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil VI.

 

Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni

1 iunie 2025

Anul 2025 a fost declarat Anul Național al Copilului în România prin lege adoptată de Parlament! Aceasta înseamnă că autoritățile – centrale și locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora vor organiza și susține evenimente și activități dedicate dezvoltării sociale, educaționale, culturale și civice a copiilor. De asemenea, Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor prioritiza, în limitele alocațiilor bugetare aprobate, investițiile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor ai căror beneficiari finali sunt copiii, în scopul creării unui mediu mai bun și mai sigur în care copiii să poată crește, învăța și se pot dezvolta armonios. (UNICEF România http://www.unicef.org/romania/ro)

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Anna Riatti, Reprezentantă UNICEF în România.

D.M.C. Ziua de 1 iunie nu este doar o zi în care ne bucurăm de joacă sau diverse evenimente dedicate copiilor. Este o zi dedicată drepturilor copiilor. Care este poziția UNICEF față de aceste drepturi?

A.R. UNICEF este agenția ONU mandatată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite să militeze pentru protecția drepturilor copilului, să contribuie la satisfacerea nevoilor lor de bază și să le extindă oportunitățile de a-și atinge potențialul maxim. Susținem și promovăm cu tărie drepturile copiilor la nivel global, inclusiv în România, în ultimii 30 de ani. Misiunea noastră în 190 de țări și teritorii din întreaga lume se concentrează pe a ne asigura că dreptul fiecărui copil la o viață sigură, sănătoasă și împlinită este respectat. Lucrăm cu toate statele membre ale Națiunilor Unite pentru a ne asigura că aceste drepturi sunt transpuse în viața de zi cu zi a copiilor.

D.M.C. Care sunt aceste drepturi?

A.R. Drepturile pe care UNICEF le promovează sunt cele incluse în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, care este cel mai ratificat tratat de drepturile omului din istorie. A fost adoptată în 1989 și prevede că toți copii, indiferent de cine sunt și unde se află, trebuie să trăiască în siguranță, să primească susținere când au nevoie, să aibă acces la educație, servicii de sănătate și să crească într-un mediu în care au parte de grijă și sprijin.  De asemenea, Convenția prevede clar că copiii ar trebui să poată învăța despre drepturile lor și să participe la luarea deciziilor care îi privesc.

D.M.C. Cum se pot face înțelese și cunoscute aceste drepturi?

A.R. Este esențial să ajutăm oamenii să înțeleagă și să promoveze drepturile copiilor pentru a ne asigura că aceste drepturi sunt respectate. În acest sens, UNICEF lucrează cu copiii, cu familiile, cu guverne și organizații ale societății civile, cu comunități, cu sectorul privat pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la drepturile copiilor. Lucrăm mult cu școlile, deoarece credem că școlile sunt mediul ideal pentru a promova drepturile copilului și a le discuta cu copiii. Este de asemenea foarte importantă colaborarea cu mass-media, care joacă un rol crucial în creșterea conștientizării legate de drepturile copiilor și a situației acestora. Vă mulțumim pentru oportunitatea pe care ne-ați oferit-o de a promova drepturile copilului.

D.M.C. Ce mesaj are UNICEF cu ocazia acestei zile dedicată copiilor?

A.R. Mesajul UNICEF cu ocazia ediției din acest an a Zilei internaționale a copilului este că astăzi trebuie să fie o zi de sărbătoare, dar și o zi de creștere a conștientizării cu privire la situația drepturilor copilului în România. Fiecare copil are dreptul să crească în siguranță, sănătos, educat, protejat de violență, discriminare și teamă. Din păcate, în prezent, milioane de copii din lume nu au aceste drepturi fundamentale.

Ca în fiecare 1 iunie din ultimii cinci ani, vă invităm să vă alăturați UNICEF la Senatul Copiilor și la Camera Deputaților. Vă așteptăm, pe copii și pe părinți, cu o mulțime de activități distractive pe tot parcursul zilei.