Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) anunță prima dintr-o serie de dezbateri organizate sub titlul „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”.
Găzduit de Radio România, acest eveniment va avea loc pe 10 iunie, începând cu ora 14:00, la Sala Radio, având o durată de 120 de minute.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România constată că toate segmentele societății sunt supuse, în mod constant, unor fluxuri informaționale cu caracter manipulator. Într-o eră în care fluxurile informaționale manipulatoare afectează toate segmentele societății, UZPR consideră că jurnaliștii au datoria de a se implica activ în combaterea dezinformării. Jurnaliștilor le revine, prin natura profesiei și a normelor deontologice care o guvernează, obligația de a se implica activ în identificarea, contracararea și prevenirea acțiunilor de dezinformare, contribuind astfel la consolidarea unui climat public bazat pe informație corectă și responsabilitate civică.
Acest ciclu de conferințe își propune să dezvolte conștientizarea publicului cu privire la riscurile dezinformării și să ofere instrumente necesare pentru contracararea acesteia.
Printre temele ce vor fi abordate se numără:
● Amenințările reprezentate de dezinformare și modalitățile de răspuns.
● Impactul teoriilor conspiraționiste asupra intenției de vot.
● Construirea informației oficiale și organizarea instituțiilor publice în comunicare.
● Aplicarea deontologiei jurnalistice în contextul rețelelor sociale.
● Importanța educației media în dezvoltarea gândirii critice a tinerilor.
Evenimentul va fi transmis live, pe pagina de Facebook a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Ca președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, regretatul Doru Dinu Glăvan a făcut ceea ce îi era cel mai pregnant în fire: a marcat organizația.
Tenace, omniprezent, implicat, ardent, jurnalistul sportiv care făcuse un brand din Radio Reșița a ridicat UZPR la un alt nivel, continuând astfel munca jurnaliștilor care înaintea sa puseseră umărul pentru această organizație ce activază neîntrerupt de mai bine de un secol.
Doru Dinu Glăvan a fost și omul care, în fruntea unei echipe de apropiați valoroși, a obținut pentru jurnaliști drepturi importante, a fost promotorul neobosit al UZPR și i-a ținut împreună pe membrii din toată țara și din filialele de peste granițe.
Jurnalist de vocație, Doru Dinu Glăvan și-a făcut din promovarea UZPR un țel pe care l-a urmărit cu ardoare și cu neodihna caracteristică slujitorilor acestei profesii.
Moștenirea fostului președinte al UZPR se află deopotrivă în continuarea activității Uniunii la ținuta și standardele pe care și le-a dorit (și le mărturisea neîncetat) și în memoria afectivă a membrilor Uniunii care l-au prețuit.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) are plăcerea de a anunța prima dintr-o serie de dezbateri organizate sub titlul “Jurnalismul față în față cu dezinformarea”.
Găzduit de Radio România, acest eveniment va avea loc pe 10 iunie, începând cu ora 14:00, la Sala Radio, având o durată de 120 de minute.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România constată că toate segmentele societății sunt supuse, în mod constant, unor fluxuri informaționale cu caracter manipulator. Într-o eră în care fluxurile informaționale manipulatoare afectează toate segmentele societății, UZPR consideră că jurnaliștii au datoria de a se implică activ în combaterea dezinformării. Jurnaliștilor le revine, prin natura profesiei și a normelor deontologice care o guvernează, obligația de a se implica activ în identificarea, contracararea și prevenirea acțiunilor de dezinformare, contribuind astfel la consolidarea unui climat public bazat pe informație corectă și responsabilitate civică.
Acest ciclu de conferințe își propune să contribuie la conștientizarea publicului cu privire la riscurile dezinformării și să ofere instrumente necesare pentru contracararea acesteia.
Printre temele ce vor fi abordate se numără:
● Amenințările reprezentate de dezinformare și modalitățile de răspuns.
● Impactul teoriilor conspiraționiste asupra intenției de vot.
● Construirea informației oficiale și organizarea instituțiilor publice în comunicare.
● Aplicarea deontologiei jurnalistice în contextul rețelelor sociale.
● Importanța educației media în dezvoltarea gândirii critice a tinerilor.
Participanți confirmați:
● UZPR:
Sorin Stanciu, jurnalist, președinte UZPR
Dan Constantin, jurnalist, Trustul Intact, vicepreședinte UZPR
Lavinia Șandru, UZPR
● Radio România:
Răzvan Dincă, Președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune
Dan Preda, jurnalist, manager Radio România Actualități
Ruxandra Săraru, jurnalistă, membru CA al SRR
Maria Țoghină, jurnalistă, membru CA al SRR
Radu Herjeu, jurnalist, membru CA al SRR, fost membru CNA
Liviu Popescu, membru CA al SRR
Flavia Voinea, jurnalistă, manager București FM
Mario Balint, corespondent RRA
● Ministerul Apărării Naționale
gl. mr. Constantin Spânu – consilier al ministrului și purtător de cuvânt
col. Florin Șperlea, redactor șef “Observatorul militar”
● Ministerul Afacerilor Interne
chestor Ramona Dabija (DIRP),
Iulian Drăgoi (DIRP)
Vlad Rotundu (DIPI)
● Ministerul Educației și Cercetării
Radu Szekely, consilier al ministrului
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică
Mihai Rotariu, manager Direcția Comunicare, Media și Marketing
● Universitatea Bucuresti
prof. univ. dr. Raluca Radu, (specialist în etică, deontologie și fake news), Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării
● Universitatea Ecologică
conf. univ. dr. Elena Banciu, decan, Facultatea de Științele Comunicării
● Mediul profesional:
Claudia Nicolae, jurnalistă, director Agenția Națională de Presă „AGERPRES”
Andreea Crețulescu, jurnalist, RomâniaTV
Val Vâlcu, jurnalist, director DC News
Petrișor Obae, jurnalist, Pagina de media
Mirel Curea, jurnalist, Evenimentul zilei
Vă invităm să urmăriți evenimentul LIVE, pe pagina de Facebook a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și să participați la această dezbatere crucială despre responsabilitatea esențială a jurnaliștilor în fața provocărilor dezinformării.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne contactați: comunicare@radioromania.ro
Conducerea Academiei Române respinge categoric afirmațiile nefondate și insuficient documentate făcute în spațiul public la adresa institutelor sale de cercetare și a cercetării românești, în general. A ridica în mod nediferențiat problema salarizării abuzive a câtorva directori din unele institute, care nu aparțin nicidecum Academiei Române, și a extrapola apoi asupra întregului sistem de cercetare românesc probează o atitudine cel puțin nedreaptă dacă nu chiar rău-voitoare și iresponsabilă față de un domeniu esențial pentru dezvoltarea și progresul țării. Și aceasta în condițiile în care, de mulți ani în România, cercetarea este, în mod grav și periculos, subfinanțată, fiindu-i alocat, la nivel național, procentul rușinos de 0,18% din PIB.
Dincolo de orice interpretări pripite sau tendențioase, cifrele sunt o oglindă a realității dramatice în care se află România: în acest moment, cercetarea românească se realizează doar cu un număr de aproximativ 31.000 de cercetători, deci cu 24.000 mai puțin decât la sfârșitul anului 1989, când activau 55.000 de cercetători. Dintre aceștia circa 2.600 lucrează în cadrul Academiei Române, grupați în 70 de institute și centre de cercetare, ceea ce reprezintă cam 8,3% din totalul cercetătorilor la nivel național. Deci să calculăm cât din 0,18% din PIB revine celor 8,3% cercetători ai Academiei Române?! Să numărăm câte zerouri se află după zero virgulă zero?!
Și în condițiile acestea, totuși, cercetătorii din Academia Română fac performanță științifică și sunt implicați în colaborări academice la nivel internațional, publică studii și volume apreciate în țară și în străinătate și contribuie prin proiectele lor de cercetare la dezvoltarea culturii naționale. Academia Română este singura instituție din România care are institute de cercetare teoretică, fundamentală, cu proiecte care se întind pe durata a zeci de ani, cum sunt, spre exemplu, cercetările din lingvistică, din istorie, din matematică și din fizică. Aceste institute nu aduc venituri imediate, nu produc obiecte palpabile, care pot fi comercializate, ca să le poată fi măsurată eficiența periodic, la cântar. Dar aceste institute au adus Academiei Române, ani la rând, primul loc în cercetarea din România, conform clasamentului Scimago (Scientiae Imago).
Aceste rezultate nu pot fi însă atribuite insignifiantei finanțări venite din partea statului român; ele se datorează în primul rând înaltei calificări profesionale a cercetătorilor noștri, implicării lor în atragerea de fonduri, în dezvoltarea de parteneriate externe, în aderarea la rețele academice internaționale prestigioase, în relații cu mari centre și universități din lume.
Situația grea în care se află bugetul țării nu se datorează câtuși de puțin acestui 0,18% din PIB alocat cercetării, iar risipa și incompetența trebuie căutate în altă parte. Pentru a identifica soluțiile de echilibrare a deficitului bugetar este nevoie de analiză calmă și echilibrată, de discernământ și mai ales de profesioniști. Alcătuirea unor liste incriminatorii, lansarea de acuzații colective, generalizările și extrapolările nu fac decât să jignească, să pună în conflict întregi categorii profesionale și să învrăjbească și mai mult o societate și așa scindată.
Faptul că statul român are nevoie de o reformă instituțională este o evidență, iar domeniul cercetării nu face excepție. Academia Română a procedat deja la o astfel de evaluare și a propus, în 2024, un proiect de reducere a numărului de institute care îi aparțin, dar propunerea de modificare a legii își așteaptă aprobarea undeva la Parlament. De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat și el, la începutul acestui an, nevoia de evaluare și reformare a sistemului național de cercetare-inovare, văzut ca factor esențial în dezvoltare economică și culturală a țării.
Cercetarea nu poate fi privită de nimeni ca o povară bugetară, ci, dimpotrivă, ca sursă de progres și de bunăstare pentru o societate modernă și performantă. Condiția este ca ea să beneficieze de decizii inteligente, corecte, gândite de profesioniști cu viziune.
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Expoziție de pictură și sculptură Tatiana Țibru, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” și a Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” Reșița.
12 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Expoziție de desene „Banatul meu drag”, ca rezultat al concursului transfrontalier organizat cu copiii având vârsta de 6 – 10 ani din România și din Serbia. Premierea participanților din România.
Miniconcert cu elevii Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița, coordonatoarea programului fiind prof. Nicoleta Garoiu.
13 iunie 2025, ora 18:00, Muzeul Satului Bănățean Timișoara:
„Zilele Culturale ale Germanilor din Banat“, ediția a XVII-a: Cu participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), a grupurilor muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – cei mici / tineri și adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
14 iunie 2025, începând cu ora 10.00, Steierdorf / județul Caraș-Severin:
Sărbătoarea hramului Bisericii Romano-Catolice „Preasfânta Treime” din Steierdorf, tradiționalul „Kirchweih“. Participanți & invitați: Formația de dansuri populare germane din Steierdorf – copii și tineri (coordonatoare: Gabriela Plestici), corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
15 iunie 2025, începând cu ora 9:30, mai multe locații în Timișoara:
„Zilele Culturale ale Germanilor din Banat“, ediția a XVII-a: Cu participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), a grupurilor muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – cei mici, tineri și adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
Programm für die Zeitspanne 12. – 15. Juni 2025:
12. Juni 2025, 12.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Kunstausstellung Tatiana Țibru, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza” und des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” Reschitza.
12. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
„Lob der Kindheit!“ (XVIII. Auflage): Eine Veranstaltung zum 1. Juni, dem internationalen Kindertag.
„Mein geliebtes Banat“: Kinder-Zeichnungen-Ausstellung mit Arbeiten als Resultat eines grenzüberschreitenden Projekts mit Beteiligten aus dem rumänischen und aus dem serbischen Banat, zwischen 6 und 10 Jahre jung.
Preisverleihung für die Teilnehmer aus Rumänien.
Musikalische Einlagen: Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Nicoleta Garoiu.
13. Juni 2025, 18.00 Uhr, Freilichtbühne im Banater Dorfmuseum, Temeswar:
Heimattage der Banater Deutschen (XVII. Auflage, 13. – 15. Juni 2025).
Mit der Teilnahme aus Reschitza des Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Prof. Elena Cozâltea), der Musikgruppen „Intermezzo” (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) sowie der deutschen Volkstanzgruppen „Enzian“ – die Kleinen / Jugendlichen und Erwachsenen (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).
Kirchweihfest der Römisch-Katholischen „Allerheiligste Dreifaltigkeit“-Kirche.
Mit der Teilnahme der Steierdorfer Kinder- und Jugendvolkstanzgruppe sowie aus Reschitza des Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Prof. Elena Cozâltea), der Musikgruppen „Intermezzo” (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) und der deutschen Volkstanzgruppen „Enzian“ – die Kleinen / Jugendlichen und Erwachsenen (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).
15. Juni 2025, ab 9.30 Uhr, mehrere Orte in Temeswar:
Heimattage der Banater Deutschen (XVII. Auflage, 13. – 15. Juni 2025).
Mit der Teilnahme aus Reschitza des Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Prof. Elena Cozâltea), der Musikgruppen „Intermezzo” (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) sowie der deutschen Volkstanzgruppen „Enzian“ – die Kleinen / Jugendlichen und Erwachsenen (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).
În cadrul evenimentului cultural ieșean Zilele Universității Apollonia 2025. 35 de ani de excelență academică sărbătoriți la Iași, la care au participat membri ai Filialei Iași a UZPR și reprezentanți ai conducerii și administrației centrale a UZPR, a fost analizată inițiativa domnului Emil Stanciu, vicepreședinte UZPR și a doamnei Doina Guriță, președinta subfilialei Spania a Filialei Iași.
Cei doi inițiatori au propus Consiliului Director și Consiliului științific al Filialei Iași a UZPR susținerea înființării unei filiale UZPR la Madrid, în Spania.
Analizând propunerea, conducerea Filialei ieșene a găsit-o bine întemeiată și, în consecință, s-a dat aviz favorabil constituirii acesteia pe structura subfilialei Spania a UZPR Iași, având denumirea UZPR Europress Spania.
Urmare a acestui demers, a fost organizată Adunarea generală cu membrii stabiliți pentru transferare, prilej cu care doamna lect. univ. Guriță Doina a fost propusă pentru funcția de președinte. S-au întocmit Procesul verbal, Tabelul cu fondatori și Cererea către președintele UZPR și Consiliul Director pentru aprobarea înființării Filialei și pentru subordonarea acesteia conducerii și administrației UZPR.
Luând act de inițiativa domnului Emil Stanciu și a doamnei Doina Guriță, precum și de susținerea și avizul Filialei Iași, în data de 27 mai 2025 a avut loc, la sediul din București și online, ședința statutară a Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Un moment deosebit în cadrul ședinței a fost înființarea oficială a filialei UZPR Europress Spania, o inițiativă care marchează o nouă etapă în consolidarea prezenței jurnalismului românesc în diaspora.
Președinte al noii filiale a fost aleasă, prin vot. dr. Doina Guriță, lector universitar în cadrul Departamentului de Științe Economice, specializarea Marketing – Universitatea „Petre Andrei” din Iași. Doamna dr. Guriță este o personalitate recunoscută în mediul academic și cultural, fiind recent distinsă cu două premii importante la cel de-al 65-lea Congres Internațional SPAF – Société de Poètes et Artistes de France.
Îi dorim mult succes în această misiune de reprezentare și coordonare și invităm jurnaliștii români din Spania să se alăture acestei noi structuri, contribuind la promovarea presei de calitate și la întărirea legăturii dintre comunitățile românești și valorile jurnalismului profesionist.
Filiala Iași, fondatoare a Filialei UZPR Europress Spania, va susține și în continuare, prin președinte și Colegiul director, prin membrii acesteia și țară și prin subfilialele din străinătate, înființarea unor structuri puternice ale UZPR și în alte state de pe glob.
Paradoxal sau nu, evoluția tehnologică și procesul grăbit al digitalizării, supune omenirea unui complex de provocări care crează un anumit sentiment de incertitudine asupra viitorului său. Între multiplele incertitudini, există și o certitudine și anume aceea că acest drum conține calea către două extreme: benefic=evoluție, sau dăunător=involuție, în ceea ce privește civilizația creată de specia umană! De asemenea, în interiorul acestui proces, se identifică un nivel, un prag al acestei evoluții, denumit ,,singularitate”. Conceptul singularității este unul ipotetic, acesta descrie un punct în viitor în care progresul tehnologic, accelerând în ritm incontrolabil și ireversibil, va duce la schimbări imprevizibile și profunde în civilizația umană. Mai exact, se referă la un moment în care inteligența artificială, sau alte forme de tehnologie avansată, vor depăși inteligența umană, ducând la o ,,explozie de inteligență”. Deși este încă un subiect de dezbatere, în legătură cu singularitatea se disting două perspective foarte clare: o amenințare la adresa evoluției sau chiar a existenței umane, versus o oportunitate imensă pentru progresul civilizației noastre.
În acest context se naște o întrebare legitimă: ce reprezintă AI pentru viitorul omenirii, un vârf al revoluției tehnologice, sau un declin al umanității? La această întrebare mă voi strădui să răspund în cele ce urmează explorând ambele perspective, printr-o analiză a unor anumite componente considerate esențiale în această relație, pentru a se înțelege mai bine impactul.
AI ca element de progres a umanității
– Inteligența artificială reprezintă o etapă a evoluției progresului tehnologic, combinând puterea de calcul, algoritmi avansați și cantități masive de date pentru a crea sisteme capabile să învețe, să raționeze și să ia decizii. Această tehnologie a revoluționat până în prezent numeroase industrii și continuă să deschidă noi orizonturi. Unul dintre cele mai evidente beneficii ale AI este eficiența pe care o aduce. În medicină, de exemplu, algoritmii de AI pot analiza imagini medicale pentru a detecta boli cu o precizie mai mare și într-un timp mai scurt decât medicii umani. În transporturi, vehiculele autonome promit să reducă accidentele rutiere și să optimizeze fluxul de trafic. În agricultură, sistemele AI pot monitoriza culturile și optimiza irigațiile, crescând productivitatea și reducând risipa. AI nu se limitează la domenii tehnice; ea a pătruns și în sfera creativă. De la generarea de artă și muzică la scrierea de texte și scenarii, AI demonstrează că poate fi un partener valoros. Spre exemplu, în designul grafic, AI poate genera rapid variante de design, permițând creatorilor umani să se concentreze pe aspectele mai nuanțate ale proiectelor lor. Mai mult, AI are potențialul de a aborda unele dintre cele mai presante probleme ale omenirii. Prin modelarea și predicția mai precisă a fenomenelor meteorologice, AI poate contribui la combaterea schimbărilor climatice. În domeniul sănătății, ea accelerează dezvoltarea de noi medicamente și tratamente pentru boli considerate incurabile. Astfel, AI se poziționează ca un aliat esențial în construirea unui viitor mai bun.
AI ca un potenţial declin al umanității
– Cu toate beneficiile sale, progresul AI nu vine fără umbre. Există riscuri și provocări care ridică întrebări legitime despre impactul său asupra umanității.
Una dintre cele mai mari temeri este automatizarea locurilor de muncă. Pe măsură ce AI devine tot mai capabilă, activitățile repetitive sau bazate pe date sunt înlocuite, ceea ce poate duce la șomaj în masă și la creșterea inegalităților sociale. Fără politici adecvate, această tranziție riscă să destabilizeze economiile și comunitățile. Pe măsură ce sistemele AI devin mai autonome, există pericolul ca ele să ia decizii care să nu reflecte interesul umanității sau unele dificil de controlat. În domeniul militar, de pildă, utilizarea AI în sistemele de armament ar putea duce la scenarii în care mașinile decid asupra vieții și morții, fără intervenție umană.
AI ridică și dileme etice. Bias-ul din datele de antrenament poate genera decizii discriminatorii, iar lipsa de transparență în procesele AI erodează încrederea. Totodată, utilizarea AI în supraveghere amenință intimitatea și libertatea individuală, creând un climat de monitorizare excesivă.
O altă preocupare este riscul de a ne baza prea mult pe AI. Delegând decizii și soluționarea problemelor către tehnologie, am putea pierde abilități esențiale de gândire critică, devenind vulnerabili în fața eșecurilor tehnologice.
O concluzie a acestei analize este că Inteligența Artificială este, fără îndoială, un vârf al revoluției tehnologice, cu un potențial uriaș de a transforma lumea în bine, însă acest progres este însoțit de riscuri care nu pot fi ignorate. Cheia rezolvării acestei dileme stă în dezvoltarea și utilizarea responsabilă a AI, punând accent pe etică, transparență și menținerea controlului uman. AI nu este nici un salvator absolut, nici un distrugător inevitabil; este un instrument puternic al cărui impact depinde de modul în care îl integrăm în societate. Folosită cu înțelepciune, AI poate servi binele comun și poate susține valorile umane fundamentale, ducând omenirea spre un nivel de dezvoltare nemaiîntâlnit.
Ceea ce este foarte clar este că în tot acest proces de o însemnătate majoră rămâne responsabilitatea noastră de a ghida această tehnologie spre un viitor care să îmbine progresul cu umanitatea.
De curând, la Editura TIM din Reșița, a văzut lumina tiparului un nou volum de versuri sub semnătura Zaharei Onel Stanzel, doamna de poveste a Bocșei, cunoscută ca excepțional dascăl și harnic manager cultural al anilor 1970-1990. Cartea se numește„Poarta timpului sau Val tulbure, timpul”[1] și cuprinde 75 de poeme sincere, nostalgice, melancolice, clasice.
Doamna prof. Stanzel este o talentată și sensibilă mânuitoare a condeiului. Astfel, în anul 2017 debutează editorial cu volumul de versuri Mă ascund în cuvânt (Reșița: TIM, 2017), volum îngrijit de Gheorghe Jurma și Marcu Mihail Deleanu, cel care o și intervievează pe autoare, acest dialog constituind Postfața cărții; În anul 2019 îi apare cel de-al doilea volum de versuri intitulat Lumi în amurg. (Reșița: TIM, 2019), iar în anul 2022 vede lumina tiparului volumul O plasă de vise (Reșița: TIM, 2022).
„Debutând târziu, la vârstele toamnei, Zahara Onel Stanzel a reușit să publice deja câteva cărți de poezie marcate de inevitabile melancolii bacoviene, dar și cu irizări optimiste, așa cum se poate observa și în noua sa carte așezată sub semnul Timpului.” scrie Gheorghe Jurma pe coperta IV-a a noii cărți.
Ca și în celelalte volume, autoarea atribuie fiecărei poezii un motto, un citat din lucrări de referință ale unor scriitori cunoscuți. De exemplu, poemele care dau titlul cărții au ca motto citate din Lucian Valea și Ion Pillat, doi importanți poeți români.
Zahara Onel Stanzel semnează în antologii precum Monografia Concursului Județean de Creații Literar-Artistice Gânduri către Dumnezeu/ coord. de Gabriela Șerban; apărut cu binecuvântarea PS Lucian, Episcopul Caransebeșului.- Reșița: TIM, 2022 (Bocșa – istorie și cultură; 61); Amintiri din secolul XX. Partea I 1934 – 1967/Victor Creangă.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 72), iar referințe găsim în: Ioan Kaleve. Eu însumi, întru mine…În: Bocșa culturală. Anul XXI, nr. 1 (108)/ 2020, p. 26 – 27; Gabriela Șerban, Doamna Stanzel, o doamnă de poveste! În: Bocșa culturală. Anul XXIII, nr. 1 (116)/ 2022, p. 16 – 19; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografiarevistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 71) .
Despre omul, dascălul și autoarea Zahara Onel Stanzel au scris Marcu Mihail Deleanu, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Ioan Kaleve și Titus Crișciu.
De altfel, volumul „Poarta timpului sau Val tulbure, timpul” a apărut la începutul anului 2025, în seria „Bocșa – istorie și cultură; 66”, la finalul cărții găsindu-se un cuvânt aniversar dedicat Zaharei Stanzel la împlinirea celor 90 de ani (n. 30 ianuarie 1935). Odată cu apariția acestui nou volum, care marchează, într-un fel sau altul, cei 90 de ani de viață, doamna Zahara Stanzel ne dăruiește fărâme din acest Timp „care s-a dus ca un val tulbure”, dintr-un Timp „care pare că-și închide porțile”; iar scriitorul Gheorghe Jurma observă că „cu această nouă carte, Zahara Onel Stanzel oferă cititorilor (și sieși!) un nou buchet de frumuseți poetice și încredere în viață: «În magia dimineții privesc cerul albastru/ E cerul de acasă»”.
Un volum frumos, o carte frumoasă pe a cărei primă copertă se regăsește pictura „Mythos” a prof. Peter Kneipp, o carte care se deschide cu un citat sugeztiv din Shakespeare: „De nu lași nici o urmă, pieri stingher/ Și dulcele-ți lumini cu tine pier!”…
[1] Zahara Onel Stanzel. Poarta timpului sau Val tulbure, timpul – versuri. Reșița: TIM, 2025 (Bocșa- istorie și cultură; 66)
…astfel s-a intitulat expoziția de pictură purtând semnătura lui NIK Potocean, expoziție vernisată miercuri, 4 iunie 2025, la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa.
Pe simeze au fost expuse lucrări care reprezintă imagini dintr-un oraș vechi și unul nou, imagini de ieri și de azi au conturat frumos o Bocșă istorică, un loc cu trecut valoros și cu un prezent încurajator, menit transformărilor pentru un viitor al modernității și civilizației.
Bocșeanul Nicolae Potocean (NIK) a surprins în culoare peisaje din Bocșa – detalii de la Insula „Paradis”, Aleea cu Tei, Parcul Perscăruș etc. -; a surprins clădiri – Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, Școala de Piatră, Primăria Orașului Bocșa, Gara Vasiova etc.- dar și clădiri de patrimoniu, unele reproduse după fotografii vechi, altele actuale: detaliu pod peste Ieruga Gara CFR Bocșa Montană, Turn de alimentare furnal la Gara CFR Bocșa Montană, Cetatea (ieri și azi), Sinagoga etc. – precum și aspecte din diverse locuri – străzi, case, blocuri etc. Lucrări care și-ar putea găsi locul într-o carte-album, pagină de istorie și culoare.
Nicolae Potocean nu este la prima sa încercare de a contura un profil artistic al orașului Bocșa. Nu demult, au fost expuse în câteva expoziții publice lucrări reprezentative pentru viața spirituală a locului: biserici catolice, ortodoxe și greco-catolice din orașul Bocșa, dar și multe peisaje inspirate din mirifica natură care înfrumusețează localitatea.
Despre autor și despre lucrările sale au vorbit Gustav Hlinka (Reșița), Maria Tudur (Reșița), Gabriel Hoduț (Reșița), Camelia Tasici Iațco (Reșița/Germania), Mihai Chiper (Anina), Mircea Rămneanțu (Bocșa), dar și cei doi organizatori: Gabriela Șerban și Erwin Josef Țigla. Cuvântul de final l-a avut, evident, artistul – Nicolae Potocean (NIK).
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Centrul German „Alexander Tietz” Reșița și inclus în proiectul „Luna iunie, luna expozițiilor” ed. a XVIII-a 2025, și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, al primarului Mirel Patriciu Pascu.
Biblioteca bocșană desfășoară o rodnică și frumoasă colaborare cu Centrul German „Alexander Tietz” Reșița și Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin, astfel că evenimentele cultural-artistice și spirituale organizate împreună sunt multe și veritabile. În cadrul acestor nuclee de cultură își desfășoară activitatea Cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, coordonat de Gustav și Doina Hlinka, iar membrii acestui cerc sunt foarte activi și talentați, primindu-l în mijlocul lor și pe bocșeanul Nicolae Potocean. Iată că, tradiționala colaborare culturală Bocșa-Reșița continuă, se menține și, evident, se intensifică!
La Deva, s-a încheiat Săptămâna Prevenirii Criminalității, printr-un eveniment de amploare care a reunit sute de copii, cadre didactice și reprezentanți ai structurilor de ordine și siguranță publică. Evenimentul a oferit celor mici oportunitatea unică de a interacționa direct cu polițiști din structuri operative – acțiuni speciale, criminalistică, ordine publică, poliție rutieră, Biroul Siguranță Școlară, precum și din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității.
La eveniment au fost prezenți și partenerii instituționali, alături de care polițiștii se află zilnic în slujba cetățeanului: Inspectoratul Județean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență „Iancu de Hunedoara”, Direcția Generală Anticorupție, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, Crucea Roșie și Salvamont.
În cadrul manifestării, au fost premiați câștigătorii concursului de creație „Copilărie în siguranță”, competiție în care elevii au fost provocați să se exprime artistic prin scrisori adresate polițiștilor, fotografii sau videoclipuri ce reflectă viziunea lor asupra unui mediu școlar sigur, protejat de oamenii legii. Creativitatea, empatia și spiritul civic al participanților ne-au demonstrat, încă o dată, cât de importante sunt educația preventivă și parteneriatul cu tinerii.
Acțiunea – după cum susținea Comisarul șef, NIȚU Bogdan Gabriel, (foto) purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara – a reprezentat punctul culminant al celor patru zile de activități preventive desfășurate în mai multe localități din județul Hunedoara. În această perioadă, polițiștii și partenerii instituționali au prezentat elevilor „tehnica din dotare”, specificul muncii operative, dar și sfaturi esențiale pentru protejarea lor în fața pericolelor. Scopul acestor activități a fost acela de a transforma prevenirea criminalității într-un efort comun, susținut de întreaga comunitate.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Satul Cinciș-Cerna – frumoasă așezare hunedoreană. Zi de adevărată vară, cu soare zâmbitor. La Biserica penticostală „Filadelfia” din localitate (pastor Mihăilesc Dorin Ioachim) lume multă: copii, tineri și vârstnici (unii dintre aceștia pensionari). Au fost prezenți pastori și alți invitați. Nu a lipsit pastorul coordonator județean, Daniel Hada, care în cuvântul său a dovedit o lăudabilă pregătire teologică.
Sub semnul credinței în Dumnezeu, întregul auditoriu a trăit bucuria unui unic eveniment cultural-religios: sărbătorirea a 25 de ani de activitate a Bisericii „Filadelfia”. S-au ținut discursuri drept îndemn de trăire cu dragoste în Dumnezeu, s-a recitat și cântat. Am notat astfel orchestra și corul de copii, prezența formației Ruhama (condusă de Cobârzan Constantin), recitatoarea Viorica Popa și cântăreții Mihaela și Dorin Răceanu.
Apreciate au fost mesajele dedicate evenimentului semnate de primarul comunei Teliucu Inferior, ing. Pupeză Daniel Gheorghe și de directorul ziarului „Accent Media”, Cornel Poenar, acesta din urmă punctând: „Evenimentul de astăzi este un prilej de trăire sufletească a gândurilor și năzuințelor de iubire a lui Dumnezeu. Vă transmit gânduri bune și dorința de-a contribui cu toții la întărirea dragostei față de Dumnezeu și la o bună înțelegere cu semenii”.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova, la 80 de ani.
Prezentarea a trei volume reprezentative din producția editorială a Casei de Presă și Editură „Libertatea”, aflate sub semnul jubileului de 80 de ani de activitate neîntreruptă:
– Dr. Valentin Mic, „Învățarea Artei Comunicării: ghid de jurnalism”, o lucrare de referință dedicată tinerilor jurnaliști și celor care caută să descopere mecanismele și etica scrisului profesionist;
– Mariana Stratulat & Gordana Vlajić, „Despre credibilitatea propriilor răpiri – Poezii alese”, un volum bilingv (română – sârbă) ce unește două voci poetice distincte, dar profund convergente: Mariana Stratulat, una dintre cele mai cunoscute voci poetice de astăzi în limba română din Serbia, și Gordana Vlajić, una dintre cele mai apreciate poete din Serbia contemporană;
– Mariana Stratulat & Veronica Balaj, „Odisee versului tăcut – Testamentul mării către Herodot”, o bijuterie lirică scrisă în limbile română și greacă, în care versul devine punte între epoci, între continente și între suflete.
4. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Das Presse- und Verlag-Haus „Libertatea” Pantschowa: 80 Jahre Tätigkeit.
Buchpräsentationen zum Jubiläum:
– Dr. Valentin Mic, „Învățarea Artei Comunicării: ghid de jurnalism” (= „Die Kunst der Kommunikation lernen: Leitfaden für den Journalismus“);
– Mariana Stratulat & Gordana Vlajić, „Despre credibilitatea propriilor răpiri – Poezii alese” (= „Zur Glaubwürdigkeit der eigenen Entführungen – Ausgewählte Gedichte“), eine zweisprachige Buchveröffentlichung Rumänisch – Serbisch;
– Mariana Stratulat & Veronica Balaj, „Odisee versului tăcut – Testamentul mării către Herodot” (= „Odyssee des stummen Verses – Das Testament des Meeres für Herodot“).
UZPR CARAS SEVERIN 