Concursul de reportaje “DORU DINU GLĂVAN” și de interviuri „OANA CENAN GLĂVAN”- Ediția a III-a.

BORAN David Florin – Colegiul Național „Traian Doda” Caransebeș , Premiul I la categoria – clasa a VII-a, la reportaj și Premiul special primit de la Filiala UZPR Caraș-Severin. Profesor coordonator Maria Frențiu. Elevul vorbește despre puterea cuvintelor, despre rolul lor constructiv sau distructiv. Reportajul se numește “ Cuvinte care contează” 

A treia ediție a concursului de reportaje și interviuri, concurs organizat sub patronajul spiritual a lui  Doru Dinu Glăvan și a fiicei sale Oana Glăvan Cenan, și-a desemnat și premiat câștigătorii în cadrul unei întâlniri organizate în 11 iunie 2025, la Filiala “Lunca Bârzavei” a Bibliotecii Județene “Paul Iorgovici”, din municipiul Reșița. 

Pornit  la inițiativa Societății pentru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană, anunțat în 31 octombrie 2022 la un an de la dispariția jurnalistului, Concursul s-a bucurat de o largă susținere din partea unor Instituții reprezentative: Uniunea Ziariştilor Profesioniști din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști – Filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Județean, Biblioteca Județeană  „Paul IORGOVICI”, Centrul de Cultură Caraș-Severin și Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan.

Adriana Telescu, Filiala UZPR Caraș-Severin.

Programul pentru perioada 17 – 22 iunie 2025:

 

17 iunie 2025, ora 12.00, Centrul Universitar UBB Reșița, Sala A2.2:

Simpozionul Național „Banatul, provincia deportărilor și a rezistenței anticomuniste”.

Organizatori: Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Deportaților în Bărăgan – Filiala Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița – Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Centrul Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oravița – Centrul de Studii Bănățene, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Editura TIM Reșița.

 

17 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Fête de la Musique, 21 iunie.

Expoziție de sculptură a membrilor Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin).

Expoziție de artă pe piele, autor Adrian Drăgilă (Anina).

Istoria Țării Cărașului în studii și documente inedite din colecții de familie, prezentate de dr. Ionel Bota (Oravița) / partea a IV-a.

Cu participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), a grupurilor vocal-muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

18 iunie 2025, ora 12:00, Biserica Ortodoxă Română „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“ Oravița:

Moment de rugăciune și comemorativ cu prilejul Zilei Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist (18 iunie).

Organizat în cadrul Simpozionului Național „Banatul, provincia deportărilor și a rezistenței anticomuniste” de către Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” Oravița, Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Deportaților în Bărăgan – Filiala Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița – Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Centrul Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oravița – Centrul de Studii Bănățene și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

18 iunie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Expoziție filatelică din colecția Erwin Josef Țigla (Reșița), exponatul „Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023“, dedicată sărbătoririi zilei de constituire a Federației Internaționale a Filateliei (F.I.P.) în 18 iunie 1926.

 

19 iunie 2025, ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Simpozionul Național „Banatul, provincia deportărilor și a rezistenței anticomuniste”: Masa rotundă „Banatul – Provincia deportărilor”.

Organizatori: Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Deportaților în Bărăgan – Filiala Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița – Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Centrul Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oravița – Centrul de Studii Bănățene, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Editura TIM Reșița.

 

19 iunie 2025, ora 12.00, Centrul Universitar UBB Reșița, Sala A2.2:

Simpozionul Național „Banatul, provincia deportărilor și a rezistenței anticomuniste” (partea a II-a).

Organizatori: Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Deportaților în Bărăgan – Filiala Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița – Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Centrul Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oravița – Centrul de Studii Bănățene, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Editura TIM Reșița.

 

19 iunie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Expoziție de artă plastică Niculina Ghimiș, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

20 iunie 2025, ora 17:00, KKC Dolenjske Toplice, Slovenia:

Participarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla, la masa rotundă cu participare internațională „Multilingvismul ca valoare socială – semnificația sa pentru generațiile tinere“, organizat cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate ai Formației de dansuri populare germane din Gottschee a Asociației „Gottscheer Altsiedler Verein” din Dolenjske Toplice, Slovenia.

 

20 iunie 2025, ora 19:00, Centrul Cultural Dolenjske Toplice, Slovenia:

Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) și a grupului vocal-instrumental „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) la Festivalul Internațional de Folclor, organizat cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate ai Formației de dansuri populare germane din Gottschee a Asociației „Gottscheer Altsiedler Verein” din Dolenjske Toplice, Slovenia.

 

21 iunie 2025, ora 9:00, Centrul Cultural al Asociației „Gottscheer Altsiedler Verein” din Dolenjske Toplice, Slovenia:

Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) și a grupului vocal-instrumental „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) la cea de a XXVIII-a Întâlnire a stirienilor, cu participarea delegațiilor din România, Slovenia și Austria.

 

22 iunie 2025, Šentrupert, Slovenia:

Reprezentație a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) și a grupului vocal-instrumental „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

 

Programm für die Zeitspanne 17. – 22. Juni 2025:

 

17. Juni 2025, 12.00 Uhr, Universitätszentrum UBB Reschitza, Saal A2.2:

Nationales Symposium „Das Banat – die Provinz der Deportationen und des antikommunistischen Widerstands“.

Organisatoren: der Verein der ehemaligen Politischen Häftlinge und Deportierten in der Bărăgan-Steppe – die Zweigstelle des Kreises Karasch-Severin, das Universitätszentrum UBB Reschitza – die Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften, das Kulturzentrum „Altes Theater Mihai Eminescu“ Orawitza – das Zentrum für Banater Studien, das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen und der Verlag TIM Reschitza.

 

17. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Fête de la Musique, 21. Mai.

Kunstausstellung des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” (Koordination: George Molin).

Kunstausstellung auf Leder, Autor Adrian Drăgilă (Anina).

Die Geschichte des Karascher Landes in Studien und Dokumenten aus dem Familienarchiv, mit Dr. Ionel Bota (Orawitza) / Teil IV;

Auftritte des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea), der „Intermezzo“-Musik- und Singgruppe (Koordination: Lucian Duca) und „Resicza“-Musik- und Singgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas), alle aus Reschitza.

 

18. Juni 2025, 12:00 Uhr, Rumänisch-Orthodoxe Kirche „Heiliger Prophet Elias“ Orawitza:

Gebete und Gedenkansprachen anlässlich des Nationalen Tags der Opfer der Deportationen während des kommunistischen Regimes (18.  Juni).

Organisiert im Rahmen des Nationalen Symposiums „Das Banat – die Provinz der Deportationen und des antikommunistischen Widerstands“ durch die Rumänisch-Orthodoxen Pfarre „Heiliger Prophet Elias“ Orawitza, durch den Verein der ehemaligen Politischen Häftlinge und Deportierten in der Bărăgan-Steppe – Zweigstelle des Kreises Karasch-Severin, durch das Universitätszentrum UBB Reschitza – Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften, durch das Kulturzentrum „Altes Theater Mihai Eminescu“ Orawitza – Zentrum für Banater Studien und durch das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen.

 

18. Juni 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Philatelistische Ausstellung anlässlich des Gründungstags der Internationalen Föderation für Philatelie (F.I.P.) – 18.06.1926, mit Exponaten aus der Sammlung Gustav Hlinkas (Reschitza).

 

19. Juni 2025, 10.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Nationales Symposium „Das Banat – die Provinz der Deportationen und des antikommunistischen Widerstands“: Rundtischgespräche yur Themata „Das Banat – die Provinz der Deportationen“

Organisatoren: der Verein der ehemaligen Politischen Häftlinge und Deportierten in der Bărăgan-Steppe – die Zweigstelle des Kreises Karasch-Severin, das Universitätszentrum UBB Reschitza – die Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften, das Kulturzentrum „Altes Theater Mihai Eminescu“ Orawitza – das Zentrum für Banater Studien, das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen und der Verlag TIM Reschitza.

 

17. Juni 2025, 12.00 Uhr, Universitätszentrum UBB Reschitza, Saal A2.2:

Nationales Symposium „Das Banat – die Provinz der Deportationen und des antikommunistischen Widerstands“ (II. Teil).

Organisatoren: der Verein der ehemaligen Politischen Häftlinge und Deportierten in der Bărăgan-Steppe – die Zweigstelle des Kreises Karasch-Severin, das Universitätszentrum UBB Reschitza – die Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften, das Kulturzentrum „Altes Theater Mihai Eminescu“ Orawitza – das Zentrum für Banater Studien, das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen und der Verlag TIM Reschitza.

 

19. Juni 2025, 16.00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Kunstausstellung Niculina Ghimiș, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

20. Juni 2025, 17.00 Uhr, KKC Dolenjske Toplice, Slowenien:

Teilnahme des Vorsitzenden des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Erwin Josef Ţigla, an der Internationalen Podiumsdiskussion „Mehrsprachigkeit als gesellschaftlicher Wert – Ihre Bedeutung für junge Generationen“, organisiert anlässlich des 10. Jahrestags der Gründung der Volkstanzgruppe des Gottscheer Altsiedler-Vereins.

 

20. Juni 2025, 19.00 Uhr, Kulturzentrum Dolenjske Toplice, Slowenien:

Teilnahme der Deutschen Volkstanzgruppe „Enzian“ Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) und der Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) am Internationalen Folklorefestival im Gottscheerland, organisiert anlässlich des 10. Jahrestags der Gründung der Volkstanzgruppe des Gottscheer Altsiedler-Vereins.

 

21. Juni 2025, ab 9.00 Uhr, Kulturzentrum des Gottscheer Altsiedler Vereines, Dolenjske Toplice, Slowenien:

Teilnahme der Deutschen Volkstanzgruppe „Enzian“ Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) und der Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas)  am XXVIII. Steirertreffen. Mit der Teilnahme von Vertretern aus der Steiermark (Österreich), aus dem Banater Bergland (Rumänien) und aus der Untersteiermark (Slowenien).

 

22. Juni 2025, Šentrupert, Slowenien:

Auftritt der Deutschen Volkstanzgruppe „Enzian“ Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) und der Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

O greșeală la partea germană, corectată / Ein Datierungsfehler im deutschen Teil

Afișează textul citat

19. Juni 2025, 12.00 Uhr, Universitätszentrum UBB Reschitza, Saal A2.2:

Afișează textul citat

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) a deschis la data de 10 iunie 2025, la Sala Radio din Bucureşti, o serie de dezbateri dedicate luptei împotriva dezinformării, sub genericul „Jurnalismul faţă în faţă cu dezinformarea”.

Scurt mesaj al jurnalistului Mario Balint, corespondent special SRR – reporter de război, manager Bmtf – Balint Mercenary Task Force.

Concursul Național de Jurnalism „Flori pe cunună de spini” prezentat în ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar) s-a dovedit o reușită a promovării valorilor jurnalistice.

Urmare a originalității și talentului concurenților, a limbajului și folosirea celor mai frumoase metafore, profesorii coordonatori ai acestora și nu numai, din mai multe județe ale țării ne-au trimis sincere mesaje de felicitare pentru inițiativa de antrenare a tinerilor talentați și creativi în promovarea jurnalismului, pe care le redăm mai jos.

În contextul actual, în care tinerii sunt absorbiți de mirajul dezinformării ce se desfășoară mai ales în social-media, un concurs de jurnalism adresat elevilor de gimnaziu și de liceu a fost prilejul învățării unor deprinderi de comportament responsabil față de formularea și transmiterea unor puncte de vedere, a unor opinii care pot influența publicul. Tema concursului, „Flori pe cunună de spini”, i-a stimulat pe tineri să mediteze asupra unor mistere ale jertfirii christice și ale triumfului luminii învierii, dar și asupra unor taine prin care răul și binele sunt prinse continuu într-un cotidian desacralizat. Cuvintele sincere ale tinerilor jurnaliști ne-au trezit încrederea în viitorul presei românești, în posibilitatea conservării unei atitudini deontologice care valorează atât de mult în această misiune prin care societatea își va putea păstra valorile democratice.

Considerăm că inițiativa ziarului „Accent Media” (director Cornel Poenar) este cu totul specială în contextul activităților de stimulare a educației media pentru elevi, iar concursul merită să fie extins la nivel internațional, și pentru elevii români din diaspora.

Prof. Germina Breaz,

Colegiul Național „George Coșbuc”, Cluj-Napoca

Așa cum ne-a obișnuit, publicația ,,AccentMedia”, prin directorul său, jurnalistul Cornel Poenar, alături de Centrul Educativ ,,Copii și tineri pentru Comunitatea Europeană”, inițiază acțiuni, ce au ca scop promovarea jurnalismului în rândul tinerilor. 

Activitatea, constând în organizarea unui concurs național de jurnalism, s-a bucurat și de sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prin președintele Sorin Stanciu, cu implicarea activă a prof. Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș.  Concursul, în mod firesc,  s-a desfășurat sub genericul: ,,Lumina Sfântă a Învierii”, tema de creație având titlul: ,,Flori pe cunună de spini”.

Importanța acestor inițiative o constituie sprijinul oferit tinerilor, prin crearea și utilizarea unor astfel de platforme, prin care tinerii pot experimenta scrisul cu conținut jurnalistic. În același timp, acest gen de acțiuni ajută la descoperirea capacității și concomitent la dezvoltarea unor abilități de comunicare esențiale în evoluția personală în orice domeniu profesional. 

Participarea tinerilor la acest concurs, între care doresc să evidențiez și cele două tinere, eleve ale Liceului Tehnologic ,,Nicolae Stoica de Hațeg”, din Mehadia, Popițu Denisași Ana Maria Tudescu, le oferă posibilitatea deschiderii unor noi orizonturi de gândire critică, element fundamental de contribuție la o dezvoltare personală sănătoasă. 

Contextul îmi oferă posibilitatea de a adresa felicitări, atât inițiatorilor, cât și organizatorilor acestei acțiuni, precum și tuturor participanților!

Ing. Constantin VLAICU, Mehadia CS/membru UZPR Caraș Severin

Este lăudabilă inițiativa ziarului Accent Media (director Cornel Poenar – membru UZPR) de a promova valorile creștine printr-un concurs jurnalistic și de a provoca tinerii să se exprime pe o temă care marchează atât denotativ, cât și metaforic Sărbătoarea Învierii – izbânda luminii contra întunericului.

Să învățăm din gândurile tinerilor jurnaliști cât de importantă este speranța și pacea, purtarea de grijă și altruismul, demnitatea crucii și izbânda, incursiunea spirituală și lumina care ne îmbracă zilnic.

Să ne lăsăm cu toții inspirați de acești tineri creativi și să încurajăm aceste inițiative – pledoarii pentru conștientizarea adevăratelor modele și pentru promovarea valorilor Europei creștine.

Felicitări organizatorilor!

Prof. Crăciun Mariana

Colegiul Național „Decebal” Deva

Publicarea creațiilor participanților la concursul național de jurnalism „Flori pe cunună de spini”, destinat elevilor, reprezintă nu doar o recunoaștere binemeritată a talentului tinerilor autori, ci și un semnal puternic că valorile estetice și expresivitatea artistică își găsesc un loc tot mai vizibil în spațiul educațional românesc.

Textele se remarcă printr-o maturitate stilistică surprinzătoare, prin originalitatea temei abordate și printr-un simț al limbajului poetic și narativ ce trădează o sensibilitate autentică și o cunoaștere profundă a mecanismelor creației literare.

Lucrările selectate pun în lumină capacitatea elevilor de a transforma experiențele personale sau temele clasice în forme artistice actuale, ancorate într-o viziune proprie, profundă și, uneori, tulburător de sinceră. Într-un peisaj literar contemporan în care forma adesea primează în detrimentul fondului, textele tinerilor participanți recuperează firescul emoției, autenticitatea vocii interioare și nevoia de sens, într-un registru care impresionează atât prin coerență, cât și prin vibrație interioară.

Prezentarea concursului în paginile publicației „Accent Media” (director Cornel Poenar) nu este doar un gest de valorizare a acestuia, ci și o invitație adresată cititorului matur de a privi cu seriozitate potențialul artistic al noii generații. Este, totodată, o dovadă că școala, sprijinită de astfel de inițiative culturale, poate rămâne un spațiu viu al expresiei, al descoperirii de sine și al formării unei gândiri critice și estetice.

Felicităm pe această cale nu doar câștigătorii, ci și organizatorii, mentorii și publicația „Accent Media” care au dat vizibilitate acestor tineri creatori – purtători de sens și frumusețe într-o lume tot mai înclinată spre superficialitate.

Prof. dr. Nițu Gloria Casandra

Colegiul Național „Decebal” Deva

Am avut privilegiul să coordonez o elevă care a participat la concursul național „Flori pe cunună de spini”. Sunt impresionat de inițiativa organizării unui asemenea proiect și de modul în care ați reușit să uniți atâția oameni interesați de jurnalism.      

Elevilor li s-a oferit șansa de a se afirma în ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar) cunoscut prin realizarea diverselor articole pe teme diverse. Am speranța că acest demers va continua și se va extinde prin abordarea unei tematici diversificate și de interes pentru tânăra generație.

Țin să mulțumesc pentru această ocazie prin care elevei coordonate de mine i s-a oferit șansa unui debut jurnalistic.

Această oportunitate a însemnat enorm pentru elevă, oferindu-i încredere în forțele proprii și motivație pentru viitoarele demersuri jurnalistice. Apreciem deschiderea pe care o arătați față de tinerii talentați și susținerea constantă a inițiativelor educaționale.

Prof. Mocănița Ionuț

Școala Gimnazială „Iordache Cantacuzino” Pașcani

Doresc să exprim profunda mea recunoștință ziarului „Accent Media” (director Cornel Poenar) pentru inițiativa minunată de a prezenta în paginile sale un concurs cu o temă dedicată sărbătorii Paștelui. Concursul a oferit un spațiu de exprimare frumoasă și emoționantă, în care participanții au putut împărtăși gânduri și reflecții despre înviere, credință și renaștere. Sunt profund impresionat de profesionalismul și calitatea organizării, precum și de modul în care ziarul condus de jurnalistul Cornel Poenar a promovat valorile spirituale ale comunității noastre.

Un sincer „mulțumesc” și pentru diploma acordată fiului meu, Horia Vlad, de la Școala Gimnazială „Regina Maria” din Sibiu care a avut bucuria de a fi printre participanții la concurs. Acest gest l-a încântat și l-a motivat să continue să scrie din pasiune. Apreciem efortul echipei „Accent Media” de a susține și încuraja tinerii talentați, oferindu-le o platformă de exprimare și expunere. Vă urăm mult succes în continuare și vă felicităm pentru contribuția valoroasă la viața culturală și spirituală a comunității!

Ec. Lucian Vlad, Sibiu

Mă bucură faptul că eleva mea, Miruna Pop, a participat la un concurs național de jurnalism, lucru care a contribuit la dezvoltarea talentului, abilităților de comunicare și evoluția propriei personalități.  Felicităm ziarul „Accent Media” și organizatorii evenimentului cu implicații pozitive în promovarea culturii și limbii române în context european, prin motivarea tinerilor, viitori mesageri ai jurnalismului modern!

Prof. dr. Natalia-Asinefta Topîrcean

Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ștefan” Alba Iulia

Cercul de Jurnalism de la Palatul Copiilor Arad a avut bucuria de a participa la Concursul național de jurnalism „Flori pe cunună de spini”.

Coroana de spini de pe Fruntea Mântuitorului s-a transformat astfel într-o coroană de flori din cuvinte frumos meșteșugite de elevii participanți, concursul devenind astfel o punte de legătură între imaginațiea creatoare a elevilor și inițiativa demnă de apreciat a organizatorilor.

Ziarul „Accent Media” se dovedește încă o dată a fi un promotor al culturii și un pilon esențial al unei prese românești educate, deschise și conștiente de propriile rădăcini și valori spirituale.

Felicitări tuturor celor implicați  în organizarea acestui concurs care promovează jurnalismul, valorile creștine și încurajează participanții să aprofundeze cunoștințele despre credință și să se apropie mai mult de Dumnezeu!

Prof. Manuela Codrean, Palatul Copiilor Arad

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

 

 

 

 

 

 

Una din sălile anume amenajată aparținătoare Asociației CARP „Speranța” Hunedoara (președinte Rotar Delian Dorel) a găzduit în organizarea Comisiei de Cultură și Educație moral-civică, o Cafenea literară în dorința de a se contura un tablou fidel care să reflecte provocarea pe care o reprezintă jurnalismul în mediul seniorilor din orașul de pe Cerna.

Au fost momente care au oferit un spațiu de dezbateri firești privind interesul Asociației CARP „Speranța” Hunedoara pentru promovarea creației literare, a jurnalismului în rândul seniorilor cu accent pe respectarea normelor Codului Deontologic.

Emoționantă a fost înmânarea de către consilierul ec. Dumitrian Dorin Ioan Ioachim, a Diplomelor de onoare, participanților la concursul județean de jurnalism rezervat seniorilor, cu tema „Lumina Sfântă a Învierii”.

Am mai consemnat printre altele prezentarea Numărului 90 al revistei INFO C.A.R.P. „SPERANȚA”, momentul poetic semnat de senioarea Aurelia Muntean, expunerea de către prof. Gil Zăvoianu a unor epigrame proprii, dar și interpretarea unor frumoase cântece populare pădurenești de către solista Carmen Daniela Muntean.

Interesante au fost intervențiile făcute de seniorii Florica Florescu și Ilie Dumitru.

Nu au lipsit cafeaua, dulciurile, apa minerală, discuțiile amicale, prietenești și fotografia de grup.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Foto: Carmen Maria Murg

Fiecare loc de pe lumea asta are povești și familii de poveste, iar Vasiova este doldora de oameni de poveste! Dacă ne gândim doar la Tata Oancea și Nicolae Florei sau, venind în actualitate, la Ioan Cărmăzan, fiecare dintre aceștia au povești de excepție și, mai ales, pasiuni extraordinare. Iar una dintre pasiunile celor (doar) trei amintiți este cartea/lectura!

Bocșa abundă de oameni ale căror pasiuni sunt extraordinare și, evident, de poveste! Oprindu-mă puțin la regizorul Ioan Cărmăzan, cunoaștem că, alături de carte și lectură, acesta este pasionat de porumbei, iar, în tinerețe, a fost extrem de dedicat tenisului de masă[1]!

Se pare că, într-o anume perioadă, Bocșa era un centru sportiv important, iar tenisul de masă era unul dintre sporturile preferate de bocșeni.[2] Iar invitatul meu de astăzi confirmă acest lucru.

E foarte motivant și inspirațional să vezi oameni realizați în cariera aleasă, dar, în același timp, și extrem de pasionați de unele activități în care se dedică și ajung să fie foarte buni. Un astfel de personaj este Titus Tamșa, un om care, prin tot ceea ce-l caracterizează, poate fi un veritabil model pentru tinerii noștri și nu numai, pentru că nu există limită de vârstă atunci când există pasiune!

Pe Titus îl cunosc din copilărie. Vasioveni amândoi, colegi de școală  și de jocuri, întotdeauna l-am admirat pentru pasiunile sale și pentru o anume noblețe a sa. Titus provine dintr-o familie „de fală” a Bocșei, oameni harnici și gospodari, oameni educați și bine așezați, oameni cu frică de Dumnezeu și cu dragoste pentru tradiție și, totuși, deosebit de modești și discreți. Tocmai din pricina acestei discreții excesive, Titus nu se regăsește în paginile unor volume dedicate locului și oamenilor de aici, lucru care trebuie, evident, corectat. Și vom începe cu acest interviu.

 

G.Ș. Bine ai venit la „povești în bibliotecă”! Iată, în biblioteca tinereții și copilăriei noastre, în biblioteca în care, pe vremuri, slujea cartea și dascălul nostru, prof. Ionel Furdui! De altfel, noi ne întâlnim pe stradă, în mirifica noastră Vasiovă, ne întâlnim la biserică, în zile de sărbătoare, ne întâlnim la ruga satului și la alte astfel de evenimente ale comunității, pentru că tu și familia ta sunteți oameni ai locului, unde ai adus-o și pe minunata Antoanela Tamșa, soția ta. Așadar, cine este Titus Tamșa?

T.T. M-am născut în Reșița, județul Caraș-Severin, la data de 19 iulie 1970, din părinți bocșeni: mama Persida Tamșa și tata Constantin Tamșa (răposat în 2010), niște părinți deosebiți, care m-au educat în toate privințele, mi-au transmis valori sănătoase și pentru toate acestea le mulțumesc!!!

Am început grădinița în Bocșa, în actuala casă a familiei Demetrovici, apoi în actuala casă a familiei Doiceanu (ambele în Vasiova, pe strada Tudor Vladimirescu).

 Primii pași la școală au fost în 15 septembrie 1976 la actualul Liceu „Tata Oancea” tot din Vasiova. Aici am avut-o învățătoare pe doamna Neda Aurelia, de la care am învățat multe lucruri bune: corectitudinea, punctualitatea și faptul de a fi pedant (pe lângă multe alte calități).

Apoi, școala generală am absolvit-o în 1984 la același liceu. A urmat examenul de treaptă unde am promovat și am avut-o dirigintă pe doamna Dăneți Doina. De la dânsa am învățat dragostea pentru frumos, pentru artă și cultură. Am absolvit în 1988 și a urmat recrutarea în armată, pe care am terminat-o în ianuarie 1990.

În vara anului 1990 am dat examen pentru intrare la facultate, unde am și reușit. Am absolvit Facultatea de Inginerie Reșița (prima promoție) – care aparținea de Institutul Politehnic„Traian Vuia” Timișoara. În 1995 am absolvit facultatea cu examen de licență. Din 1995 și până în prezent activez în câmpul muncii.

 

G.Ș. Da, știu că lucrezi și mai știu că ești unul dintre cei mai implicați și apreciați ingineri de la firma TMD Friction Caransebeș. De asemenea, știu că ai câteva hobby-uri, pe unele le împărtășești cu soția ta, Antoanela, cum ar fi călătoriile, cititul, dar, în altele ești pe cont propriu, cum ar fi tenisul de masă. De când pasiunea pentru tenis și cum s-a născut această pasiune?

T.T. Tenisul de masă l-am început de la vârsta de 5 ani, când jucam pe mesele de beton din curtea blocurilor din Vasiova. Am început cu o paletă făcută de tata (de la care am moștenit această pasiune) – cu fețe de șmirghel. Apoi, părinții mi-au cumpărat paleta Gold Cup, chinezească. Am avut si paletă coreeană, Hanoi. Încet-încet, am dezvoltat o pasiune deosebită pentru acest sport.

Mai târziu, cand am ajuns la școală, am descoperit masa de lemn Ella, care era în sala de sport a liceului „Tata Oancea”. Acolo jucam până seara târziu, când eram elev.

Apoi, urmat o perioadă în care am jucat rar tenis de masă, iar din 2007 am reluat această activitate în ritm mai intens.

 

G.Ș. Așadar,pasiunea pentru sport nu s-a născut peste noapte, ci ai descoperit-o prin intermediul tatălui tău, apoi ai construit-o treptat și ai parcurs-o firesc prin efort, perseverență, dar și deosebită plăcere. La ce fel de proiecte ai luat parte până acum?

T.T. Am participat până acum la 81 de turnee, în 20 de localități. Sunt membru al Asociației „Amatur” România, sub egida căreia se desfașoară toate aceste turnee de amatori.

 G.Ș. Cum vin proiectele la tine? Cum le găsești?

T.T. Toate aceste turnee sunt postate cu ceva timp înainte pe site-ul asociației „Amatur” România. La aceste competiții se poate înscrie oricine dorește, în limita locurilor disponibile. Așadar, când doresc să particip la un turneu, mă înscriu precum ceilalți colegi.

 

G.Ș. Care dintre proiecte ți-a adus cea mai mare mulțumire? Adică, ai un rezultat special de care ești foarte mândru?

T.T. Din cele 81 de turnee, cel mai mândru sunt de locul I ocupat la categoria Open, desfășurat la Giroc (Timiș) în 02.11.2024.

Bineînțeles că toate turneele, în care am ocupat un loc pe podium, mi-au adus o  satisfacție deosebită! Din luna iunie 2025 am promovat la categoria Elite (cea mai bună categorie din tenisul de masă amator din România) și ocup poziția 147 în România.

 

  G.Ș. Ai un mentor? Ai un model?

  T.T. Primul mentor în acest sport a fost tata, care m-a învățat deprinderile de bază. Apoi, am avut în Reșița mai mulți mentori: prof. Nistor, Nicu Franț, Nicu Pârvu, Deian Sorescu. Astăzi, modelul meu este Deian Sorescu, acesta fiind și jucător legitimat la echipa din Dumbrăvița.

 

G.Ș.  Titus, noi vorbim adesea și povestim; de altfel, vă și urmăresc, pe tine și pe Anto, pe rețelele de socializare și admir locurile prin care călătoriți și pe unde vă petreceți vacanțele și zilele de recreere. Deci, clar că sunteți pasionați de călătorii!  Ce alte pasiuni ai?

 T.T. Ca pasiuni, mai menționez dragostea pentru natură și aer curat, după cum ai observat și tu, călătoriile, înotul, cititul, pictura și, nu în ultimul rând, fotbalul. Sunt un împătimit al sportului rege și nu prea pierd meciurile de pe stadionul „Mircea Chivu”; uneori chiar și de pe alte stadioane importante.

 

G.Ș. Te cred! Pasiunile sunt activități involuntare, care vin din interiorul nostru și care ne fac bine sufletește! Acum știu de unde vine zâmbetul tău generos și cald de fiecare dată când ne vedem, de la aceste frumoase preocupări ale tale! Pentru că dedici timp prețios frumosului care te înconjoară! Ce proiecte ai de viitor?

T.T. Proiecte de viitor am multe și aș menționa: călătoriile în locuri frumoase, deosebite, în care nu am ajuns încă, fiindcă unele locuri sunt chiar  îndepărtate; îmi doresc să mă mențin în categoria Elite la tenis de masă cât mai mult timp, îmi doresc să aloc și celorlalte pasiuni mai mult timp, de exemplu, picturii, iar în plan profesional, să rămân același angajat model care am fost și până acum. Dedicat, perseverent, eficient.

 

G.Ș. Doamne ajută! Ai dorințe și proiecte frumoase, care nu fac altceva decât să-ți mențină tinerețea, energia și dragostea de viață! Ce sfat ai pentru tineri?

 

T.T. Tinerilor le-aș recomanda să facă sport cât de mult posibil, să iubească arta și frumosul, să călătorească în cât mai multe locuri, să citească și să se încadreze în societate ca niște viitori specialiști, fiecare în domeniul pe care îl va alege; să respecte și să păstreze vie cultura, credința și tradiția românească, valorile noastre autentice.

 Și, pentru că revista culturală a Bocșei se află la ceas aniversar, 25 de ani, îi doresc viață lungă și mulți cititori!

 Și, după cum ne învață duhovnicul nostru Ioanichie, împreună, să-l rugăm pe Dumnezeu să ne țină sănătoși, să ne împlinim fiecare misiunea, dar și pasiunile! Iar, dacă mă voi încumeta vreodată să aștern pe hârtie detalii despre toate aceste pasiuni ale mele, de ieri și de azi, voi reveni la bibliotecă pentru a cere ajutor și pentru a include o viitoare carte în seria deja consacrată – „Bocșa, istorie și cultură”.  

 

G.Ș. Frumos! Te așteptăm cu drag! Seria „Bocșa, istorie și cultură” promovează fapte și oameni de ieri și de azi și, cu siguranță, ar fi interesante poveștile tale izvorâte din nu mai puțin interesantele tale pasiuni! De asemenea, te așteptăm cu o expoziție de pictură!

Mulțumesc, Titus, pentru că ai acceptat să ni te destăinui, să ne vorbești despre cât de esențial este în viața unui om factorul fun sau, altfel spus, cât de important este să-ți urmezi pasiunile și să le transformi în plăcere și bucurie! Noi, echipa „Bocșa culturală” îți mulțumim pentru urări și-ți dorim să fii sănătos și să-ți realizezi proiectele cu succes! Să te bucuri de familie, de prieteni și de tot frumosul care te înconjoară! Și, pentru că suntem la început de vară, îți dorim vacanță plăcută și călătorii de poveste!

 

 

 

 

 

---

[1] Vasile Bogdan. Descifrând codul Cărmăzan. Timișoara: Eubeea, 2018;

[2] Titus Suciu, Vasile Bogdan. Frumoșii nebuni ai Bocșei. București: Palimpsest, 2013;

12 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVIII-a): O manifestare dedicată zilei de 1 iunie, Ziua internațională a copiilor.

Expoziție de desene „Banatul meu drag”, ca rezultat al concursului transfrontalier organizat cu copiii având vârsta de 6 – 10 ani din România și din Serbia. Premierea participanților din România.

Miniconcert cu elevii Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița, coordonatoarea programului fiind prof. Nicoleta Garoiu.

 

CINSTE ȚIE, COPILĂRIE!

Ediția a XVIII-a, 2025

 

Instituții & organizații sub cupola cărora se desfășoară concursul:

• Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin,
• Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova (Serbia),
• Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin,
• Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

Lucrări primite die România:

 

1. Pe localități:
2. Reșița: 72 lucrări;
3. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”: 41 lucrări;
4. Colegiul Național „Mircea Eliade”: 18 lucrări;
5. Școala Gimnazială „Marius Șandru“: 13 lucrări.
6. Moldova Nouă: 24 lucrări;
7. Vărădia: 8 lucrări;
8. Gârnic: 7 lucrări;
9. Anina / Steierdorf: 3 lucrări.

TOTAL: 114 lucrări.

 

• Pe clase:
• Clasa 0: 27 lucrări;
• Clasa a I-a: 21 lucrări;
• Clasa a II-a: 16 lucrări;
• Clasa a III-a: 34 lucrări;
• Clasa a IV-a: 16 lucrări.

 

Lucrări primite die Serbia:

 

1. Pe localități, care intră în concurs:
2. Cuvin / Kovin: 58 lucrări;

             – ŞE „Đura Jakšić” – 37 lucrări;                             

          – ŞE ,,Desanka Maksimović” – 21 lucrări;

• Torac / Torak: 8 lucrări;
• Sân-Mihai / Lokve: 15 lucrări;
• Ecica / Ečka: 5 lucrări;
• Satu Nou / Banatsko Novo Selo: 4 lucrări;
• Sân-Ianăș / Barice: 8 lucrări;
• IP ,,Copilărie Fericită” – 3 lucrări;
• ŞE ,,Dositej Obradović” – 5 lucrări;
• Uzdin / Uzdin: 1 lucrare;
• Coştei / Kuštilj: 8 lucrări;
• Voivodinţ / Vojvodinci: 6 lucrări;
• Vârşeţ / Vršac: 6 lucrări;
• Grebenaţ / Grebenac: 19 lucrări;
•  Maramorac / Mramorak: 4 lucrări;
•  Deliblata: 13 lucrări;

TOTAL: 155 lucrări

 

• Pe clase, care intră în concurs:
• Clasa I: 35 lucrări;
• Clasa a II-a: 53 lucrări;
• Clasa a III-a: 24 lucrări;
• Clasa a IV-a: 43 lucrări.

 

Nu intră în concurs: Grădiniţă, 7 lucrări;

• ŞE „Đura Jakšić” Cuvin – 3 lucrări;
• IP ,,Copilărie Fericită” Plandişte – 3 lucrări;
• ŞE „Žarko Zrenjanin” Satu Nou – 1 lucrare.

          TOTAL: 162 lucrări

 

 

PREMIANȚII

 

Categoria I, 7 – 8 ani

 

SERBIA

 

Locul I:

Antonio Dorian Lascar, cls. I, ŞE „Olga Petrov Radišić” Vârşeţ / Vršac

Locul II:

Damian Veselinov, cls. II, ŞE ,,Dositej Obradović” Sân-Ianăş / Barice

Radu Mihailov, cls. II, Şcoala Elementară „Žarko Zrenjanin” Satu Nou / Banatsko Novo Selo;

Locul III:

Ema Rumpl, cls. I, ŞE „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin

Damjan Sekulić, cls. II, ŞE „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin

Menţiuni:

1. Stefan Romčev, cls. II, ŞE ,,Desanka Maksimović” Cuvin / Kovin
2. Dušan Jevtović, cls. II, ŞE „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin
3. Darius Lotrean, cls. II, ŞE ,,3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve
4. Valentin Dan Vălean, cls. II, ŞE ,,3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve
5. Stefan Jancovici,  IP ,,Copilărie Fericită” Sân-Ianăş / Barice

 

 

ROMÂNIA

 

Locul I:

Lara Alexandra Gherban-Cuciureanu, cls. 0, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița;

Paul Antonoaie, cls. I, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița;

Nicola Milivoievia, cls. a II-a, Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă;

Locul II:  

Evelinne Maria Chilom, cls. 0, Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă;

Daria Botea, cls. I, Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă;

Vlad Murgu, cls. a II-a, Școala Gimnazială „Romulus Fabian” Vărădia;

Locul III:

Andreas Lazăr, cls. I, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița;

Dragan Coici, cls. a II-a, Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă;

Ruxandra Dicoi, cls. a II-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița;

Menţiune:

Petrișor Novăcescu Tomiță, cls. 0, Școala Gimnazială Gârnic;

Nicolas Gramatic, cls. I, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”;

Maya Evelyn Drăgilă, cls. a II-a, Școala Gimnazială Nr. 2 Steierdorf / Anina;

Gabriel Sandu, cls. a II-a, Școala Gimnazială „Romulus Fabian” Vărădia;

Matthias Mitrofan, cls. a II-a, Școala Gimnazială „Romulus Fabian” Vărădia.

 

Categoria II, 9 – 10 ani

 

SERBIA

 

Locul I:

Selina Victoria Muncean, cls. III, ŞE ,,3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve

Maribel Jivan, cls. IV, ŞE ,,Dositej Obradović” Sân-Ianăş / Barice

Locul II:

Sara Anastasia Miloia, cls. III, ŞE „Coriolan Doban” Voivodinţ / Vojvodinci

Anastasija Vujović, cls. III, ŞE ,,Sava Maksimović” Maramorac / Mramorak

Locul III:

Virginia Geca, cls. IV, ŞE ,,George Coşbuc” Torac/ Torak;

Mirela Miuţă, cls. IV, ŞE ,,3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve

Menţiuni:

1. Isidora Ion, cls. IV, ŞE „Žarko Zrenjanin” Satu Nou / Banatsko Novo Selo
2. Andrea Filep, cls. IV, ŞE ,,George Coşbuc” Torac / Torak
3. Magdalena Damian, cls. IV, ŞE ,,George Coşbuc” Torac / Torak
4. Anita Bogdan, cls. IV, ŞE ,,Mihail Sadoveanu” Grebenaţ / Grebenac
5. Helena Ilić, cls. IV, ŞE „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin

 

 

ROMÂNIA

 

Locul I:

Jessica Cociuban, cls. a IV-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița;

Francisc David Bouda, cls. a IV-a, Școala Gimnazială Gârnic;

Monica Nicola, cls. a IV-a, Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă;

Locul II:  

Nikolas Cătălin Bîrsan, cls. a III-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița;

Ayan Andrei Ungureanu, cls. a III-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița;

Gabriela Iovanovici, cls. a IV-a, Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă;

Locul III:  

Răzvan Romanescu, cls. a III-a, Școala Gimnazială „Romulus Fabian” Vărădia;

Flavia Maria Ionișcu, cls. a III-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița;

Mara Marcovici, cls. a III-a, Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă;

Mențiune:

Filip Andrei Crăciun, cls. a III-a, Școala Gimnazială „Mircea Șandru” Reșița;

Rareș Ionuț Liță, cls. a III-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița;

Maria Duma, cls. a III-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița;

Valentin Ionuț Teoran, cls. a III-a, Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă;

Andrei Radu Cărbune, cls. a IV-a, Școala Gimnazială Nr. 2 Steierdorf / Anina.

 

Membrii juriului:

 

1. Pentru lucrările din Serbia:

Mihaela Mohan, profesor de desen, Școala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Serbia;

Aneta Gaşpăr, graficiană, CPE „Libertatea” Panciova.

 

• Pentru lucrările din România:

Ioana Mihăiescu, artist plastic, Reșița / România;

Doina Hlinka, artist plastic, Reșița / România;

Viorica Ana Farkas, artist plastic, Reșița / România.

 

 

Coordonatori Serbia:

 

Mădălina Mihailov, corector, CPE „Libertatea” Panciova;

Mărioara Gean Muntean, Școala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai.

 

Coordonatori România:

 

Clara Maria Constantin, Reșița / România;

Erwin Josef Țigla, Reșița / România.

 

 

Vernisajul expoziției și înmânarea premiilor în România și Serbia:

 

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița, România: 12 iunie 2025, ora 17:00

 

Casa de Cultură „3 Octombrie” Satu Nou / Banatsko Novo Selo, Serbia: 16 iunie 2025, ora 13.00

 

 

12. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

„Lob der Kindheit!“ (XVIII. Auflage): Eine Veranstaltung zum 1. Juni, dem internationalen Kindertag.

„Mein geliebtes Banat“: Kinder-Zeichnungen-Ausstellung mit Arbeiten als Resultat eines grenzüberschreitenden Projekts mit Beteiligten aus dem rumänischen und aus dem serbischen Banat, zwischen 6 und 10 Jahre jung.

Preisverleihung für die Teilnehmer aus Rumänien.

Musikalische Einlagen: Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Nicoleta Garoiu.

Un episod important în istoria Mehadiei, ce a avut un rol major în apărarea Banatului și în colonizarea întregii regiuni, este prezența la Mehadia a ordinelor cavalerești, despre care voi aminti în cele ce urmează.

Chiar dacă temporară sau sporadică, prezența cavalerilor la Mehadia a lăsat o amprentă importantă asupra Banatului, transformând Mehadia într-o zonă cheie de frontieră, apărată și dezvoltată prin eforturile acestor militari de excepție, cu un nobil renume, datorită iscusinței în lupte, a neînfricării și puternicei lor credințe creștine.

Unul dintre primele ordine prezente la Mehadia, este cel al Cavalerilor Ioaniți (cunoscuți și sub denumirea de Ospitalieri sau ulterior Cavaleri de Malta). Prezența lor la Mehadia este una istorică, documentată în special prin Diploma Cavalerilor Ioaniți din 2 iunie 1247. Aceasta cuprinde donația Regelui Béla al IV-lea de după invazia mongolă din 1241-1242. Regele Ungariei, Béla al IV-lea, a căutat să întărească apărarea granițelor regatului său, în acest context, la 2 iunie 1247, el a emis o diplomă prin care acordă Cavalerilor Ioaniți anumite teritorii din Banatul de Severin și Cumania, cu scopul de a le coloniza și fortifica. Printre teritoriile primite de Cavalerii Ioaniți se număra și Cetatea Severinului și Cetatea Mehadiei. Aceștia au instalat la Mehadia o mică garnizoană, formată din 30 de călăreți, confirmând astfel importanța ei strategică. Scopul Cavalerilor Ioaniți, instalați aici, era să contribuie la apărarea graniței regatului ungar împotriva incursiunilor, dar și să restabilească influența Bisericii Romano-Catolice în regiune.

Astfel, Mehadia a fost una dintre locațiile cheie pe care Cavalerii Ioaniți le-au primit și administrat pentru o perioadă, ca parte a eforturilor de consolidare a apărării și de colonizare a zonelor de graniță.

Prezența ordinului Cavalerilor Ioaniți la Mehadia constituie un element fundamental în aprecierea și înțelegerea istoriei medievale a Mehadiei!

Ulterior, acestei prezențe, în secolul al XV-lea, un alt ordin militar creștin este prezent în Cetatea Mehadiei: Cavalerii Teutoni. Aceștia au fost aduși în zonă de regele Sigismund de Luxemburg, preluând, de asemenea, roluri defensive în zona Mehadiei. Unele surse afirmă prezența la Mehadia a cavalerilor teutoni între anii 1429-1435. Rolul lor aici a fost unul preponderent defensiv, Cavalerii Teutoni, la fel ca și Ioaniții, fiind un ordin militaro-religios, înființat inițial pentru a proteja pelerinii în Țara Sfântă și a îngriji bolnavii. Ulterior, acesta a devenit o forță militară puternică, folosită de regii europeni pentru a-și întări granițele și a creștina populațiile păgâne sau a consolida influența catolică.

În contextul presiunilor externe (cum ar fi invaziile tătare și otomane), regii Ungariei au apelat la aceste ordine pentru a-și fortifica granițele de sud. Astfel, sub stăpânirea Cavalerilor Teutoni, la fel ca și sub cea a Cavalerilor Ioaniți, cetatea Mehadiei, cunoaște o perioadă înfloritoare. Ordinele cavalerești se consideră că au avut o importanță majoră în întreținerea și fortificarea puternică a acestor cetăți, a Mehadiei cât și a Severinului, în perioada prezenței lor.

În ceea ce privește Cetatea Mehadiei, ulterior prezenței cavalerilor, aceasta continuă să dețină un rol militar major. Importanța sa strategică devine fundamentală într-o zonă menținută, de-a lungul mai multor secole, ca una de frontieră. Continuând să joace un rol crucial în sistemul defensiv al Regatului Ungariei împotriva Imperiului Otoman, ea a fost în mod permanent reparată și întărită, inclusiv de Iancu de Hunedoara, care a folosit-o în campaniile sale anti-otomane.

Cetatea a suferit și în timpul ce a urmat multiple asedii și distrugeri, în special în timpul războaielor turco-austriece, fiind distrusă complet în al patrulea război turco-austriac, între anii 1788-1791.

În concluzie, ca un major punct de referință, istoriei Mehadiei i se poate adăuga respectivul moment, al prezenței celor două mari ordine cavalerești, care reprezintă un capitol crucial și definitoriu pentru istoria ei. Prezența acestor ordine a subliniat și consolidat importanța strategică a Mehadiei. Amplasată la intrarea în Culoarul Timiș-Cerna, cetatea era un punct vital de control și apărare pe granița de sud a Regatului Ungariei. Ordinul Ioaniților, prin garnizoana sa, a asigurat o apărare organizată și eficientă într-o perioadă de mari turbulențe (post-invazia mongolă și pre-presiunea otomană). Faptul că regele Béla al IV-lea le-a încredințat Mehadia, arată că cetatea era considerată o piesă cheie în sistemul defensiv al coroanei. Ordinele cavalerești nu acționau izolat, ci ca o parte integrantă a strategiei de apărare regală. Menționarea Mehadiei în Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247 este de o importanță istorică majoră. Acest document nu doar confirmă existența cetății, ci și oferă o perspectivă prețioasă asupra organizării administrative și militare a Banatului în secolul al XIII-lea, constituind o sursă primară esențială pentru cercetarea istoriei locale. Prezența cavalerilor a conferit Mehadiei un statut de loc important, strategic, o frontieră vie a creștinătății. Chiar și după plecarea lor, moștenirea acestei perioade a contribuit la identitatea istorică a locului.

Prezența ordinelor cavalerești la Mehadia, nu a fost doar un episod pasager, ci un factor decisiv care a marcat profund evoluția cetății și a zonei, transformând-o într-un punct nodal în sistemul defensiv medieval și lăsând în urmă documente esențiale pentru înțelegerea istoriei sale.

În final, doresc să mulțumesc jurnalistului Mario Balint pentru interesul dumnealui vis-a-vis de istoria Mehadiei și pentru recomandarea domniei sale, adresată comunității, prin intermediul subsemnatului, de a acorda o importanță sporită acestui deosebit moment al istoriei locale, fapt ce dealtfel m-a și determinat de a încropi acest material, cu scopul de a-l marca și rememora.

Constantin VLAICU/UZPR

Mehadia, 11 iunie 2025

12 iunie 2025, ora 12.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Expoziție de pictură și sculptură Tatiana Țibru, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” și a Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” Reșița.

 

 

12. Juni 2025, 12.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Kunstausstellung Tatiana Țibru, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza” und des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” Reschitza.

În perioada 29 – 31 mai 2025, Agenția Națională a Zonei Montane, împreună cu Academia Română – filiala Iași, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Ghe. Zane” și Centrul de Economie Montană – CEMONT Vatra Dornei au organizat cea de-a 27-a ediție a Conferinței științifice internaționale „Turism and Rural Space in National and International Context” (TARS).

Aceasta s-a desfășurat la sediul Agenției Naționale a Zonei Montane, din Vatra Dornei, județul Suceava, dar și cu participare online.

Au fost prezenți specialiști din 18 țări, de pe patru continente: România, Republica Moldova, Ucraina, Marea Britanie, Italia, Grecia, Uzbekistan, Belarus, Turcia, India, Gambia, Sri Lanka, Malaezia, Pakistan, Iran, Canada, Maroc, Africa de Sud.

În cadrul evenimentului au avut loc workshop-uri având ca teme „Festivalul Patrimoniu Turism și Economie Culturală în Sri Lanka” și „Practici antreprenoriale de succes în turismul românesc”, două mese rotunde – „Turismul Cultural Românesc” și „Presa științifică în fața noilor provocări”, precum și proiecția filmului documentar „De la Bălți la Alba Iulia. Traseul Centenarului Marii Uniri”.

Pentru a transmite din lecțiile învățate, câțiva antreprenori din Bazinul Dornelor și-au prezentat afacerile lor de succes.

Ne-au onorat cu prezența la eveniment oficialități și personalități de marcă: Zoltán-József Mihály – secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Marius Vasile Rîpan – primarul municipiului Vatra Dornei, Radu Rey – directorul Centrului de Economie Montană, Petru Emil Stanciu – vicepreședintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Ansamblul Folcloric „Plai Bucovinean” din Dorna Candrenilor a susținut un superb program artistic, prezentând invitaților prezenți la seara festivă o suită de dansuri și cântece populare tradiționale din Bucovina.

În cadrul aplicației practice s-au vizitat obiective turistice reprezentative din localitățile Vatra Moldoviței și Moldovița: traseul parcurs cu mocănița huțulcă, mănăstirea Moldovița, muzeul ouălor „Lucia Condrea”, pensiunea Valcan.

În cadrul conferinței internaționale Tourism and Rural Space – TARS, desfășurată la Vatra Dornei, 29-31 mai 2025, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) – prezență remarcabilă și la această cea de-a 27-a ediție a Conferinței științifice internaționale, a organizat o masă rotundă de înalt nivel, în cadrul căreia s-a discutat despre înființarea unei noi secțiuni științifice a UZPR – un proiect de amploare, aflat în plină conturare, menit să aducă jurnalismul românesc mai aproape de cercetarea științifică, educație și comunicarea academică profesionistă.

La această întâlnire au participat personalități din mediul academic și jurnalistic, fiind bine reprezentate filialele UZPR Iași, Casa presei – București, Europress Spania, Brăila, Gorj, Suceava. Vicepreședintele UZPR, Emil Stanciu, inițiatorul acestei importante acțiuni, a moderat masa rotundă – TARS XXVII/2025 (prima dezbatere în acest demers având loc încă de la conferința TARS din 2023 https://www.facebook.com/share/v/1AeRoEuE4k/).   

Au participat la aceste dezbateri profesorul universitar dr. Puiu Nistoreanu (ASE București), profesor univ dr. Vasile Dinu, profesor univ. dr. Octavian Jora, prof. univ.dr. George Nicolescu, prorector al Universităţii Steredin Chișinău, Republica Moldova, dr. Doina Guriță, președinte al filialei Europress Spania a UZPR, dr. Sebastian Cătănoiu, cercetătoarea dr. Doina Tătaru, cercetătorul și publicistul dr. Dănuț Ungureanu, directorul CEMONT-Vatra Dornei – gazda manifestării științifice, cercetător– Luminița Panait, alături de alți reprezentanți ai presei și ai mediului de cercetare din străinătate: Ina Isac ( Republica Moldova), Serhii Harkman (Ukraina), Ene Constantin– director Lira Tv, Madrid, Spania.

Noua secțiune – în proces de inițiere își propune să creeze o punte între jurnalismul profesionist și lumea științifică, oferind publicului informație riguroasă, accesibilă și relevantă. Această inițiativă este susținută de domnul dr. Stanciu Sorin, președintele UZPR, cunoscut pentru viziunea sa deschisă și pentru sprijinul constant acordat extinderii Uniunii în direcții moderne și responsabile.

Jurnalismul științific – de la idee la structură profesională

Deși nu a fost vorba despre o lansare oficială, întâlnirile moderate de Emil Stanciu au deschis un drum esențial, acela al profesionalizării comunicării științifice în spațiul românesc.

Grupul de inițiativă a pledat pentru o formă organizată de jurnalism științific, ancorată în cercetare, verificabilitate și colaborare interdisciplinară. Temele discutate au inclus: necesitatea unei platforme de popularizare științifică, colaborarea cu universitățile, formarea continuă a jurnaliștilor și integrarea standardelor etice și academice în presa românească.

Totodată, reamintim că tânăra Filială Europress Spania a fost recent aprobată oficial în ședință a Consiliului Director al UZPR din 27 mai 2025. Această filială statutară (peste 20 de membri/ ziariști de limbă română și spaniolă) din diaspora va fi un reper important al jurnalismului românesc peste hotare, contribuind activ la promovarea valorilor culturale, a dialogului european intercultural.

Prin aceste noi și importante inițiative, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România reconfirmă angajamentul său față de un jurnalism etic, educat și conectat la provocările societății contemporane.

https://m.dcnews.ro/

Autor: Iulia Horovei | Categorie: Stiri

FacebookTwitterWhatsApp

foto: Freepik

Societatea de astăzi se confruntă cu o avalanșă de fake news, care distorsionează adevărul și influențează percepțiile publice.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a organizat, marți, 10 iunie, o dezbatere dedicată luptei împotriva dezinformării, „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”. Dan Preda, managerul Radio România Actualități, a subliniat pericolul dezinformării propagate prin rețelele de socializare, de unde 30-48% din populație își obține informațiile.

Acesta a criticat confuzia dintre jurnalismul „cetățenesc” și cel profesionist, evidențiind scăderea interesului tinerilor pentru presa tradițională, mulți elevi nefiind consumatori de radio sau presă. 

„Îi mulțumesc și felicit UZPR, cea mai importantă organizație media care continuă să analizeze acest demers important. (…) Avem aici, alături de noi, principalele instituții cu care noi, Radio România Actualități, colaborăm și o facem bine, CNA, Ministerul Educației… și toate celelalte instituții la care adaugăm și colegii din presă cu care colaborăm, atât în cadrul programelor, cât și non-formal pentru a dezbate, în continuare, o chestiune care ne presează pe toți. Cea a dezinformării. 

Tot mai mulți oameni se informează din social media

Fac apel la două cifre, și anume: o dată –  la faptul că așa cum arăta o analiză publicată la finalul anului trecut, din numai șase rețele de social media își ia informația aproximativ 30% din populația lumii; și dacă nu vi se pare că e suficient de îngrijorător, o altă cifră, publicată de Eurobarometru, tot la finalul anului trecut, arăta că aproape 50% – 48% – fac acest lucru exclusiv din rețelele de socializare. Este un lucru cât se poate de îngrijorător și-mi vine-n minte acum un citat din Umberto Eco, care spunea că drama internetului este că l-a lăsat pe nebunul satului să devină purtător de adevăr.

Asta ni se întâmplă, este sub ochii noștri, o vedem, ne confruntăm cu ea. Și sincer să fiu, nu prea știm ce să facem. Meseria, cei care ne-o facem, știm cum s-o facem. Cei care vin sunt foarte puțini și nu prea vin. Cei care sunt afară, practică altceva. Este un termen pe care vreau să-l aduc în discuție – și nu neapărat cu intenții negative.

Se vorbește foarte des, de ceva vreme, iar lucrul ăsta a început să fie așa de prezent încât aproape că nu ne mai îngrijorează: despre jurnalismul cetățenesc. Adică despre acele milioane de oameni care sunt martori ai unui eveniment și ce pot să facă mai bun decât să utilizeze smartphone-urile să fotografieze, să filmeze și să posteze?! Ceea ce le-ar da dreptul să se numească, și ei, jurnaliști ai clipei – prin ceea ce fac. Mi se pare că diferența este ca de la cer la pământ. Între a fi martor și a posta ceva bine sau rău, cu intenții bune sau mai puțin bune și ceea ce face un jurnalist. (…) 

E vorba despre educația publicului – de la cel mai jos cu putință ca vârstă – și educația celor care ajung să practice meseria de jurnaliști. Aici avem două probleme: la nivelul publicului, a constatat fiecare că publicurile noastre devin din ce în ce mai subțiri. Că o recunoaștem sau nu, fiecare dintre noi începe să aibă probleme mari cu publicul și chiar cu capacitatea de a rezista pe piață, de a exista. Pentru că, în timp ce rețelele devin foarte numeroase, capacitatea noastră de a rămâne este din ce mai des pusă sub semnul întrebării.

Am fost în mai multe școli de curând și am avut surpriza să constat că foarte mulți elevi, aș spune 90% dintr-o clasă, nu ascultaseră în viața lor radio. S-au bucurat să mă cunoască și unii au spus c-au auzit de la părinți sau de la bunici despre asta. Dar este foarte îngrijorător – că ei nu sunt ascultători de radio – dar nu numai atât! Ei nu sunt consumatori de presă. Toată informația și-o iau de pe rețelele de socializare. Acolo se întâmplă lucrurile pe care le știm cu toții. 

Faptul că noi, la radio, facem un lucru pe care îl face, cu siguranță, oricare coleg din presă, precum acela de a ne verifica știrile, avem respect, responsabilitate pentru ceea ce facem. Acest lucru ne face să fim diferiți de jurnaliștii de ocazie, cetățenii. Răspunsul, cred eu, nu este să ne delimităm de ei, pentru că să fii accesibil în ziua de azi, ca într-o fracțiune de secundă să zici ceva, e un lucru important. Lucrurile astea, dacă există, înseamnă că trebuia să existe.

Misiunea noastră (…) este că noi ar trebui să găsim o formulă ca să fim și noi prezenți pe toate rețelele de socializare și să ne viralizăm informația într-un bloc sindical, dacă vreți, al informației serioase, de bună calitate, unde să nu mai conteze că ești Antena, Jurnalul, TVR, Radio România. Ci doar un sindicat al informației corecte, unde să se găsească acolo posibilitatea de a-și viraliza o informație care să însemne doza lui de responsabilitate și de recunoștință pentru un public care-l merită”, a declarat Dan Preda, manager al principalului post de radio al Societatea Română de Radiodifuziune. 

De ce persistă fake news-ul

Și Mario Balint, reporter de război cu vastă experiență în teatrele de operații, a subliniat că jurnaliștii nu își riscă viețile pentru a transmite informații false din zonele de conflict – aceștia prezintă adevărul lor „tactic”. Fake news-ul persistă din cauza deprofesionalizării presei și a redacțiilor subdimensionate, mai spune acesta, criticând lipsa verificării informațiilor și migrația jurnaliștilor către alte profesii.

„Încep cu paranteza. Am fost 59 luni în teatrele de operații în ultimii 30 de ani, am stat cel mai mult în zone de război. Pot să spun, din această experiență acumulată, că niciunul dintre colegii mei, pot să pun mâna pe inimă, indiferent de naționalitate, nu merge într-o astfel de zonă, nu-și riscă viața ca să mintă. Nu minte nimeni acolo! Cum apar știrile puse-n context… E deja treaba celor care primesc și prelucrează informațiile.

Dar reporterul care stă în șanț – vă garantez eu că nu minte! Spune bucățica lui de adevăr. Un adevăr tactic, micuț, al lui. Dar vine și colegul și spune adevărul lui tactic, mai vine iar altul care vine adevărul lui tactic. Și din 4-5-6 adevăruri tactice, avem un adevăr strategic pe care, noi, dacă avem educația necesară, putem să-l descifrăm. Asta a fost paranteza.

Vă vorbesc din prisma jurnalistului din provincie. Eu vin din provincie, sunt un pic țăran, așa că-mi cer scuze dacă nu vă place ce spun. Provincia mea este Banatul. În Banatul istoric, undeva la Macău, dacă v-aduceți aminte, s-a născut Joseph Pulitzer. Pe la 1898, era într-o mare confruntare cu Hearst, cel care voia să declanșeze războiul hispanic. Hearst îl trimite pe Remington în Cuba și-i spune să deseneze atrocitățile pe care armata spaniolă le execută acolo. Remington îi trimite o telegramă și-i spune: Aici e liniște și pace. E frumos. Mă întorc. Hearst îi răspunde să mai stea. Fă desenele, războaiele le fac eu.

Jurnalismul, deprofesionalizat și decredibilizat

Trăim cu acest gen de fake news de foarte mult timp. Cred că ar fi timpul să ne obișnuim să trăim cu el. Nu putem noi, ca jurnaliști, să ducem o luptă ca Sf. Gheorghe cu Balaurul, pentru că ar fi pierdută din start. Ca o observație empirică, de la mine de la țară, de acolo, se vede că presa, jurnalismul este tot mai deprofesionalizat și mai decredibilizat. În condițiile în care avem parte de aceste lucruri, la nivel de masă în rândul jurnaliștilor – de provincie vorbesc – este greu să faci față avalanșei de știri false de pe rețelele de socializare.

Publicul n-are nicio vină atunci când există o breșă de competență. Ea se umple automat din rândul mesei de consumatori, care are impresia că are competențe pe domeniul respectiv. Are impresia, dar asta este problema noastră: această breșă de competență. Redacțiile sunt foarte mici, sunt foarte puțini oameni în redacții. Trei sferturi dintre colegi au migrat spre instituțiile statului în compartimentele pentru Relații Publice. Și fac o treabă excelentă. Absolut excelentă. Livrează pentru aceste publicații online un conținut foarte bine pus la punct. Redacțiile mici, care nu au personal, le preiau în totalitate și nu mai verifică nimic. 

În învățăturile lui Mahomed scrie să crezi în Allah, dar să-ți legi cămila. Noi uităm să ne legăm cămila. Nu ne-am legat cămila demult și credem foarte mult ceea ce ni se livrează”, a punctat Mario Balint.

Seria de dezbateri cu tema „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”, organizată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și găzduită de Radio România a avut o primă întâlnire, la Casa Radio.

Alături de președintele UZPR, Sorin Stanciu, de Dan Constantin și Emil Stanciu, vicepreședinți ai UZPR, s-au aflat Răzvan Dincă, președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune, precum și jurnaliști de renume – Dan Preda, manager Radio România Actualități, care a felicitat UZPR și Radio România pentru organizarea dezbaterii, Ruxandra Săraru, membru CA al SRR, membru în Consiliul Director al UZPR, Maria Țoghină, membru CA al SRR, Radu Herjeu, membru CA al SRR, fost membru al CNA, Liviu Popescu, membru al CA al SRR, Flavia Voinea, manager București FM, Mario Balint, Claudia Nicolae, director Agenția Națională de Presă „AGERPRES”, Andreea Crețulescu, RomâniaTV, membru al Consiliului Director al UZPR, Val Vâlcu, director DC News, Petrișor Obae, Pagina de media, Mirel Curea, „Evenimentul zilei”, Lavinia Șandru. Alături de profesioniștii mass-media, la dezbaterea „Jurnalismul față în față cu dezinformarea” au participat activ reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, de la Ministerul Educației și Cercetării, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, Universitatea București și Universitatea Ecologică. „Vă mulțumesc că suntem împreună la această acțiune pe care Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România o demarează. Fake news reprezintă astăzi un fenomen periculos, care a devenit o direcție și pe care trebuie să încercăm să-l facem să înceteze. Vom continua această acțiune!”, a spus Sorin Stanciu, președinte al UZPR.

Teme extrem de importante de pe agenda publică au fost abordate din perspectiva jurnaliștilor și reprezentanților instituțiilor, care au discutat despre amenințările reprezentate de dezinformare și modalitățile de răspuns la acestea, despre emoțiile în funcție de care sunt evaluate informațiile, despre securitate cibernetică și nevoia de perfecționare în verificarea faptelor, despre impactul teoriilor conspiraționiste, libertatea de expresie, construirea informației oficiale și organizarea instituțiilor publice în comunicare, despre aplicarea deontologiei jurnalistice în contextul rețelelor sociale, despre importanța educației media și necesitatea reformării sistemului educațional în așa fel încât tinerii să dezvolte gândire critică încă din primii ani de școală. De altfel, Radio România a fost una dintre primele instituții de presă care a mers în școli, cu ateliere de educație media, a amintit Maria Țoghină.

În încheierea evenimentului, Dan Constantin a menționat că dezbaterea și-a propus să identifice „echilibrul dintre claritatea informației și manipulare”: „Vom încerca în continuare să clarificăm, în interiorul breslei, dar și în zona publicului, a utilizatorilor, a consumatorilor de informație, unde este minciuna și unde este adevărul”.

Roxana Istudor

Foto: Marius Simion

https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/jurnalismul-fata-in-fata-cu-dezinformarea-prima-dezbatere-uzpr-despre-pericolele-fake-news-ului-id211976.html

Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor reșițean Alexander Tietz este reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din secolului XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului, între care Scrisorile de la sălaș se disting prin acuratețea observațiilor și o impecabilă stilistică literară în limba română.

Pe timpul vieții i-au apărut în capitală un număr de 5 proiecte editoriale, iar postum i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița, Timișoara și București. De asemenea, i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc.

Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. Numele său este purtat atât de Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, cât și de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din cartierul reșițean Lunca Pomostului.

Anul acesta, o expoziție documentară deschisă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”  evocă personalitatea polivalentă a celui care a fost primul membru reșițean al Uniunii Scriitorilor din țara noastră, Cetățean de onoare post mortem al Reșiței sale natale din 2004.

 

Alexander Tietz și familia sa

– o cronologie selectivă –

 

• În anul 1706 (sau 1726?, 1736?) a venit în Banat de la Mânăstirea Tismana din nordul Olteniei, diaconul și pictorul de biserică Vasile și s-a așezat la Srediştea Mare de lângă Vârșeț. A fost numit Diaconu, de unde i se trage și numele de Diaconovici. Vasile a fost stră-stră-stră-stră-străbunicul lui Alexander Tietz din partea mamei;
• La 19 august 1829 s-a născut, la Bocşa Montană, Adolf Diaconovich, bunicul din partea mamei al scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 27 mai 1886 în Reșița;
• La 19 mai 1833 s-a născut, la Alt-Kalken (Boemia), Franz Xaver Tietz, bunicul din partea tatălui al scriitorului Alexander Tietz. S-a stins din viață la 26 aprilie 1912 în Timișoara;
• La 28 octombrie 1833 s-a născut, la Párdány (Torontal), Margarethe Geiger, bunica din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. Aceasta a murit la 25 iulie 1917 în Reșița;
• La 24 septembrie 1836 s-a născut, la Bocşa Montană, Adelaide Kostiha, bunica din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 26 iulie 1915 în Reșița;
• La 20 iunie 1859 a văzut lumina zilei la Timișoara (Mehala) Josef Ferdinand Tietz, tatăl scriitorului Alexander Tietz. El a fost cel de al doilea copil al lui Franz Xaver și al Margaretei (născ. Geiger) Tietz;
• La 23 ianuarie 1863 s-a născut, la Viena, Therese Lidia Diaconovici, mama scriitorului Alexander Tietz. Ea fost cel de-al treilea copil al familiei Adolf și Adelaide (născ. Kostiha) Diaconovici;
• În anul 1877 a venit la Reșița, ca proaspăt învățător, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
• La 28 august 1882 s-au căsătorit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz și Therese Lidia Diaconovici, părinții lui Alexander Tietz;
• Între anii 1886 și 1888 Cornel Diaconovici, unchiul lui Alexander Tietz, a editat la Reșița publicația „Romänische Revue” ca o publicație politico-literară, cu apariție la Budapesta – Reșița – Viena. Prin apariția acestei publicații s-a încercat propagarea culturii române în spațiul german. Publicația a apărut între anii 1885 și 1892;
• Între anii 1898 și 1904 Cornel Diaconovici a editat la Sibiu prima enciclopedie (trei volume) în limba română;
• La 9 ianuarie 1898 a văzut lumina zilei, la Reșița, Alexander Tietz, al șaselea copil (șapte au fost în total) al familiei Josef Ferdinand și Therese Lidia (născ. Diaconovici) Tietz;
• Alexander Tietz a urmat, în perioada 1905 – 1908, cursurile școlii primare la Reșița;
• La 2 aprilie 1907 s-a născut prima soție a lui Alexander Tietz, Stella Maria Simic;
• Alexander Tietz a absolvit Gimnaziul Piarist din Timișoara, cu diploma de bacalaureat, la 20 iunie 1916. El a urmat acest gimnaziu în perioada 1908 – 1916. Alexander Tietz a frecventat în aceeași perioadă și Școala de Muzică din Timișoara (violoncel);
• Alexander Tietz a studiat germanistica la Cluj și Budapesta în perioada 1916 – 1920;
• În anul 1920 Alexander Tietz a efectuat stagiul militar la Regimentul 37 de artilerie de la Turnu-Severin;
• Începând cu 1 septembrie 1920, Alexander Tietz este suplinitor pentru trei ani la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
• La 14 iunie 1922, Alexander Tietz a primit din partea Facultății de Litere din Cluj, Diploma de licență ca profesor de limba germană;
• La 20 martie 1923, Alexander Tietz a primit Diploma de profesor;
• Începând cu 1 septembrie 1923, Alexander Tietz a predat germana ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
• În anul 1923 Alexander Tietz a înființat la Reșița gruparea „Wandervögel” având drept scop propagarea drumeției și a cântecului popular german;
• La 3 aprilie 1930 a murit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
• La 1 aprilie 1934, Alexander Tietz a primit gradul doi ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți Reșița;
• La 26 decembrie 1938 s-au căsătorit, la Timișoara, Alexander Tietz și Stella Maria Simic;
• Alexander Tietz a debutat în limba română, în anul 1939, cu o serie de 13 articole reunite sub titlul „Crăișori din sălașul meu”, în publicația „Reșița”;
• Printr-o adresă din 7 februarie 1940 a Ministerului Învățământului din București, Alexander Tietz a fost înștiințat că a fost numit cu caracter definitiv profesor de germană principal la Gimnaziul de Băieți din Reșița, prin Decretul regal nr. 266 / 27 ianuarie 1940, începând cu 1 noiembrie 1939;
• Alexander Tietz a început în 1940 să culeagă povești populare, povestiri și legende ale germanilor din Văliug și Gărâna. Aceste prime încercări au fost continuate în 1942, adăugându-se și material cules de la români, caraşoveni și sârbi de pe întreg cuprinsul Banatului Montan;
• La 31 iulie 1948 a murit la Reșița Therese Lidia Tietz (născ. Diaconovich), mama lui Alexander Tietz;
• La Editura Tineretului din București a apărut, în1956, prima carte semnată Alexander Tietz: „Sagen und Märchen aus den Banater Bergen” („Legende și povești din Munții Banatului”);
• La 7 iulie 1956 a murit, la Reșița, Stella Maria Tietz, soția lui Alexander Tietz;
• În anul 1958 a apărut la Editura Tineretului cea de a doua carte semnată Alexander Tietz: „Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen” („Izvorul fermecat. Povești din Munții Banatului”);
• Alexander Tietz s-a pensionat în 1959;
• La 20 februarie 1964 Alexander Tietz s-a căsătorit cu Gertrude Antonia Klipsch;
• La Editura pentru Literatură a apărut, în anul 1967, cea de a treia carte semnată Alexander Tietz: „Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch” („Acolo unde fumegă furnalele printre dealuri. O carte de citit”);
• În anul 1967 i-a apărut cărticica „Der goldene Ritter. Märchen aus den Banater Bergen” („Călărețul auriu. Povești din Munții Banatului“) la Editura Tineretului din București, în cadrul colecției „Märchensäckel“;
• În anul 1974 a apărut, la Editura „Kriterion“ din București, cartea „Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland” („Povești și legende din Banatul Montan”), ediție care a fost comercializată și în Republica Democrată Germană printr-o convenție între edituri;
• La 10 iunie 1978 Alexander Tietz a murit în urma unui accident de circulație și a fost înmormântat în cripta familiei. Ceremonia religioasă a celebrat-o mons. Paul Lackner. Au vorbit despre Alexander Tietz, Hans Kehrer, din partea oamenilor de cultură germani din România, Mircea Șerbănescu, din partea Uniunii Scriitorilor și Georg Hromadka, din partea prietenilor și a concetățenilor reșițeni;
• În anul 1980, Casa de discuri „Electrecord” a realizat un disc în limba germană, sub nr. 01564, care conține pe o parte trei povești ale lui Alexander Tietz;
• La 19 octombrie 1995 s-a inaugurat la Reșița secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
• La 26 decembrie 1997 a murit, la Reșița, Gertrude Antonia Tietz, a doua soție a lui Alexander Tietz;
• În ziua de 9 ianuarie 1998, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz, a avut loc o comemorare la mormântul omagiatului. Despre Alexander Tietz au vorbit ing. Karl Ludwig Lupșiasca și Erwin Josef Ţigla. În același an, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germana și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt. Dokumente, Erinnerungen, unveröffentlichte Texte“ (= „Alexander Tietz și lumea sa. Documente, amintiri, texte nepublicate încă“), editori: Erwin Josef Ţigla, Hans Liebhardt, apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, carte apărută în Reșița, la Editura „Timpul”. Tot cu prilejul centenarului Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au finanțat o medalie jubiliară, realizată la Monetăria Statului din București;
• În anul 1999, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au hotărât decernarea anuală a Premiului „Alexander Tietz” – cea mai importantă distincție pe care o oferă minoritatea germană din Banatul Montan;
• La 29 martie 1999 Liceului Teoretic Nr. 4 Reșița i s-a atribuit, printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Caraș-Severin (nr. 31), numele de Liceul „Diaconovici – Tietz”.  Astfel au fost apreciate două personalități: dr. Corneliu Diaconovici și Alexander Tietz;
• În anul 2000, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat cartea „Alexander Tietz: «Briefe von der Alm = Scrisori de la sălaș»”, o ediție bilingvă, cu traducere din română în germană de Hans Liebhardt, avându-l ca editor pe Erwin Josef Ţigla, carte apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“; 
• Consiliul Local al Municipiului Reșița a hotărât în unanimitate, în ședința sa ordinară din 24 februarie 2004, si-i fie conferit lui Alexander Tietz, titlul de Cetățean de onoare post mortem al orașului său natal. Înmânarea festivă a diplomei către inițiatorii  propunerii, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a avut loc în ziua de 1 mai 2004, oficiată fiind de către Primarul Municipiului Reșița, ing. Mircea Ioan Popa, ea aflându-se în prezent la loc de cinste în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”;
• În data de 6 octombrie 2004 a avut loc la Reșița inaugurarea festivă a noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în prezența a peste 400 de invitați, centru în care funcționează și secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
• În data de 6 octombrie 2004 s-a dezvelit în fața noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz” un bust de bronz al lui Alexander Tietz, realizat de sculptorul bucureștean Horea Flămând. Bustul a fost dezvelit de către ultimul urmaș al lui Alexander Tietz, prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara. Acest bust este primul ridicat pe raza municipiului Reșița și primul dedicat unei personalități germane din Banatul Montan;
• În noiembrie 2008 a avut loc premiera unui filmul documentar în limba germană, subtitrat în limba română, care l-a avut în plan central pe Alexander Tietz, realizat de Alex Calcan pentru Emisiunea în limba germană a TV. Filmul are o durată de 37 de minute și poartă titlul: „Alexander Tietz und sein Banater Bergland“ (= „Alexander Tietz și Banatul Montan al său“);
• Conducerea Liceului „Diaconovici – Tietz“ din Reșița a derulat, începând cu anul 2008, un proiect editorial dedicat lui Alexander Tietz, coordonat de prof. Ana Kremm. Astfel, în cadrul acestuia au apărut următoarele trei volume: 2008 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale (Reșița – Bocşa – Dognecea – Oravița – Anina) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Utazás a Hegyvidéki Bánságban”, cu texte în limbile română, germană și maghiară, 2009 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. II (Reșița – Iabalcea – Carașova) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Putnik po plainskom Banatu. Pripovijetke”, cu texte în limbile română, germană și croată, precum și în 2010 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. III (Reșița – Cuptoare – Văliug – Gărâna – Semenic) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Traveller through The Mountainous Banat”, cu texte în limbile română, germană și engleză;
• Începând cu anul 2012, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, cu Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin și cu Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” organizează anul, în ianuarie, un Concurs pentru creații literare pentru elevi, al cărui rezultat este publicat în revista „Echo der Vortragsreihe”. Cele mai bune lucrări sunt premiate într-un cadrul festiv, anual la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”;
• În anul 2013 apare la Editura „David Press Print” din Timișoara cartea „Scrisori de la sălaș. Ediție critică, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției, addenda et corrigenda, note și glosar de Bogdan Mihai Dascălu, cu o prefață semnată prof. dr. Crișu Dascălu și o postfață semnată prof. dr. Doina Bogdan-Dascălu”;
• În anul 2018, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt“ (= „Alexander Tietz și lumea sa“), editor: Erwin Josef Ţigla, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, ambele cărți apărute în Reșița, la Editura „Banatul Montan”. Cei 120 de ani au fost marcați și prin realizarea unei Medalii jubiliare finanțată de către ambele organizații ale etniei germane din Reșița, iar Erwin Josef Țigla a conceput un turneu în țară pentru aprofundarea cunoașterii personalității lui Alexander Tietz, manifestări dedicate acestuia desfășurându-se în Timișoara, București, Sibiu, Suceava, Satu Mare și Suceava;
• În ziua de 1 februarie 2019 s-a organizat, la inițiativa Filialei Timișoara a Academiei Române, Simpozionul omagial Alexander Tietz (1898 – 1978), moderator fiind conf. univ. dr. Ioan David (Directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timișoara). În cadrul acestuia au luat cuvântul acad. Dan Dubină (președintele Filialei Timișoara a Academiei Române), ES Ralf Krautkrämer (consul al Republicii Federale Germania la Timișoara), prof. Ovidiu Victor Ganț (deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României), conf. univ. dr. Ioan Fernbach (președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat), prof. univ. dr. Rudolf Gräf (prorector al Universității „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu), prof. univ. dr. Doina Bogdan-Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara), Erwin Josef Țigla (bibliotecar la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Reșița și președinte FDG Caraș-Severin), dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă (critic literar, traducător), prof. univ. dr. Damian Vulpe (critic muzical, Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Muzică), Gheorghe Jurma (critic literar, editor) și conf. univ. dr. Bogdan Mihai Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara);
• În 9 ianuarie 2023, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naștere a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat un eveniment la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”. De asemenea, alte manifestări distincte au fost organizate în luna ianuarie a aceluiași an împreună cu Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”, în al evoca pe Alexander Tietz, la fel ca în luna iunie 2023 inclusiv, când s-au împlinit 45 de ani de la trecerea sa în eternitate, organizându-se mai multe evocări, atât la Reșița, cât și la Timișoara;
• Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naștere și a 45 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat în anul 2023 o medalie omagială dedicată omului de cultură reșițean, aceasta fiind cea de a 3-a, emisă până în prezent, dedicat lui;
• Până în iunie 2023 inclusiv, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un număr de 11 plicuri filatelice ocazionale precum și 6 ștampile filatelice ocazionale, dedicate omului de cultură reșițean Alexander Tietz.

Erwin Josef Țigla

12 iunie 2025, ora 12.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Expoziție de pictură și sculptură Tatiana Țibru, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” și a Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” Reșița.

 

12 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVIII-a): O manifestare dedicată zilei de 1 iunie, Ziua internațională a copiilor.

Expoziție de desene „Banatul meu drag”, ca rezultat al concursului transfrontalier organizat cu copiii având vârsta de 6 – 10 ani din România și din Serbia. Premierea participanților din România.

Miniconcert cu elevii Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița, coordonatoarea programului fiind prof. Nicoleta Garoiu.

 

13 iunie 2025, ora 18:00, Muzeul Satului Bănățean Timișoara:

„Zilele Culturale ale Germanilor din Banat“, ediția a XVII-a: Cu participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), a grupurilor muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – cei mici / tineri și adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

14 iunie 2025, începând cu ora 10.00, Steierdorf / județul Caraș-Severin:

Sărbătoarea hramului Bisericii Romano-Catolice „Preasfânta Treime” din Steierdorf, tradiționalul „Kirchweih“. Participanți & invitați: Formația de dansuri populare germane din Steierdorf – copii și tineri (coordonatoare: Gabriela Plestici), corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), grupurile muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

Afișează textul citat