Nevoia de bilanț perpetuu – de Sorin Stanciu, președinte al UZPR

Sorin Stanciu, președinte al UZPR

Nu peste multă vreme, în luna iulie, se împlinește un an de la preluarea mandatului noii conduceri centrale a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, al celorlalte structuri de direcție și gestiune din componența sa. Pot afirma cu toată convingerea, fără a exagera cu nimic, că această înnoire, parafată prin voința unanimă a Adunării noastre Generale, și perioada care a urmat au marcat o mai mare vizibilitate a UZPR în societatea românească.

Uniunea noastră – structură profesională, de creație, reprezentativă, a breslei gazetarilor din România și a celor care folosesc limba română, oriunde s-au stabilit în lume – a acționat constant pentru apărarea membrilor săi, a tuturor confraților ziariști de a-și desfășura liber munca, fără niciun fel de îngrădire, pentru a nu fi supuși la amenințări și acte de presiune, inclusiv fizice.

Libertatea opiniei, a cuvântului trebuie să fie sfinte și garantate ferm de toate organele administrației publice, până la Președinția României. Să ne însușim cu toții ca pe un crez suprem enunțul biblic „La început a fost Cuvântul…”! Să-i venerăm însemnătatea!

Un principiu major pe care ni l-am propus a fost acela de a conferi o mai mare autonomie filialelor noastre teritoriale, celorlalte structuri de afiliere profesională, în întrega lor activitate, luarea unei decizii fiind una colectivă, asumată de conducătorul filialei respective. Am stabilit și respectăm ceea ce am hotărât cu toții în Consiliul Director al UZPR, ca toate dosarele de primire și de solicitare de a beneficia de prevederile Legii 8 să fie luate în considerare la nivel central după ce au fost parafate prin semnătura președintelui de filială.

Cu această credință, am permanentizat – și procedăm întocmai în continuare – întâlnirile zonale ale filialelor UZPR, întrunind regulat președinții de filiale, membri ai Uniunii noastre, spre consultare și dezbaterea propunerilor asupra desfășurării corecte, în bune condiții, a activității Uniunii noastre. Fiecare dintre noi trebuie să-și spună sincer părerea, să fie ascultat și să-i fie acordat respectul cuvenit. Inclusiv orgoliile exaggerate trebuie fie luate în considerare, cu toată înțelegerea. Așa cum, la ultima noastră Adunare Generală ne-am asumat deviza „UZPR suntem noi. Toți! Egali!”, tot așa să o respectăm!

Dacă UZPR s-a dovedit a fi un reper în circuitul național al relațiilor sociale și culturale, Uniunea noastră s-a afirmat ca un factor moral pilduitor în întregul concert de atitudini și modele ce ne sunt servite ca exemple sociale și culturale. Codul nostru deontologic are în centrul său respectful față de adevăr, față de corectitudinea informației, respectul pentru contrarii. Acesta este în întreaga noastră activitate ghidul nostru unic suprem!

Poate de aceea, mai tot timpul, trebuie să ne întrebăm: ce am făcut, ce vom face? Analiza activității noastre nu trebuie să fie nici ocazională, nici festivistă. Credem că este necesar ca ea să fie făcută în fiecare zi, trebuie să îmbunătățim ceea ce am făcut bine, să corectăm ceea ce am greșit. Numai așa vom avea un curs ascendent, numai așa ne vom câștiga și păstra permanent respectul celor 5.000 de membri ai UZPR, al societății noastre. (Revista UZP, nr. 38/2025)

INVITAȚIE: Proiectul „Reșița – 254 de ani de istorie industrială”

2 iulie 2025, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Ioana Ciolea, expoziție de fotografii: „Reșița, mon amour”

 

3 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

254 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița.

Expoziția de fotografii „Reșița pierdută” din colecția Ioan Mato (*13 octombrie 1932, Iersig – †27 iunie 2004, Reșița), cu fotografii din istoria orașului vechi, parte care a fost demolată ca urmare a extinderii uzinelor reșițene în perioada comunistă. Manifestare expozițională organizată cu sprijinul fiului fotografului, Jancsi Mato.

 

4 iulie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

In memoriam Werner Hirschvogel (*13 decembrie 1931, Reșița – † 10 iulie 2014, Bad Reichenhall – Bavaria).

 

4 iulie 2025, ora 18.00, FABRIKAGE – Salonul de Artă și Industrie Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Expoziție multimedia curatoriată de Teodora Talhoș, cu lucrări ale artiștilor Gabriel Amza, Giorgos Chatzipanagiotis, Alex Todirică, Imre Tóth și Erik Kun – adunând perspective din cele trei Capitale Culturale Europene 2023: Elefsina, Veszprém și Timișoara.


4 iulie 2025, ora 18.30, Salonul de Artă și Industrie Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Expoziție de fotografie reșițeană – Un omagiu vizual adus orașului și artiștilor săi, între document și emoție.

De la furnal, la film. De la zgomotul metalului, la memoria vizuală. Reșița merge mai departe.


4 iulie 2025, ora 19.00, Salonul de Artă și Industrie Reșița – Atelier de turnare în aluminiu:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Un gest simbolic de reconstituire de fușăraie, coordonat de echipa MIC – Mociur Industrial Collection.

 

6 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Expoziție de fotografii a reșițeanului Petre Dalea, artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).

 

7 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a VII-a.

 

 

 

2. Juli 2025, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Fotoausstellung: „Reschitza, mon amour – Ioana Ciolea“.

 

3. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

254 Jahre, seitdem am 3. Juli 1771 in Deutsch-Reschitza deutsche, aus Bokschan hierher versetzte Schmelzer, die Hochöfen „Josephus” und „Franziskus” anbliesen, die Geburtsstunde der Industrie in Reschitza.

„Das verlorene Reschitza“: eine Foto-Ausstellung aus der Sammlung von Ioan Mato (*13. Oktober 1932, Iersig – †27. Juni 2004, Reschitza) über den verschwundenen Teil der Altstadt, wo vieles wegen des Werke-Ausbaus in den kommunistischen Zeiten abgetragen wurde. Organisiert in Zusammenarbeit mit dem Sohn des Ausstellers, Jancsi Mato (Reschitza).

 

4. Juli 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

In Memoriam Werner Hirschvogel (*13. Dezember 1931, Reschitza – † 10. Juli 2014, Bad Reichenhall – Bayern).

 

4. Juli 2025, 18:00 Uhr, FABRIKAGE – Kunst- und Industrie-Salon Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Multimediale Ausstellung, kuratiert von Teodora Talhoș, mit Werken der Künstler Gabriel Amza, Giorgos Chatzipanagiotis, Alex Todirică, Imre Tóth und Erik Kun – eine Sammlung von Perspektiven aus den drei Kulturhauptstädten Europas 2023: Elefsina, Veszprém und Temeswar.

 

4. Juli 2025, 18:30 Uhr, Kunst- und Industrie-Salon Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Eine Reschitza-Fotoausstellung – Eine visuelle Hommage an die Stadt und ihre Künstler, zwischen Dokument und Emotion.

Vom Hochofen zum Film. Vom Klang des Metalls zur visuellen Erinnerung. Reschitza geht weiter.


4. Juli 2025, 19:00 Uhr, Kunst- und Industrie-Salon Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Eine symbolische Geste der Wiederherstellung der Fușăraie (= „Pfusch”), koordiniert vom Team der MIC – Mociur Industrial Collection.

 

6. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Fotoausstellung des Reschitzaer Petre Dalea, Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).

 

7. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil VII.