Un episod important în istoria Mehadiei, ce a avut un rol major în apărarea Banatului și în colonizarea întregii regiuni, este prezența la Mehadia a ordinelor cavalerești, despre care voi aminti în cele ce urmează.

Chiar dacă temporară sau sporadică, prezența cavalerilor la Mehadia a lăsat o amprentă importantă asupra Banatului, transformând Mehadia într-o zonă cheie de frontieră, apărată și dezvoltată prin eforturile acestor militari de excepție, cu un nobil renume, datorită iscusinței în lupte, a neînfricării și puternicei lor credințe creștine.

Unul dintre primele ordine prezente la Mehadia, este cel al Cavalerilor Ioaniți (cunoscuți și sub denumirea de Ospitalieri sau ulterior Cavaleri de Malta). Prezența lor la Mehadia este una istorică, documentată în special prin Diploma Cavalerilor Ioaniți din 2 iunie 1247. Aceasta cuprinde donația Regelui Béla al IV-lea de după invazia mongolă din 1241-1242. Regele Ungariei, Béla al IV-lea, a căutat să întărească apărarea granițelor regatului său, în acest context, la 2 iunie 1247, el a emis o diplomă prin care acordă Cavalerilor Ioaniți anumite teritorii din Banatul de Severin și Cumania, cu scopul de a le coloniza și fortifica. Printre teritoriile primite de Cavalerii Ioaniți se număra și Cetatea Severinului și Cetatea Mehadiei. Aceștia au instalat la Mehadia o mică garnizoană, formată din 30 de călăreți, confirmând astfel importanța ei strategică. Scopul Cavalerilor Ioaniți, instalați aici, era să contribuie la apărarea graniței regatului ungar împotriva incursiunilor, dar și să restabilească influența Bisericii Romano-Catolice în regiune.

Astfel, Mehadia a fost una dintre locațiile cheie pe care Cavalerii Ioaniți le-au primit și administrat pentru o perioadă, ca parte a eforturilor de consolidare a apărării și de colonizare a zonelor de graniță.

Prezența ordinului Cavalerilor Ioaniți la Mehadia constituie un element fundamental în aprecierea și înțelegerea istoriei medievale a Mehadiei!

Ulterior, acestei prezențe, în secolul al XV-lea, un alt ordin militar creștin este prezent în Cetatea Mehadiei: Cavalerii Teutoni. Aceștia au fost aduși în zonă de regele Sigismund de Luxemburg, preluând, de asemenea, roluri defensive în zona Mehadiei. Unele surse afirmă prezența la Mehadia a cavalerilor teutoni între anii 1429-1435. Rolul lor aici a fost unul preponderent defensiv, Cavalerii Teutoni, la fel ca și Ioaniții, fiind un ordin militaro-religios, înființat inițial pentru a proteja pelerinii în Țara Sfântă și a îngriji bolnavii. Ulterior, acesta a devenit o forță militară puternică, folosită de regii europeni pentru a-și întări granițele și a creștina populațiile păgâne sau a consolida influența catolică.

În contextul presiunilor externe (cum ar fi invaziile tătare și otomane), regii Ungariei au apelat la aceste ordine pentru a-și fortifica granițele de sud. Astfel, sub stăpânirea Cavalerilor Teutoni, la fel ca și sub cea a Cavalerilor Ioaniți, cetatea Mehadiei, cunoaște o perioadă înfloritoare. Ordinele cavalerești se consideră că au avut o importanță majoră în întreținerea și fortificarea puternică a acestor cetăți, a Mehadiei cât și a Severinului, în perioada prezenței lor.

În ceea ce privește Cetatea Mehadiei, ulterior prezenței cavalerilor, aceasta continuă să dețină un rol militar major. Importanța sa strategică devine fundamentală într-o zonă menținută, de-a lungul mai multor secole, ca una de frontieră. Continuând să joace un rol crucial în sistemul defensiv al Regatului Ungariei împotriva Imperiului Otoman, ea a fost în mod permanent reparată și întărită, inclusiv de Iancu de Hunedoara, care a folosit-o în campaniile sale anti-otomane.

Cetatea a suferit și în timpul ce a urmat multiple asedii și distrugeri, în special în timpul războaielor turco-austriece, fiind distrusă complet în al patrulea război turco-austriac, între anii 1788-1791.

În concluzie, ca un major punct de referință, istoriei Mehadiei i se poate adăuga respectivul moment, al prezenței celor două mari ordine cavalerești, care reprezintă un capitol crucial și definitoriu pentru istoria ei. Prezența acestor ordine a subliniat și consolidat importanța strategică a Mehadiei. Amplasată la intrarea în Culoarul Timiș-Cerna, cetatea era un punct vital de control și apărare pe granița de sud a Regatului Ungariei. Ordinul Ioaniților, prin garnizoana sa, a asigurat o apărare organizată și eficientă într-o perioadă de mari turbulențe (post-invazia mongolă și pre-presiunea otomană). Faptul că regele Béla al IV-lea le-a încredințat Mehadia, arată că cetatea era considerată o piesă cheie în sistemul defensiv al coroanei. Ordinele cavalerești nu acționau izolat, ci ca o parte integrantă a strategiei de apărare regală. Menționarea Mehadiei în Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247 este de o importanță istorică majoră. Acest document nu doar confirmă existența cetății, ci și oferă o perspectivă prețioasă asupra organizării administrative și militare a Banatului în secolul al XIII-lea, constituind o sursă primară esențială pentru cercetarea istoriei locale. Prezența cavalerilor a conferit Mehadiei un statut de loc important, strategic, o frontieră vie a creștinătății. Chiar și după plecarea lor, moștenirea acestei perioade a contribuit la identitatea istorică a locului.

Prezența ordinelor cavalerești la Mehadia, nu a fost doar un episod pasager, ci un factor decisiv care a marcat profund evoluția cetății și a zonei, transformând-o într-un punct nodal în sistemul defensiv medieval și lăsând în urmă documente esențiale pentru înțelegerea istoriei sale.

În final, doresc să mulțumesc jurnalistului Mario Balint pentru interesul dumnealui vis-a-vis de istoria Mehadiei și pentru recomandarea domniei sale, adresată comunității, prin intermediul subsemnatului, de a acorda o importanță sporită acestui deosebit moment al istoriei locale, fapt ce dealtfel m-a și determinat de a încropi acest material, cu scopul de a-l marca și rememora.

Constantin VLAICU/UZPR

Mehadia, 11 iunie 2025

12 iunie 2025, ora 12.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Expoziție de pictură și sculptură Tatiana Țibru, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” și a Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” Reșița.

 

 

12. Juni 2025, 12.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Kunstausstellung Tatiana Țibru, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza” und des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” Reschitza.

În perioada 29 – 31 mai 2025, Agenția Națională a Zonei Montane, împreună cu Academia Română – filiala Iași, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Ghe. Zane” și Centrul de Economie Montană – CEMONT Vatra Dornei au organizat cea de-a 27-a ediție a Conferinței științifice internaționale „Turism and Rural Space in National and International Context” (TARS).

Aceasta s-a desfășurat la sediul Agenției Naționale a Zonei Montane, din Vatra Dornei, județul Suceava, dar și cu participare online.

Au fost prezenți specialiști din 18 țări, de pe patru continente: România, Republica Moldova, Ucraina, Marea Britanie, Italia, Grecia, Uzbekistan, Belarus, Turcia, India, Gambia, Sri Lanka, Malaezia, Pakistan, Iran, Canada, Maroc, Africa de Sud.

În cadrul evenimentului au avut loc workshop-uri având ca teme „Festivalul Patrimoniu Turism și Economie Culturală în Sri Lanka” și „Practici antreprenoriale de succes în turismul românesc”, două mese rotunde – „Turismul Cultural Românesc” și „Presa științifică în fața noilor provocări”, precum și proiecția filmului documentar „De la Bălți la Alba Iulia. Traseul Centenarului Marii Uniri”.

Pentru a transmite din lecțiile învățate, câțiva antreprenori din Bazinul Dornelor și-au prezentat afacerile lor de succes.

Ne-au onorat cu prezența la eveniment oficialități și personalități de marcă: Zoltán-József Mihály – secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Marius Vasile Rîpan – primarul municipiului Vatra Dornei, Radu Rey – directorul Centrului de Economie Montană, Petru Emil Stanciu – vicepreședintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Ansamblul Folcloric „Plai Bucovinean” din Dorna Candrenilor a susținut un superb program artistic, prezentând invitaților prezenți la seara festivă o suită de dansuri și cântece populare tradiționale din Bucovina.

În cadrul aplicației practice s-au vizitat obiective turistice reprezentative din localitățile Vatra Moldoviței și Moldovița: traseul parcurs cu mocănița huțulcă, mănăstirea Moldovița, muzeul ouălor „Lucia Condrea”, pensiunea Valcan.

În cadrul conferinței internaționale Tourism and Rural Space – TARS, desfășurată la Vatra Dornei, 29-31 mai 2025, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) – prezență remarcabilă și la această cea de-a 27-a ediție a Conferinței științifice internaționale, a organizat o masă rotundă de înalt nivel, în cadrul căreia s-a discutat despre înființarea unei noi secțiuni științifice a UZPR – un proiect de amploare, aflat în plină conturare, menit să aducă jurnalismul românesc mai aproape de cercetarea științifică, educație și comunicarea academică profesionistă.

La această întâlnire au participat personalități din mediul academic și jurnalistic, fiind bine reprezentate filialele UZPR Iași, Casa presei – București, Europress Spania, Brăila, Gorj, Suceava. Vicepreședintele UZPR, Emil Stanciu, inițiatorul acestei importante acțiuni, a moderat masa rotundă – TARS XXVII/2025 (prima dezbatere în acest demers având loc încă de la conferința TARS din 2023 https://www.facebook.com/share/v/1AeRoEuE4k/).   

Au participat la aceste dezbateri profesorul universitar dr. Puiu Nistoreanu (ASE București), profesor univ dr. Vasile Dinu, profesor univ. dr. Octavian Jora, prof. univ.dr. George Nicolescu, prorector al Universităţii Steredin Chișinău, Republica Moldova, dr. Doina Guriță, președinte al filialei Europress Spania a UZPR, dr. Sebastian Cătănoiu, cercetătoarea dr. Doina Tătaru, cercetătorul și publicistul dr. Dănuț Ungureanu, directorul CEMONT-Vatra Dornei – gazda manifestării științifice, cercetător– Luminița Panait, alături de alți reprezentanți ai presei și ai mediului de cercetare din străinătate: Ina Isac ( Republica Moldova), Serhii Harkman (Ukraina), Ene Constantin– director Lira Tv, Madrid, Spania.

Noua secțiune – în proces de inițiere își propune să creeze o punte între jurnalismul profesionist și lumea științifică, oferind publicului informație riguroasă, accesibilă și relevantă. Această inițiativă este susținută de domnul dr. Stanciu Sorin, președintele UZPR, cunoscut pentru viziunea sa deschisă și pentru sprijinul constant acordat extinderii Uniunii în direcții moderne și responsabile.

Jurnalismul științific – de la idee la structură profesională

Deși nu a fost vorba despre o lansare oficială, întâlnirile moderate de Emil Stanciu au deschis un drum esențial, acela al profesionalizării comunicării științifice în spațiul românesc.

Grupul de inițiativă a pledat pentru o formă organizată de jurnalism științific, ancorată în cercetare, verificabilitate și colaborare interdisciplinară. Temele discutate au inclus: necesitatea unei platforme de popularizare științifică, colaborarea cu universitățile, formarea continuă a jurnaliștilor și integrarea standardelor etice și academice în presa românească.

Totodată, reamintim că tânăra Filială Europress Spania a fost recent aprobată oficial în ședință a Consiliului Director al UZPR din 27 mai 2025. Această filială statutară (peste 20 de membri/ ziariști de limbă română și spaniolă) din diaspora va fi un reper important al jurnalismului românesc peste hotare, contribuind activ la promovarea valorilor culturale, a dialogului european intercultural.

Prin aceste noi și importante inițiative, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România reconfirmă angajamentul său față de un jurnalism etic, educat și conectat la provocările societății contemporane.

https://m.dcnews.ro/

Autor: Iulia Horovei | Categorie: Stiri

FacebookTwitterWhatsApp

foto: Freepik

Societatea de astăzi se confruntă cu o avalanșă de fake news, care distorsionează adevărul și influențează percepțiile publice.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a organizat, marți, 10 iunie, o dezbatere dedicată luptei împotriva dezinformării, „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”. Dan Preda, managerul Radio România Actualități, a subliniat pericolul dezinformării propagate prin rețelele de socializare, de unde 30-48% din populație își obține informațiile.

Acesta a criticat confuzia dintre jurnalismul „cetățenesc” și cel profesionist, evidențiind scăderea interesului tinerilor pentru presa tradițională, mulți elevi nefiind consumatori de radio sau presă. 

„Îi mulțumesc și felicit UZPR, cea mai importantă organizație media care continuă să analizeze acest demers important. (…) Avem aici, alături de noi, principalele instituții cu care noi, Radio România Actualități, colaborăm și o facem bine, CNA, Ministerul Educației… și toate celelalte instituții la care adaugăm și colegii din presă cu care colaborăm, atât în cadrul programelor, cât și non-formal pentru a dezbate, în continuare, o chestiune care ne presează pe toți. Cea a dezinformării. 

Tot mai mulți oameni se informează din social media

Fac apel la două cifre, și anume: o dată –  la faptul că așa cum arăta o analiză publicată la finalul anului trecut, din numai șase rețele de social media își ia informația aproximativ 30% din populația lumii; și dacă nu vi se pare că e suficient de îngrijorător, o altă cifră, publicată de Eurobarometru, tot la finalul anului trecut, arăta că aproape 50% – 48% – fac acest lucru exclusiv din rețelele de socializare. Este un lucru cât se poate de îngrijorător și-mi vine-n minte acum un citat din Umberto Eco, care spunea că drama internetului este că l-a lăsat pe nebunul satului să devină purtător de adevăr.

Asta ni se întâmplă, este sub ochii noștri, o vedem, ne confruntăm cu ea. Și sincer să fiu, nu prea știm ce să facem. Meseria, cei care ne-o facem, știm cum s-o facem. Cei care vin sunt foarte puțini și nu prea vin. Cei care sunt afară, practică altceva. Este un termen pe care vreau să-l aduc în discuție – și nu neapărat cu intenții negative.

Se vorbește foarte des, de ceva vreme, iar lucrul ăsta a început să fie așa de prezent încât aproape că nu ne mai îngrijorează: despre jurnalismul cetățenesc. Adică despre acele milioane de oameni care sunt martori ai unui eveniment și ce pot să facă mai bun decât să utilizeze smartphone-urile să fotografieze, să filmeze și să posteze?! Ceea ce le-ar da dreptul să se numească, și ei, jurnaliști ai clipei – prin ceea ce fac. Mi se pare că diferența este ca de la cer la pământ. Între a fi martor și a posta ceva bine sau rău, cu intenții bune sau mai puțin bune și ceea ce face un jurnalist. (…) 

E vorba despre educația publicului – de la cel mai jos cu putință ca vârstă – și educația celor care ajung să practice meseria de jurnaliști. Aici avem două probleme: la nivelul publicului, a constatat fiecare că publicurile noastre devin din ce în ce mai subțiri. Că o recunoaștem sau nu, fiecare dintre noi începe să aibă probleme mari cu publicul și chiar cu capacitatea de a rezista pe piață, de a exista. Pentru că, în timp ce rețelele devin foarte numeroase, capacitatea noastră de a rămâne este din ce mai des pusă sub semnul întrebării.

Am fost în mai multe școli de curând și am avut surpriza să constat că foarte mulți elevi, aș spune 90% dintr-o clasă, nu ascultaseră în viața lor radio. S-au bucurat să mă cunoască și unii au spus c-au auzit de la părinți sau de la bunici despre asta. Dar este foarte îngrijorător – că ei nu sunt ascultători de radio – dar nu numai atât! Ei nu sunt consumatori de presă. Toată informația și-o iau de pe rețelele de socializare. Acolo se întâmplă lucrurile pe care le știm cu toții. 

Faptul că noi, la radio, facem un lucru pe care îl face, cu siguranță, oricare coleg din presă, precum acela de a ne verifica știrile, avem respect, responsabilitate pentru ceea ce facem. Acest lucru ne face să fim diferiți de jurnaliștii de ocazie, cetățenii. Răspunsul, cred eu, nu este să ne delimităm de ei, pentru că să fii accesibil în ziua de azi, ca într-o fracțiune de secundă să zici ceva, e un lucru important. Lucrurile astea, dacă există, înseamnă că trebuia să existe.

Misiunea noastră (…) este că noi ar trebui să găsim o formulă ca să fim și noi prezenți pe toate rețelele de socializare și să ne viralizăm informația într-un bloc sindical, dacă vreți, al informației serioase, de bună calitate, unde să nu mai conteze că ești Antena, Jurnalul, TVR, Radio România. Ci doar un sindicat al informației corecte, unde să se găsească acolo posibilitatea de a-și viraliza o informație care să însemne doza lui de responsabilitate și de recunoștință pentru un public care-l merită”, a declarat Dan Preda, manager al principalului post de radio al Societatea Română de Radiodifuziune. 

De ce persistă fake news-ul

Și Mario Balint, reporter de război cu vastă experiență în teatrele de operații, a subliniat că jurnaliștii nu își riscă viețile pentru a transmite informații false din zonele de conflict – aceștia prezintă adevărul lor „tactic”. Fake news-ul persistă din cauza deprofesionalizării presei și a redacțiilor subdimensionate, mai spune acesta, criticând lipsa verificării informațiilor și migrația jurnaliștilor către alte profesii.

„Încep cu paranteza. Am fost 59 luni în teatrele de operații în ultimii 30 de ani, am stat cel mai mult în zone de război. Pot să spun, din această experiență acumulată, că niciunul dintre colegii mei, pot să pun mâna pe inimă, indiferent de naționalitate, nu merge într-o astfel de zonă, nu-și riscă viața ca să mintă. Nu minte nimeni acolo! Cum apar știrile puse-n context… E deja treaba celor care primesc și prelucrează informațiile.

Dar reporterul care stă în șanț – vă garantez eu că nu minte! Spune bucățica lui de adevăr. Un adevăr tactic, micuț, al lui. Dar vine și colegul și spune adevărul lui tactic, mai vine iar altul care vine adevărul lui tactic. Și din 4-5-6 adevăruri tactice, avem un adevăr strategic pe care, noi, dacă avem educația necesară, putem să-l descifrăm. Asta a fost paranteza.

Vă vorbesc din prisma jurnalistului din provincie. Eu vin din provincie, sunt un pic țăran, așa că-mi cer scuze dacă nu vă place ce spun. Provincia mea este Banatul. În Banatul istoric, undeva la Macău, dacă v-aduceți aminte, s-a născut Joseph Pulitzer. Pe la 1898, era într-o mare confruntare cu Hearst, cel care voia să declanșeze războiul hispanic. Hearst îl trimite pe Remington în Cuba și-i spune să deseneze atrocitățile pe care armata spaniolă le execută acolo. Remington îi trimite o telegramă și-i spune: Aici e liniște și pace. E frumos. Mă întorc. Hearst îi răspunde să mai stea. Fă desenele, războaiele le fac eu.

Jurnalismul, deprofesionalizat și decredibilizat

Trăim cu acest gen de fake news de foarte mult timp. Cred că ar fi timpul să ne obișnuim să trăim cu el. Nu putem noi, ca jurnaliști, să ducem o luptă ca Sf. Gheorghe cu Balaurul, pentru că ar fi pierdută din start. Ca o observație empirică, de la mine de la țară, de acolo, se vede că presa, jurnalismul este tot mai deprofesionalizat și mai decredibilizat. În condițiile în care avem parte de aceste lucruri, la nivel de masă în rândul jurnaliștilor – de provincie vorbesc – este greu să faci față avalanșei de știri false de pe rețelele de socializare.

Publicul n-are nicio vină atunci când există o breșă de competență. Ea se umple automat din rândul mesei de consumatori, care are impresia că are competențe pe domeniul respectiv. Are impresia, dar asta este problema noastră: această breșă de competență. Redacțiile sunt foarte mici, sunt foarte puțini oameni în redacții. Trei sferturi dintre colegi au migrat spre instituțiile statului în compartimentele pentru Relații Publice. Și fac o treabă excelentă. Absolut excelentă. Livrează pentru aceste publicații online un conținut foarte bine pus la punct. Redacțiile mici, care nu au personal, le preiau în totalitate și nu mai verifică nimic. 

În învățăturile lui Mahomed scrie să crezi în Allah, dar să-ți legi cămila. Noi uităm să ne legăm cămila. Nu ne-am legat cămila demult și credem foarte mult ceea ce ni se livrează”, a punctat Mario Balint.

Seria de dezbateri cu tema „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”, organizată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și găzduită de Radio România a avut o primă întâlnire, la Casa Radio.

Alături de președintele UZPR, Sorin Stanciu, de Dan Constantin și Emil Stanciu, vicepreședinți ai UZPR, s-au aflat Răzvan Dincă, președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune, precum și jurnaliști de renume – Dan Preda, manager Radio România Actualități, care a felicitat UZPR și Radio România pentru organizarea dezbaterii, Ruxandra Săraru, membru CA al SRR, membru în Consiliul Director al UZPR, Maria Țoghină, membru CA al SRR, Radu Herjeu, membru CA al SRR, fost membru al CNA, Liviu Popescu, membru al CA al SRR, Flavia Voinea, manager București FM, Mario Balint, Claudia Nicolae, director Agenția Națională de Presă „AGERPRES”, Andreea Crețulescu, RomâniaTV, membru al Consiliului Director al UZPR, Val Vâlcu, director DC News, Petrișor Obae, Pagina de media, Mirel Curea, „Evenimentul zilei”, Lavinia Șandru. Alături de profesioniștii mass-media, la dezbaterea „Jurnalismul față în față cu dezinformarea” au participat activ reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, de la Ministerul Educației și Cercetării, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, Universitatea București și Universitatea Ecologică. „Vă mulțumesc că suntem împreună la această acțiune pe care Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România o demarează. Fake news reprezintă astăzi un fenomen periculos, care a devenit o direcție și pe care trebuie să încercăm să-l facem să înceteze. Vom continua această acțiune!”, a spus Sorin Stanciu, președinte al UZPR.

Teme extrem de importante de pe agenda publică au fost abordate din perspectiva jurnaliștilor și reprezentanților instituțiilor, care au discutat despre amenințările reprezentate de dezinformare și modalitățile de răspuns la acestea, despre emoțiile în funcție de care sunt evaluate informațiile, despre securitate cibernetică și nevoia de perfecționare în verificarea faptelor, despre impactul teoriilor conspiraționiste, libertatea de expresie, construirea informației oficiale și organizarea instituțiilor publice în comunicare, despre aplicarea deontologiei jurnalistice în contextul rețelelor sociale, despre importanța educației media și necesitatea reformării sistemului educațional în așa fel încât tinerii să dezvolte gândire critică încă din primii ani de școală. De altfel, Radio România a fost una dintre primele instituții de presă care a mers în școli, cu ateliere de educație media, a amintit Maria Țoghină.

În încheierea evenimentului, Dan Constantin a menționat că dezbaterea și-a propus să identifice „echilibrul dintre claritatea informației și manipulare”: „Vom încerca în continuare să clarificăm, în interiorul breslei, dar și în zona publicului, a utilizatorilor, a consumatorilor de informație, unde este minciuna și unde este adevărul”.

Roxana Istudor

Foto: Marius Simion

https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/jurnalismul-fata-in-fata-cu-dezinformarea-prima-dezbatere-uzpr-despre-pericolele-fake-news-ului-id211976.html