În cadrul programului național Săptămâna Verde, elevii și profesorii de la Școala Gimnazială Romos – după cum afirma prof. Cristian Romulus Groza  în calitatea sa de director – s-au implicat cu entuziasm într-o serie de activități dedicate protejării naturii și învățării prin experiență directă. Sub motto-ul „Sădește o plantă și te vei bucura de fapta ta”, curtea școlii s-a transformat într-un adevărat atelier verde, unde mâinile harnice ale copiilor au sădit flori și copaci, aducând un plus de frumusețe și prospețime spațiului școlar.

Îndrumați de cadrele didactice, elevii au învățat cum se plantează corect o floare sau un pom, cum se îngrijește și cât de important este respectul față de mediul înconjurător. Activitatea a fost un prilej nu doar de muncă în echipă, ci și de conștientizare a responsabilității fiecăruia față de natură. Pe lângă plantarea pomilor și florilor în curtea școlii, o activitate deosebit de îndrăgită de elevi a fost cea de plantare a florilor în ghivece, desfășurată în interiorul școlii. Clasele au devenit adevărate ateliere de grădinărit, unde copiii, echipați cu mănuși, lopățele și multă voie bună, au pregătit pământul și au plantat, cu grijă, diverse flori colorate: petunii, mușcate, crăițe, panseluțe, garofițe, trandafiri, primule și kalanchoe.

Ghivecele au transformat sălile de clasă și holurile școlii într-un spațiu mai cald, viu și prietenos. Copiii au învățat cum să aleagă tipul potrivit de pământ, cum se udă corect plantele și câtă lumină are nevoie fiecare floare pentru a crește sănătoasă. Pentru mulți dintre ei, a fost prima experiență de acest fel, iar bucuria de a vedea planta prinsă și înflorind a fost una sinceră și molipsitoare.

Activitatea a avut și un rol educativ important, cultivând răbdarea, responsabilitatea și grija față de lucrurile vii. Fiecare copil a primit sarcina de a îngriji propriul ghiveci, devenind astfel „părintele” unei plante pe care trebuie să o crească și să o protejeze. Entuziasmul cu care au revenit zi de zi să vadă progresul florilor dovedește cât de mult a contat această experiență pentru ei.

Această inițiativă a demonstrat încă o dată că educația ecologică nu trebuie să fie doar teorie, ci poate prinde rădăcini prin gesturi simple, dar cu impact profund. Plantele din ghivece nu sunt doar un decor viu în școală, ci și simbolul implicării, al grijii și al legăturii dintre copii și natură.

Pe lângă acțiunea de plantare, copiii au avut parte și de o vizită educativă într-o livadă de meri din localitate. Acolo, au descoperit tainele îngrijirii pomilor fructiferi, de la tăierile de întreținere și formare, până la aplicarea tratamentelor necesare pentru menținerea sănătății copacilor. Ghidați de specialiști în pomicultură, elevii au învățat, pas cu pas, cum se întreține o livadă și care sunt pașii pentru o recoltă bogată și sănătoasă.

Această experiență a fost una valoroasă atât din punct de vedere educațional, cât și emoțional. Elevii au plecat nu doar cu informații noi, ci și cu sentimentul că au contribuit activ la protejarea și înfrumusețarea mediului înconjurător.

Săptămâna Verde de la Școala Gimnazială Romos – a adăugat prof. Iulia Apostu  –  a fost un exemplu de bună practică în educația ecologică și de implicare comunitară la care au contribuit și profesorii: Arion Purcariu Mariana, Rusan Aurelian, Homorodean Mirela, Sălai Dalina, Jibotean Cornelia, Vasiu Maria, Kiss Maria și Arion Purcariu Ana.

Prin activități concrete și experiențe directe, copiii au învățat o lecție esențială: fiecare plantă sădită astăzi este o promisiune pentru un viitor mai curat și mai verde.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Proiectul „Ziua bună pe Via Transilvanica” – după cum ne spunea prof. Argentina Loredana Tonca, în calitatea sa de director al Școlii Gimnaziale Sarmizegetusa  – este implementat de Asociația Tășuleasa Social, unde elevii școlilor din localitățile pe unde trece „drumul care unește” din județele Mehedinți, Caraș-Severin și Hunedoara au participat trei weekend-uri în luna aprilie la ateliere de lucru în campusul de la Piatra Fântânele, județul Bistrița-Năsăud.  

Am participat alături de elevele Amalia Stoiconi și Maria Lobonț la atelierele de lucru, am făcut pași în drumeție pe Via Transilvanica, am vorbit despre biodiversitate, ecologizare, protecția mediului, voluntariat, dar și despre cum să fii un bun ghid pentru turiștii care străbat o parte din Terra Romana de pe teritoriul comunei Sarmizegetusa.

Mulțumim tuturor participanților și organizatorilor care au fost alături de noi, împreună cu cel care a pus suflet „drumului care unește”, Alin Ușeriu.

Împreună am sărbătorit Ziua voluntarilor pe Via Transilvanica. 10 mai a fost ziua voluntarului de pe Via Transilvanica, unde peste 3000 de elevi au participat la cea mai mare mobilizare organizată de către Tășuleasa Social pentru o acțiune de ecologizare pe traseul celor 1400 de kilometri de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, care am sărbătorit-o alături de Alin Ușeriu, căruia îi mulțumim pentru prezență în mijlocul comunității noastre, fiind chiar un „părinte de drum” al acestei porțiuni din Terra Romana.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Anunțăm apariția celui mai recent număr al revistei „Muzeul Presei Românești”, nr. 2 (18) / aprilie-iunie 2025, publicație online editată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. În acest  număr este valorificat patrimoniul presei românești, este promovată cultura scrisă prin interviuri de colecție, articole de cercetare, documente inedite și cronici culturale, toate acestea reunind autori valoroși, universitari, jurnaliști și cercetători din România și diaspora.

Cuprinsul revistei, structurat tematic, oferă o varietate de subiecte dintre care amintim:

Interviuri și Dialoguri culturale. Astfel, sub semnătura redactorului șef, Tanța Tănăsescu, vă sunt aduse în atenție confesiuni de colecție cu prof. univ. dr. Ioan N. Roșca, apoi un  dialog cu Smaranda Cazan-Livescu, profesor universitar în SUA, precum și un  interviu cu Mircea Ionel Popi, jurnalistul cu program în limba română la Radio Helsinki din Graz. În cadrul acestei rubrici, prof. univ. dr. Ioan N. Roșca este prezent cu o sugestivă recenzie a recentei cărți semnate de Mihaela Albu, intitulate „În labirintul cărților”.

Sub genericul Istoria presei românești, onorându-și profilul, revista oferă un spațiu amplu unor autori de prestigiu care abordează subiecte precum Presă și Libertate, o formulă transcendentă (sub semnătura dr. Marian Nencescu);  Bolintineanu gazetarul. Obsesia emancipării și a libertății (autor George Apostoiu) precum și pagini sinoptice dedicate unor publicații românești de odinioară:  ziarul revoluționar „Poporul suveran”, ziarul „Epoca”– publicație ce împlinește 140 de ani de la fondare, precum și ziarul „Universul”, care a împlinit șapte decenii de existență.

Un capitol aparte este dedicat lui Eminescu și epocii sale. Numărul acesta al revistei oferă cititorilor ocazia de a cunoaște detalii valoroase privind biografia Poetului Mihai Eminescu, sub semnătura unor apreciați eminescologi: prof.univ.dr. Nicolae Georgescu – Eminescu necunoscut; Ionel Novac – Eminescu, de 36 de ani la Paris, precum și evidențierea unor documente inedite, prezentate pentru prima oară publicului de către distinsul cercetător al arhivelor românești, dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics – Căpitanul Matei Eminescu, subprefect în Bacău (1894).

Cuprinsul publicației inserează un spațiu aparte domeniului Istorie și civilizație românească. În acest număr al revistei aveți posibilitatea să citiți, sub semnătura unui prestigios om de cultură, Constantin Lupeanu, ales recent consilier al Asociației Internaționale Confucianiste, articolul intitulat Repere de civilizație. Marcând împlinirea a 150 de ani de cultură tradițională, Dumitru-Tudor Tănăsescu evocă într-un interesant reportaj redeschiderea Muzeului Țăranului Român din București iar Dan Toma Dulciu aduce în atenția cititorilor două momente de istorie: Kranevo. A avut Burebista cetate pe malul Mării Negre? precum și Arenele Romane și prima coridă în stil românesc (1928). Pentru pasionații de istorie recomandăm articolele Mihai Cantacuzino – O statuie și istoria sa, respectiv La țărmul Pontului Euxin: Gara Maritimă Constanța.

Desigur, cititorii pot să găsească aici și unele Reflecții culturale și literare. În dorința de a prezenta în fiecare număr creații valoroase ale unor scriitori români consacrați, recomandăm eseul literar al maestrului Ion Andreiță, pălmaș cu condeiul – Satul din colțul ochiului, precum și nestematele poetice ale scriitorului Theodor Răpan, din volumul său de mare succes: Terține. Rime în rugă. Talentata eseistă Marilena Grigore ne oferă două studii documentate: Sant Jordi – Ziua în care Barcelona celebrează dragostea și literatura, precum și Recunoștință – cheia unui echilibru interior durabil.

Paginile revistei se bucură de vestea conform căreia unul dintre colaboratorii constanți ai acestei publicații, universitarul craiovean  Nicolae Grigorie Lăcrița a fost ales „cetățean de onoare” al localității sale natale, știre consemnată de Gheorghe Văduva. De interes pentru cititorii noștri este și capitolul numit generic: Bucureștiul între trecut și prezent, ilustrat cu pictoriale și date istorice relevante, prezente în articolele Casa Assan, în imagini și Farmecul discret al Bucureștilor. Casa Universitarilor azi, sub semnătura Tanța Tănăsescu.

Onorăm și tema Simboluri și tradiții. Considerată drept floarea reprezentativă a României, am găsit de cuviință să dedicăm acestui subiect două captivante eseuri: Bujorul, simbol național, floare între leac și legendă, respectiv  Bujorul, la Zilele Horticulturii Bucureștene.

Rămânând fidelă valorilor și tradițiilor presei autohtone, revista „Muzeul Presei Românești”, un proiect de memorie, identitate și cultură, mulțumește colaboratorilor săi și urează cititorilor lectură utilă!

Revista poate fi citită online la următoarea adresă:

https://tantatanasescu.blogspot.com

În cadrul Târgului Internațional de Carte de la Salonic, desfășurat între 8 și 11 mai 2025, scriitoarea Veronica Balaj a fost prezentă cu volumul său intitulat ”Testamentul mării către Herodot”. Acest eveniment a oferit o platformă pentru promovarea literaturii române contemporane și a facilitat întâlnirea autorilor români cu publicul internațional. Participarea României la târg a fost organizată de Ministerul Culturii, în colaborare cu Uniunea Elenă din România, și a inclus lansări de carte, dezbateri și sesiuni de lectură. Standul României a găzduit, de asemenea, prezentări ale altor autori români, precum Simona Sora, Mariana Stratulat și Dan Lungu, evidențiind diversitatea și vitalitatea scenei literare românești. Cartea „Testamentul mării către Herodot”, semnat de Veronica Balaj, a fost apreciată pentru abordarea sa poetică și prezența autoarei la acest eveniment internațional subliniază angajamentul său față de promovarea culturii române și contribuția sa semnificativă la literatura contemporană. Dragi cititori, vă invităm să parcurgeți acest interviu oferit de doamna Veronica Balaj la întoarcerea în țară.

– Doamna Veronica Balaj, sunteți autoare a peste 47 de volume, cred, și obișnuită cu lansările făcute în varii locații geografice precum: București, Ottawa, Montreal, Madrid, Roma, Viena, Paris, New York, Budapesta, Ierusalim, Tel-Aviv,Tunis... Acum, un nou volum, o nouă experiență la Târgul Internațional de Carte de la Salonic, Grecia. Care ar fi semnificația acestui eveniment?

– Bine ați spus, o nouă experiență! Orice prezentare de carte își are mica sa istorie și, pentru autor, o semnificație specială. Includ aici, emoțiile, conjuncturile, mereu altele. O carte tradusă în alte limbi, chiar dacă nu are un număr mare de cititori, este un pas de neignorat în calea interculturalității. Aceasta se arată mult mai largă astăzi, firește, datorită diverselor posibilități de comunicare într-o avalanșă de informații. De ce ar face excepție, literatura? Și în alte vremuri, traducerile erau un fir de legătură între culturi și moduri de expresivitate artistică.

Personal, am o slăbiciune pentru cultura antică în general, un impresionant eșafodaj de idei și de imaginație dăruit lumii. Anul acesta, s-a întâmplat să prindă contur de bucurie și împlinire, o traducere și a versurilor mele în limba greacă, limba care aduce aminte de Homer. Povestea este chiar interesantă, s-a legat de o colaborare și prietenie literară cu poeta, Mariana Stratulat din Serbia, Directoare a Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, Voivodina. Împreună am semnat și alte două apariții editoriale, una fiind bilingvă, româno-sârbă. Volumul despre care vorbesc, apărut la Editura „Libertatea”, aparținând instituției menționate mai sus, are două părți: una cu titlul „Testamentul mării către Herodot”, a subsemnatei, cealaltă, „Odiseea versului nerostit”, aparținând Marianei Stratulat. Dacă întorci invers cartea, se modifică și prezentarea coperților, care sunt diferite și, desigur, vezi numele autoarei, de aceea, poți percepe lectura ca fiind două cărți separate. Acesta ar fi oarecum prima particularitate a volumului. Coperțile sunt și ele diferite, grafica aparținând jurnalistei Aneta Gașpar, de la ziarul „Libertatea”, Voivodina, Serbia.

Traducerea, de importanță forte, a fost realizată într-o primă variantă de profesoara Danijela Korac și apoi, stilizarea și supratraducerea, de aleasă ținută a fost împlinită de poeta în limba greacă Evanthia Papefthymiou. Volumul beneficiază de o dublă prefațare absolut admirabilă. Pot spune că profesionalismul ne onorează. Este vorba de poetul și jurnalistul, om de vastă cultură, Valentin Mik, de la Casa de Presă și Editură ”Libertatea”, Panciova, (despre care am mai făcut mențiune), și de criticul literar, minuțios în tot ce scrie, Marina Kalkan, redactor principal la renumita revistă literară „Lumina”, care este tot din Serbia, Voivodina.

– Despre evenimentul în sine, dacă e să ne imaginăm cum a fost, ce ați putea consemna?

– Ar fi multe de spus, încerc o sintetizare a informațiilor cu ajutorul distinsului prieten al culturii elene și române, domnul profesor Apostolos Patelakis, care s-a implicat în multe aspecte ale reușitei evenimentului și, ne-a fost și nouă de mare ajutor făcând prezentarea autoarelor în ambele limbi. Această ediție a Târgului Internațional de Carte de la Salonic 2025, cea de a 21-a ediție, s-a desfășurat între 8-11 mai. Standul României a fost organizat de Ministerul Culturii, București în colaborare cu Ambasada Republicii Elene, a Consulatului General al României la Salonic, adăugând Uniunea Elenă din România, Asociația Editorilor din România și Televiziunea Română. Ca peisaj editorial, a fost impresionant. Au participat 400 de edituri (grecești și străine). Numai Uniunea Elenă din România a prezentat un număr considerabil de cărți din cele 100 editate în acest an sub egida sa. Evenimentul de la Salonic este fără îndoială un ambient cultural de marcă devenit deja tradiție. Să nu uităm emoția celor care vin din alte țări și își aud versurile rostite într-o limbă care, deși nu este pe înțelesul lor, lasă în jur un fior, greu de descris, întrucât, duce imaginația spre opera marilor clasici greci.

– Mai pe larg, despre interculturalitate, în alt demers.

– Este onorant faptul că, acest mic excurs informațional despre prezența unor scriitori dintre care, mulți sunt jurnaliști, este publicat sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Mulțumiri! Exersând această profesie care ne menține în vâltoarea evenimentelor zilnice și pe care o ilustrăm comunicațional, ca pe o istorie a clipei, spun din trăire personală, da, aduce un plus în arta literară.

Sorin Stanciu, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a fost distins cu Ordinul „ASTRA Arădeană”, cu prilejul celei de a XVIII-a ediții a Conferinței Științifice Naționale „Administrație Românească Arădeană”. Ordinul i-a fost înmânat de dr. Doru Sinaci, secretar al Asociației „Astra Arădeană” și Ionel Bulbuc, directorul Bibliotecii Județene „A.D. Xenopol”, în prezența ÎPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului și președinte de onoare al Asociației.

„Am venit cu emoție în fața dumneavostră, pentru că reprezentați ceea ce reprezentați în Arad. Sunt emoționat și mândru că mă aflu aici și vreau să subliniez marele ajutor, chiar singular, pe care autoritățile locale îl dau presei”, s-a adresat Sorin Stanciu celor prezenți. De asemenea, acesta a ținut să menționeze că UZPR este o organizație a profesioniștilor din presă, care are 5.000 de membri și filiale în aproape toată lumea.

„La demnitatea de capitală politică a Marii Uniri Aradul ajunge deplin nu numai pentru că avea Preparandia, nu numai că Episcopia Aradului cuprindea atunci toată partea de Vest a României, nu numai pentru că Nicolae Oncu înființa Banca Victoria, dar și pentru că în 25 decembrie 1896 apare primul număr din Tribuna Poporului, când tribuniștii sibieni mută redacția ziarului la Arad”, a spus dr. Doru Sinaci, în deschiderea manifestării. La rândul său, ÎPS Timotei a adresat celor prezenți un cuvânt de învățătură, iar la final a punctat: „Doresc ca reușita acestei conferințe să poate să fie înscrisă cu cinste în registrul tuturor manifestărilor culturale și științifice ale țării.”

Prezent la eveniment, primarul Călin Bibarț a vorbit și el despre semnificația momentului 17 mai 1919, când Armata Română instră în Arad și instituie aici administrația românească, remarcând: „Avem o densitate foarte mare pe metru pătrat și de carte, și de oameni cu carte.”

Foto: Vasile Zărăndan

(arq.ro)