În perioada 1-5 mai 2025 regizorul Ioan Cărmăzan, însoțit de o echipă de lucru, a poposit la Bocșa pentru a filma scene și a trage cadre dintr-un viitor film care încă nu are un nume definitiv.

Pentru bocșeni nu este surprinzătoare această acține, deoarece este bine cunoscut faptul că, indiferent pe unde îl poartă pașii pe regizorul Ioan Cărmăzan în această lume, întotdeauna regăsește drumul spre casă, iar cea mai dragă „acasă” a lui Ioan Cărmăzan rămâne Bocșa! „Pentru mine Bocșa înseamnă totul, sufletul meu e acolo, memoria mea e acolo. Am momente în care mă gândesc la o casă din Bocșa și-i știu toată istoria. Stau la București, beau o cafea și-mi aduc aminte de casa aia, de cine a stat acolo, toate poveștile. Sunt prezent acolo mereu, într-un fel sau altul, sunt legat de oamenii de acolo, de firea lor, de copilăria mea, de tot ce se întâmplă în spațiul ăla…” [1] mărturisește Ioan Cărmăzan, Nuțu al bocșenilor!

Filmul la care astăzi lucrează redă în imagini o poveste inspirată din volumul de debut al regizorului Ioan Cărmăzan – „Povestiri din Bocșa”[2].

În anul 1983, la editura „Facla” din Timișoaea, în colecția „Proză scurtă contemporană”, vedea lumina tiparului cartea „Povestiri din Bocșa” sub semnătura tânărului regizor Ioan Cărmăzan. Cartea conține o serie de întâmplări inspirate din realitate, pe marginea cărora autorul a țesut cu real talent narativ povești extraordinare, unele de un covârșitor dramatism, altele deosebit de haioase.

Evident că fiecare povestire scrisă de Ioan Cărmăzan ar putea deveni subiectul unui veritabil lungmetraj, dacă finanțarea nu ar fi o problemă, deoarece „în cărțile lui Ioan Cărmăzan realitatea nu este doar un obiect de studiu privit prin dioptriile aparatului de filmat, ci și o provocare: aceea de a desluși sensul firelor ce se țes în modelele complicatei tapiserii umane pe care prea adesea o privim fără s-o înțelegem.”[3]

De curând a văzut lumina tiparului la editura „Ecou Transilvan” din Cluj volumul „Șarpele roșu și pianul de lemn – Baladă pentru tatăl meu” sub semnătura regizorului Ioan Cărmăzan, o carte care adună între coperțile sale povestiri mai vechi sau mai noi, rescrise, reinventate, într-un fel sau altul. Între aceste povestiri se regăsește și narațiunea care stă la baza scenariului noului film realizat la Bocșa și care poartă numele „Povestiri din Bocșa: Lumea 9 și pianul de lemn”.

O poveste savuroasă, marca Ioan Cărmăzan, redată într-o scriitură recognoscibilă, „un amalgam real, fantastic, oniric, care se țese ca un nou tărâm ce ne face să pășim dincolo de realism.”[4]

Așadar, în perioada 1 – 5 mai 2025, localitățile Bocșa și Bărbosu s-au transformat în studiouri de filmare. Actorii rolurilor principale au fost Adrian Ciobanu și Oana Zara, acestora alăturându-le regizorul Ioan Cărmăzan și alți „actori” voluntari, între care și primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu.

Filmul va fi, cu siguranță, unul de senzație, deoarece are la bază o poveste extraordinară pe care acești talentați actori reușesc să o transpună în imagini; are la bază „o scriitură aparte, bine condusă, miraculoasă pe alocuri, cu personaje și întâmplări de o coloratură vie, nuanțat redată, cu saft, pictural și cinematografic. Cred că putem vorbi aici și despre o marcă bine conturată, «brandul Cărmăzan». O țesătură stranie, de o poeticitate tulburătoare. E formidabil cum, în doar câteva rânduri, se deschid miraculoase ferestre spre acel «dincolo», unde necunoscutul dobândește aură.”[5] Mai mult, acțiunea filmului se desfășoară în mirificul peisaj bănățean!

Așadar, așteptăm cu nerăbdare premiera filmului! Și-i mulțumim lui Nuțu Cărmăzan că ne poartă în inimă. Că acolo, în inima sa mare și generoasă, păstrează un colțișor pentru Bocșa și oamenii ei! Iar, prin inițiativele sale neobosite și provocatoare, Cartea și Filmul devin ingredientele magice ale unei nemuritoare Bocșă culturală!  

 

           

---

[1] Ioan -Pavel Azap. Oamenii de pământ ai lui Ioan Cărmăzan. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2014;

[2] Ioan Cărmăzan. Povestiri din Bocșa. Timișoara: Facla, 1983 (Proză scurtă contemporană”); ediția a II-a adăugită. Reșița: TIM, 2010 (Bocșa, istorie și cultură) pref. Cornel Ungureanu; postfață Gheorghe Jurma;  cuvânt al primarului orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, la festivitatea de înmânare a Titlului de Cetățean de Onoare al orașului Bocșa regizorului Ioan Cărmăzan; cuvânt al scriitorului Ioan Marin Almăjan, editorul primei ediții și „reportaj cu Nuțu Cărmăzan și bocșenii din cărțile sale” semnat de Gabriela Șerban;

[3] Traian T. Coșovei (Postfață) în : Ioan Cărmăzan. Îngeri deghizați. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2022;

[4] Victor Constantin Măruțoiu în: Ioan Cărmăzan. Șarpele roșu și pianul de lemn – Baladă pentru tatăl meu. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2024;

[5] Monica Rohan în: Ioan Cărmăzan. Șarpele roșu și pianul de lemn – Baladă pentru tatăl meu. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2024;