În cadrul proiectul având marca „Reșița: 250 de ani de industrie”, care avea ca scop principal răspunsul la două întrebări adresate unor personalități legate prin naștere de Reșița, în data de 12 ianuarie 2021 s-au publicat răspunsurile prof. univ. dr. Mircea Martin, atunci membru supleant al Academiei Române, trăitor la București, dar strâns legat de Reșița nașterii sale la 12 aprilie 1940, și copilăriei de aici. Spicuim din răspunsul său de atunci:

„Pentru mine apartenența reșițeană a însemnat și continuă să însemne un motiv de mândrie. Iar motivul cel mai adânc și cel mai puternic al acestei mândrii este dat de tradiția industrială extraordinară a acestui oraș, comparabilă cu a celor mai vechi și vestite centre din Europa și din lume. Vechimea, cum știm, reprezintă în sine un titlu de noblețe, titlu pe care însă Reșița l-a cucerit prin muncă temeinică de zi cu zi, an de an, deceniu după deceniu, timp de două secole și jumătate. Și, desigur, prin realizări grandioase pe care alții sunt mai calificați și mai îndreptățiți decât mine să le enumere.”

Prof. univ. dr. Mircea Martin a venit alături de soția sa, scriitoarea și traducătoarea Angela Martin, la mijloc de august 2021 să sărbătorească Reșița 250, vizitând locurile natale, cele în legătură cu trecerea familiei sale pe aici, întâlnindu-se cu oamenii locului, de la primar la iubitorul simplu de carte, de la preot la omul de cultură, rememorând atâtea lucruri frumoase care îl leagă de Reșița și Banatul Montan. Prof. univ. dr. Mircea Martin este Cetățean de onoare al Reșiței din 29 mai 2000, precum și Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin din 23 decembrie 2008.

Prin intermediul unui comunicat al Academiei Române, am aflat cu mare emoție acum doi ani, în 2023, că în Adunarea Generală întrunită în sesiunea din 22 februarie, dl. prof. univ. dr. Mircea Martin a fost ales prin vot secret Membru titular al Academiei Române. Această alegere a reprezentat o mare onoare pentru noi, cei din Reșița și Caraș-Severin, dânsul fiind în momentul de față singurul membru titular în viață al acestui cel mai reprezentativ for academic al României, născut la Reșița.

Acum, la doi ani de la acel moment, Academia Română, prin Secția de filologie și literatură, a organizat la sediul ei din Calea Victoriei, în Aula Academiei Române, Discursul de recepție „Elogiu Nuanței” al academicianului Mircea Martin, urmat fiind de răspunsul dat de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și de sesiunea aniversară Mircea Martin 85. Aproape în toate discursurile respectiv intervențiile din acea zi de la Academia Română, Reșița, locul natal al sărbătoritului, a fost amintită laudativ, spre cinstea acestui spațiu românesc și totodată european în adevăratul sens al cuvântului, o mare cinste și onoare pentru noi toți, trăitorii acestui spațiu.

În cadrul sesiunii aniversare au luat cuvântul, fie în direct în Aulă, dar și prin intermediul video printre alții, acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Mircea Flonta, prof. univ. dr. Thomas Pavel (Universitatea din Chicago), prof. univ. dr. Ilina Gregori (Universitatea Liberă din Berlin), prof. univ. dr. Adriana Babeți și prof. univ. dr. Mircea Mihăieș (ambii de la Universitatea de Vest din Timișoara), prof. univ. dr. Nicolae Mecu (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române), prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), prof. univ. dr. Bogdan Crețu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și drd. Vasile Gribincea (Universitatea din București). Moderatorul sesiunii a fost prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Literaturii Române.

Evenimentul a fost transmis în direct pe canalul YouTube al Academiei Române, unde a rămas și arhivat: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams.

În numele celor care îl respectă și stimează, îi adresăm academicianului reșițean cele mai alese gânduri de felicitări de pe meleagurile sale natale, la împlinirea celor 85 de ani de viață, dar și pentru evenimentul derulat în 24 aprilie în Aula Academiei Române.

Ad multor annos!

 

Erwin Josef Țigla

Mă aflam la Bratislava, capitala Slovaciei, unde participam la o conferință vincențiană, când am primit știrea prin mass-media națională de acolo, că HABEMUS PAPAM. În 13 martie 2023 avea să fie ales cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio al 266-lea Episcop al Romei, Papă, Suveran al Statului Vatican. De atunci, până în Lunea Sfintei Sărbători a Paștelui din acest an, Papa Francisc avea să conducă Biserica Catolică. Papa Francisc, iezuit, a fost primul suveran pontif neeuropean din secolul al VIII-lea, urcat pe scaunul episcopal al Romei.

Personal, în toți acești ani aveam să mă întâlnesc de trei ori cu Sfântul Părinte: de două ori la Roma, în 12 iunie 2013 și în 8 iunie 2016, iar a treia oară, pentru mine personal fiind și cea mai importantă fiind întâlnirea de la Blaj, din 2 iunie 2019.

După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal al episcopului Valeriu Traian Frențiu, Reșița. Astfel, prin Sfânta Liturghie a beatificării de pe Câmpia Libertății din Blaj, fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu rămâne până în prezent singura personalitate creștină născută la Reșița, care a fost ridicată la cinstea altarelor.

De-a lungul pontificatului Papei Francisc, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat mai multe evenimente cu caracter spiritual, dedicate Sfântului Părinte, amintind-o aici doar pe cea din 16 decembrie 2016, când a fost sărbătorit la împlinirea a 80 de ani în cadrul unei manifestări la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul Reșița, Papa Francisc (născut sub numele de Jorge Mario Bergoglio, la 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, Argentina), oaspetele manifestării fiind atunci părintele canonic József Csaba Pál, arhidiacon al Banatului Montan, astăzi episcop diecezan de Timișoara, numit în această onoare de însuși Papa Francisc. Atunci, în urmă cu mai bine de 9 ani, incursiunile muzicale erau realizate de către grupul de tineret „Fiamma“ al Parohiei romano-catolice „Maria Zăpezii din Reșița, condus de prof. Christine Maria Surdu.

Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au marcat atunci împlinirea celor 80 de ani de viață ai Pontifului și printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată.Întreaga corespondență care a fost trimisă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 17 decembrie 2016, a fost obliterată cu această ștampilă.

Același lucru se va întâmpla și acum, când cele două organizații ale Banatului Montan au realizat de asemenea un plic ocazional și o ștampilă filatelică ocazională, aceasta din urmă aprobată prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română. Astfel, întreaga corespondență care va pleca de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de luni, 28 aprilie 2025, va fi obliterată cu această ștampilă, amintindu-ne astfel de trecerea în eternitate a Papei Francisc.

Totodată, Reșița îl omagiază pe Papa Francisc în aceste zile printr-o expoziție „In memoriam” la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița. Este vorba despre „Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatican). Expoziție filatelică și de cărți din colecția Erwin Josef Țigla”, astfel comunitatea locală din Banatul Montan alăturându-se astfel contextului mondial din aceste zile, când omenirea, nu numai cea creștină, își ia rămas bun de la Sfântul Părinte.

 

 

Astăzi, 25 aprilie 2025, se împlinesc 150 de ani de la nașterea, în anul 1875, a  fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița. 

Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate, la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.

În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă, tot post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.

În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Maica Domnului de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul fericitului episcop martir, realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. În anul 2022, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Reșița din 22.11.2022, Parcul „Cărășana” este redenumit Parcul „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu”, la inițiativa Asociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița.

După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița. Cu acest prilej, artista plastică reșițeană Viorica Ana Farkas a realizat un tablou al episcopului martir, purtat la marele eveniment de la Blaj. Astfel, prin Sfânta Liturghie a beatificării de pe Câmpia Libertății din Blaj, fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, rămâne până în prezent singura personalitate creștină născută la Reșița, care a fost ridicată la cinstea altarelor.

Pentru a marca cei 150 de ani de la naștere, Primăria Municipiului Reșița împreună cu Consiliul Local, cu sprijinul personal al primarului ing. Ioan Popa, au preluat inițiativa lăudabilă de a ridica în centrul Parcului „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu” a unui nou bust, autorul acestuia fiind artistul plastic ploieștean Eugen Petri. Totodată, cu prilejul împlinirii celor 150 de ani, Bogdan Andrei Mihele, președinteleAsociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița, a scris o carte purtând titlul: „Episcopul martir Dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025”, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025, cu o prefață scrisă de Preasfințitul Dr. Virgil Bercea, Episcop al Eparhiei de Oradea Mare, și o postfață de Erwin Josef Țigla.

Cu prilejul aceleași aniversări de 150 de ani, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un plic aniversar precum și o ștampilă filatelică ocazională, aprobată prin intermediul Federației Filatelice Române de Poșta Română. Întreaga corespondență care pleacă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 25 aprilie 2025, este obliterată cu această ștampilă, marcându-se astfel și prin intermediul poștal, pe plan național și internațional, evenimentul aniversar reșițean. Este de fapt, a V-a realizare filatelică dedicată episcopului martir de către cele două asociații din Banatul Montan.

Începând de astăzi, 25 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie, mai multe evenimente vor contura aniversarea acestei mari personalități a Reșiței, la împlinirea celor 150 de ani de la naștere, programul acestora fiind următorul:

25 aprilie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

150 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): o întâlnire cu istoria.

Prezentare de carte: „Episcopul martir Dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025”, autor: Bogdan Andrei Mihele, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025.

Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a IV-a.

 

27 aprilie 2025, începând cu ora 10.00, Biserica Greco-Catolică „Maica Domnului de la Fatima“ și „Sfântul Ioan Paul al II-lea“ Reșița – Govândari și Parcul „Episcop Martir Dr. Traian Valeriu Frențiu“ (fostul Parc „Cărăşana“) Reșița:

150 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet).

Sfântă Liturghie arhierească celebrată de PS Ioan, Episcop de Lugoj.

În continuare, de la ora 12.00, dezvelirea și sfințirea bustului Fericitului Episcop Martir greco-catolic român Dr. Valeriu Traian Frențiu.