Istoricul Dana Antoaneta Bălănescu, drag și vechi prieten al bibliotecii bocșene, se află la ceas aniversar! Și tare mi-e ciudă că, din diverse motive sau, cum ar spune colaboratorii noștri preoți, „din binecuvântate pricini”, nu am reușit să ne întâlnim într-un simpozion aniversar la Bocșa. Dar… anul abia a început… iar prietenii pot fi aniversați în și cu diverse ocazii.
Doctor în istorie, specialist în numismatică, traducătoare și scriitoare, Dana Bălănescu s-a născut la Reșița în 5 aprilie 1955, alături de sora geamănă, Manuela.
Studiază la Reșița și Cluj-Napoca, fiind absolventă a Universității Babeș-Bolyai, Facultatea Istorie-Filozofie. Dana Bălănescu își urmează cariera după firescul mers, pornind de la conservator-ajutor, muzeograf, muzeograf-numismat, custode, activități interesante și frumoase pe care le-a desfășurat cu pasiune și dăruire.
De-a lungul timpului îndeplinește diverse misiuni ale profesiei sale fiind membră a Societății Numismatice Române (din 1981), președinte al secției din Reșița a aceleiași societăți, membră a Societății de Studii Clasice (Filiala Cluj), precum și membră a Asociației Istoricilor din Transilvania și Banat – Filiala Caraș-Severin.
Scrie studii și articole de specialitate, precum și literare, colaborând la diverse reviste și publicații: „Banatica” (Reșița), „Revista Muzeelor”, „Banatul”, „Patrimonium Banaticum”, „Vrerea” (Timișoara), „Caietele Nichita Stănescu”, „Noi tinerii”, „Revista noastră”, „Semenicul”, „Reflex” (Reșița)[1], „Bocșa culturală” (Bocșa)[2] și altele.
Între 1998-2000 a fost asistent-asociat la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, secția istorie-teologie a Facultății de Științe Economice, disciplina istorie veche universală, iar între 1995-1997 a fost colaborator al Radio Reșița.
În 1997 își susține doctoratul în istorie cu teza Moneda în sud-vestul Daciei pre-romane la Facultatea de Istorie a Universității București, coordonator științific fiindu-i prof. univ. dr. Constantin Preda.
Dintre volumele publicate amintim: ca autor: „Taina dealului” (povestiri pentru copii). Timișoara: Facla, 1991; „Monede în Banatul antic”. Reșița: Modus PH, 1998; „O seară ca-n povești”. Reșița: Modus PH, 1998; iar ca traducător (din limba franceză): Petrika Ionescu. „Bad Kiss sau Fotoliul lui Proust.” Cluj-Napoca: Cassius Book, 2024.
Referințe privind personalitatea Dana Bălănescu și lucrările sale găsim în diverse publicații: Totuși literatura/ Oana Andrei În: Literatorul, 2, nr. 22 (39), 29 mai 1992; Dana Bălănescu – o taină/ Liubița Raichici Botgros În: Revista noastră, 2, nov. 1993; Întâlnire la muzeu/ Daniel Botgros În: Timpul, 5, nr. 30 (1054), 12 feb. 1994; O carte pentru copilărie/ Ionel Bota În: Timpul, 7, nr. 226, 4 oct. 1996; Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin/Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Reșița: Timpul, 1998 (Dicționare); Istoricul Dana Bălănescu la 55 de ani/ Gabriela Șerban În: Bocșa culturală. Anul XI, nr. 2(69), 2010; Dana Bălănescu și cele două chemări ale sale/ Titus Crișciu În: Bocșa culturală. Anul XI, nr. 2(69), 2010.
Draga noastră Dana Bălănescu împlinește astăzi o frumoasă vârstă, o vârstă a înțelepciunii și a nobleței – 70! Este momentul s-o felicităm și să-i arătăm dragostea și aprecierea noastră! În același timp, este momentul s-o prezentăm tinerilor ca pe un model demn de urmat, deoarece caracterul Danei este unul frumos, cariera sa una reușită, iar hobby-urile sale sunt dintre cele mai atractive și îndrăznețe: iubește muzica, ceea ce a determinat-o ca, la peste 60 de ani, să frecventeze cursurile de pian ale Școlii Populare de Artă „Ion Românu” din Reșița; adoră să citească, să scrie, să cerceteze; adoră teatrul, ceea ce o determină nu doar să urmărească fiecare reprezentație a Teatrului de Vest, dar și să recite din lirica națională și universală; adoră să călătorească și între destinațiile preferate se află Grecia; iubește oamenii și comunicarea ceea ce a determinat-o să învețe diverse limbi străine: vorbește și scrie bine în limbile franceză, engleză, germană și latină. Apoi, fascinată de Grecia, a învățat limba greacă și este bine cunoscută corespondența Danei Bălănescu, dar și prietenia acesteia, cu familia compozitorului Mikis Theodorakis pe care a avut șansa și bucuria să-l cunoască și să-l viziteze înainte de a se stinge îndrăgitul muzicolog cretan, cel care a scris peste 1000 de cântece și este recunoscut mai ales pentru melodiile filmelor de succes precum „Zorba Grecul”sau „Serpico”.
Dana Bălănescu este un om frumos! Iubește copiii, animalele, muzica, teatrul, dansul, culoarea, viața! Chiar dacă „la suprafață” pare uneori distrată sau neatentă, în profunzime este exigentă și tratează fiecare subiect cu seriozitatea necesară. Se hrănește cu veritabile acte culturale și cu scrieri de calitate! Iar ca prieten este onest și devotat!
Apropierea de Bocșa a venit firesc! Prin oameni, prin activități cultural-artistice, istorice și spirituale, prin cărți și prin valori! Iar două dintre aceste valori poartă nume de rezonanță în domeniul istoric național: Nicolae Bocșan și Octavian Răuț! Dacă cel dintâi i-a fost coleg, cel de-al doilea i-a fost mentor. Istoricul Dana Bălănescu afirmă cu convingere că întreaga sa carieră i-a fost influențată de prof. Octavian Răuț din Bocșa Română, primul director al Muzeului din Reșița (1959 – 1965), președinte al Societății Numismatice Române, Secția Reșița (1973-1982), harnic și complex cercetător.
La ceas aniversar îi transmitem dragei noastre prietene și colaboratoare Dana Bălănescu alese urări de bine și sănătate și-l rugăm pe bunul Dumnezeu să-i dăruiască încă multe momente frumoase și binecuvântate! Să-i îngăduie să ne bucure mulți ani înainte prin împlinirea proiectelor aflate în lucru și prin generozitatea-i caracteristică!
La mulți ani, Dana Antoaneta Bălănescu!
[1] Gabriela Șerban. Bibliografia revistei „Reflex” ( 2000- 2014). Timișoara: Marineasa, 2015 și Bibliografia revistei „Reflex” 2015 – 2020, Reșița: TIM, 2024;
[2] Gabriela Șerban. Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000-2009. Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009-2013. Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014-2018. Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019-2023. Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură);
UZPR CARAS SEVERIN 