Sub genericul “Amintiri”, a fost vernisată în aprilie 2025, la Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin, expoziția artiștilor plastici Eleonora și Gabriel Hoduț. Manifestarea s-a desfășurat în avanpremiera “Zilei Mondiale a Artei”, organizatorii, dorind să marcheze în acest fel, această zi importantă pentru artiști și pentru cei care iubesc frumosul.
Eleonora și Gabriel Hoduț pentru care pictura reprezintă o mare pasiune, au expus lucrările lor realizate cu ocazia divereselor călătorii , imagini care au adus pe simeze țărmul Mării Negre, al Mării Baltice, Dunărea la Cazane, o lucrare frumoasă cu Mănăstirea Mraconia din Clisura Dunării și multe peisaje cu sălașele din împrejurimile Reșiței. Eleonora Hoduț a venit în expoziție și cu lucrări mai mici, reprezentând flori, acestea fiind cadouri perfecte pentru sărbătorile Floriilor și cele ale Paștelui. Cei doi plasticieni, soț și soție, fac parte din Cercul de pictură “ Deutsche Kunst Reschitza”
Expoziția a fost organizată de Forumul Domocratic al Germanilor din Caraș-Severin, Biblioteca “Alexander Tietz”, secție a Bibliotecii “ Paul Iorgovici” și Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin.
Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caras Severin.
65 de ani: 30 aprilie 1960, inaugurarea sălii de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor cu cele 690 locuri;
55 de ani: 30 aprilie 1970, apariția primului număr al cotidianului „Flamura“ (patru pagini mari, tipărite la Timișoara).
30. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Begegnung mit der Kultur- und Pressegeschichte Reschitzas:
70 Jahre: 10. April 1955, erste Vorstellung der wiedergegründeten Operettengruppe Reschitza(Bunter Abend „Genosse, komm mit“);
65 Jahre: 30. April 1960, Eröffnung des Vorstellungssaals des Gewerkschaftenkulturhauses Reschitza, mit seinen 690 Plätzen;
55 Jahre: 30. April 1970, Erscheinung der ersten Nummer der Reschitzaer Tageszeitung in rumänischer Sprache „Flamura“ (vier Seiten Großformat, gedruckt in Temeswar).
… este o zicală izvorâtă din inteligența poporului nostru, îndeobște cunoscută, care sintetizează cum nu se poate mai bine hărnicia, priceperea și trăinicia lucrului bine făcut.
Iată câteva trăsături care o caracterizează pe Elena Pop – șefa salonului de frizerie-coafură „LENA”.
Poposind și noi la acest salon am putut nota o atmosferă plăcută, un decor modern, o servire exemplară și o eficiență sporită în activitatea șefei acestuia.
Stând se vorbă cu mai mulți clienți am consemnat faptul că toți aceștia îi apreciază talentul în profesiunea aleasă, solicitudinea, competența în serviabilitate și operativitate.
Am reținut și spusele doamnei Maria V.: „Doamna Pop știe să pătrundă în psihologia clientului și printr-o servire exemplară a acestuia oferă un renume de referință a salonului ce-l conduce”.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
29 aprilie 2025, ora 19.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
Ziua Internațională a Dansului (29 aprilie). Program de dansuri populare germane prezentat de formația „Enzian” (= „Gențiana”) – copii & adulți -, coordonatori: Marianne și Nelu Florea.
29. April 2025, 19:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:
Welttanztag (29. April).Kulturprogramm mit der Enzian-Volkstanzgruppe / Kinder und Erwachsene, Koordination: Marianne und Nelu Florea.
Centrul german – Biblioteca ” Alexander Tietz ” din REȘIȚA a fost, în după-amiaza zilei de 28 aprilie, gazda unui remarcabil eveniment editorial. Tânărul scriitor Cristian Mladin, coordonator al Cenaclului literar „Luceafărul ” din Arad, a prezentat una din cele mai recente creații ale sale – „Între zenit și nadir „, o inedită carte de interviuri, lucrare situată la granița dintre jurnalism și literatură. Cartea a fost editată, sub îngrijirea Teodorei Marin, de către Editura Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
28 aprilie 2025, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri culturale.
Prezentare de carte. Cristian Mladin (coordonator al Cenaclului literar „Luceafărul“ Arad): „Între zenit și nadir”, apărută în cadrul Editurii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, București, 2024.
28. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Kulturelle Dialoge.
Buchpräsentation mit dem Autor Cristian Mladin (Koordinator des Literarturkreises „Luceafărul“ Arad): „Între zenit și nadir”, erschienen im Verlag des Rumänischen Fachjournalistischen-Verbands Bukarest, 2024.
În data de 25 aprilie s-au împlinit 30 de ani de când lucrez în cadrul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin. În cei 30 de ani am încercat să aduc o plus-valoare acestei Instituții culturale județene. Am încercat să fiu un angajat și coleg bun, să fiu apropiat cărților și iubitorilor de carte! Și voi merge mai departe, atât cât îmi va da putere Bunul Păstor!
Erwin Josef Țigla
Am 25. April erfüllten sich 30 Jahre seitdem ich in der Kreisbibliothek „Paul Iorgovici“ Karasch-Severin tätig bin. In den 30 Jahren habe ich versucht, diese kulturelle Einrichtung des Kreises einen Mehrwert zu verleihen. Im Laufe der Jahre habe ich auch versucht ein guter Kollege in der Institution, aber auch ein wahrer Freund des Buches und dessen Lesern zu sein! Und ich werde weitergehen, solange der Gute Hirte mir Kraft gibt!
În cadrul proiectul având marca „Reșița: 250 de ani de industrie”, care avea ca scop principal răspunsul la două întrebări adresate unor personalități legate prin naștere de Reșița, în data de 12 ianuarie 2021 s-au publicat răspunsurile prof. univ. dr. Mircea Martin, atunci membru supleant al Academiei Române, trăitor la București, dar strâns legat de Reșița nașterii sale la 12 aprilie 1940, și copilăriei de aici. Spicuim din răspunsul său de atunci:
„Pentru mine apartenența reșițeană a însemnat și continuă să însemne un motiv de mândrie. Iar motivul cel mai adânc și cel mai puternic al acestei mândrii este dat de tradiția industrială extraordinară a acestui oraș, comparabilă cu a celor mai vechi și vestite centre din Europa și din lume. Vechimea, cum știm, reprezintă în sine un titlu de noblețe, titlu pe care însă Reșița l-a cucerit prin muncă temeinică de zi cu zi, an de an, deceniu după deceniu, timp de două secole și jumătate. Și, desigur, prin realizări grandioase pe care alții sunt mai calificați și mai îndreptățiți decât mine să le enumere.”
Prof. univ. dr. Mircea Martin a venit alături de soția sa, scriitoarea și traducătoarea Angela Martin, la mijloc de august 2021 să sărbătorească Reșița 250, vizitând locurile natale, cele în legătură cu trecerea familiei sale pe aici, întâlnindu-se cu oamenii locului, de la primar la iubitorul simplu de carte, de la preot la omul de cultură, rememorând atâtea lucruri frumoase care îl leagă de Reșița și Banatul Montan. Prof. univ. dr. Mircea Martin este Cetățean de onoare al Reșiței din 29 mai 2000, precum și Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin din 23 decembrie 2008.
Prin intermediul unui comunicat al Academiei Române, am aflat cu mare emoție acum doi ani, în 2023, că în Adunarea Generală întrunită în sesiunea din 22 februarie, dl. prof. univ. dr. Mircea Martin a fost ales prin vot secret Membru titular al Academiei Române. Această alegere a reprezentat o mare onoare pentru noi, cei din Reșița și Caraș-Severin, dânsul fiind în momentul de față singurul membru titular în viață al acestui cel mai reprezentativ for academic al României, născut la Reșița.
Acum, la doi ani de la acel moment, Academia Română, prin Secția de filologie și literatură, a organizat la sediul ei din Calea Victoriei, în Aula Academiei Române, Discursul de recepție „Elogiu Nuanței” al academicianului Mircea Martin, urmat fiind de răspunsul dat de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și de sesiunea aniversară Mircea Martin 85. Aproape în toate discursurile respectiv intervențiile din acea zi de la Academia Română, Reșița, locul natal al sărbătoritului, a fost amintită laudativ, spre cinstea acestui spațiu românesc și totodată european în adevăratul sens al cuvântului, o mare cinste și onoare pentru noi toți, trăitorii acestui spațiu.
În cadrul sesiunii aniversare au luat cuvântul, fie în direct în Aulă, dar și prin intermediul video printre alții, acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Mircea Flonta, prof. univ. dr. Thomas Pavel (Universitatea din Chicago), prof. univ. dr. Ilina Gregori (Universitatea Liberă din Berlin), prof. univ. dr. Adriana Babeți și prof. univ. dr. Mircea Mihăieș (ambii de la Universitatea de Vest din Timișoara), prof. univ. dr. Nicolae Mecu (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române), prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), prof. univ. dr. Bogdan Crețu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și drd. Vasile Gribincea (Universitatea din București). Moderatorul sesiunii a fost prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Literaturii Române.
În numele celor care îl respectă și stimează, îi adresăm academicianului reșițean cele mai alese gânduri de felicitări de pe meleagurile sale natale, la împlinirea celor 85 de ani de viață, dar și pentru evenimentul derulat în 24 aprilie în Aula Academiei Române.
Mă aflam la Bratislava, capitala Slovaciei, unde participam la o conferință vincențiană, când am primit știrea prin mass-media națională de acolo, că HABEMUS PAPAM. În 13 martie 2023 avea să fie ales cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio al 266-lea Episcop al Romei, Papă, Suveran al Statului Vatican. De atunci, până în Lunea Sfintei Sărbători a Paștelui din acest an, Papa Francisc avea să conducă Biserica Catolică. Papa Francisc, iezuit, a fost primul suveran pontif neeuropean din secolul al VIII-lea, urcat pe scaunul episcopal al Romei.
Personal, în toți acești ani aveam să mă întâlnesc de trei ori cu Sfântul Părinte: de două ori la Roma, în 12 iunie 2013 și în 8 iunie 2016, iar a treia oară, pentru mine personal fiind și cea mai importantă fiind întâlnirea de la Blaj, din 2 iunie 2019.
După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal al episcopului Valeriu Traian Frențiu, Reșița. Astfel, prin Sfânta Liturghie a beatificării de pe Câmpia Libertății din Blaj, fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu rămâne până în prezent singura personalitate creștină născută la Reșița, care a fost ridicată la cinstea altarelor.
De-a lungul pontificatului Papei Francisc, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat mai multe evenimente cu caracter spiritual, dedicate Sfântului Părinte, amintind-o aici doar pe cea din 16 decembrie 2016, când a fost sărbătorit la împlinirea a 80 de ani în cadrul unei manifestări la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul Reșița, Papa Francisc (născut sub numele de Jorge Mario Bergoglio, la 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, Argentina), oaspetele manifestării fiind atunci părintele canonic József Csaba Pál, arhidiacon al Banatului Montan, astăzi episcop diecezan de Timișoara, numit în această onoare de însuși Papa Francisc. Atunci, în urmă cu mai bine de 9 ani, incursiunile muzicale erau realizate de către grupul de tineret „Fiamma“ al Parohiei romano-catolice „Maria Zăpezii din Reșița, condus de prof. Christine Maria Surdu.
Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au marcat atunci împlinirea celor 80 de ani de viață ai Pontifului și printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată.Întreaga corespondență care a fost trimisă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 17 decembrie 2016, a fost obliterată cu această ștampilă.
Același lucru se va întâmpla și acum, când cele două organizații ale Banatului Montan au realizat de asemenea un plic ocazional și o ștampilă filatelică ocazională, aceasta din urmă aprobată prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română. Astfel, întreaga corespondență care va pleca de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de luni, 28 aprilie 2025, va fi obliterată cu această ștampilă, amintindu-ne astfel de trecerea în eternitate a Papei Francisc.
Totodată, Reșița îl omagiază pe Papa Francisc în aceste zile printr-o expoziție „In memoriam” la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița. Este vorba despre „Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatican). Expoziție filatelică și de cărți din colecția Erwin Josef Țigla”, astfel comunitatea locală din Banatul Montan alăturându-se astfel contextului mondial din aceste zile, când omenirea, nu numai cea creștină, își ia rămas bun de la Sfântul Părinte.
Astăzi, 25 aprilie 2025, se împlinesc 150 de ani de la nașterea, în anul 1875, a fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița.
Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate, la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.
În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă, tot post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.
În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Maica Domnului de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul fericitului episcop martir, realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. În anul 2022, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Reșița din 22.11.2022, Parcul „Cărășana” este redenumit Parcul „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu”, la inițiativa Asociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița.
După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița. Cu acest prilej, artista plastică reșițeană Viorica Ana Farkas a realizat un tablou al episcopului martir, purtat la marele eveniment de la Blaj. Astfel, prin Sfânta Liturghie a beatificării de pe Câmpia Libertății din Blaj, fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, rămâne până în prezent singura personalitate creștină născută la Reșița, care a fost ridicată la cinstea altarelor.
Pentru a marca cei 150 de ani de la naștere, Primăria Municipiului Reșița împreună cu Consiliul Local, cu sprijinul personal al primarului ing. Ioan Popa, au preluat inițiativa lăudabilă de a ridica în centrul Parcului „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu” a unui nou bust, autorul acestuia fiind artistul plastic ploieștean Eugen Petri. Totodată, cu prilejul împlinirii celor 150 de ani, Bogdan Andrei Mihele, președinteleAsociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița, a scris o carte purtând titlul: „Episcopul martir Dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025”, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025, cu o prefață scrisă de Preasfințitul Dr. Virgil Bercea, Episcop al Eparhiei de Oradea Mare, și o postfață de Erwin Josef Țigla.
Cu prilejul aceleași aniversări de 150 de ani, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un plic aniversar precum și o ștampilă filatelică ocazională, aprobată prin intermediul Federației Filatelice Române de Poșta Română. Întreaga corespondență care pleacă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 25 aprilie 2025, este obliterată cu această ștampilă, marcându-se astfel și prin intermediul poștal, pe plan național și internațional, evenimentul aniversar reșițean. Este de fapt, a V-a realizare filatelică dedicată episcopului martir de către cele două asociații din Banatul Montan.
Începând de astăzi, 25 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie, mai multe evenimente vor contura aniversarea acestei mari personalități a Reșiței, la împlinirea celor 150 de ani de la naștere, programul acestora fiind următorul:
25 aprilie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
150 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): o întâlnire cu istoria.
Prezentare de carte: „Episcopul martir Dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025”, autor: Bogdan Andrei Mihele, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025.
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a IV-a.
27 aprilie 2025, începând cu ora 10.00, Biserica Greco-Catolică „Maica Domnului de la Fatima“ și „Sfântul Ioan Paul al II-lea“ Reșița – Govândari și Parcul „Episcop Martir Dr. Traian Valeriu Frențiu“ (fostul Parc „Cărăşana“) Reșița:
150 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet).
Sfântă Liturghie arhierească celebrată de PS Ioan, Episcop de Lugoj.
În continuare, de la ora 12.00, dezvelirea și sfințirea bustului Fericitului Episcop Martir greco-catolic român Dr. Valeriu Traian Frențiu.
Ziua Bibliotecarului, Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor, au fost marcate în 23 aprilie 2025, la Secția “Banatica”, a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici”. Întâlnirea oamenilor de cultură din Caraș-Severin s-a desfășurat sub genericul „Cărțile de lângă noi, Editura Tim din Reșița – Întâlnire cu scriitorul Gheorghe Jurma”, care este și directorul acestei edituri. Fiind zi de mare sărbătoare, ziua în care credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, managerul bibliotecii Clara Maria Constantin, după urările de bine, a invitat alături de ea, pe cei doi maeștrii prezenți, care poartă acest nume sfânt, scriitorul Gheorghe Jurma și compozitorul Sabin Gheorghe Pautza. Foarte puțini oameni știu că marele compozitor și dirijor Sabin Pautza, a moștenit și prenumele tatălui său, care se numea Gheorghe.
Toți scriitorii care se respectă lansează de ziua lor câte o carte, afirmă Gheorghe Jurma, așa că eu, fiind azi Ziua Cărții, voi lansa două cărți: “Bănățenism și creație” și „Scriitorii români și Banatul “. Scriitorul sărbătorit a vorbit despre noile sale apariții editoriale și despre faptul că la Editura ‘’Tim’’ s-au tipărit până acum 780 de cărți, în 30 de ani de la înființare.
Despre cărți și autori a vorbit și poetul Iacob Roman, care a ținut să-l amintească și pe creatorul Gheorghe Azap, poetul de la Ticvani, Caraș-Severin, care este unic prin ceea ce a scris. Constantin Rupa a vorbit despre cărți, fiind ziua în care se sărbătorește cartea, dar și despre creația lui Gheorghe Jurma, la fel ca și istoricul literar Ionel Bota. Criticul literar Ionel Bota, a amintit despre premile ‘’MITTELEUROPA’’ și faptul că lui Gheorghe Jurma i s-a acordat anul trecut Marele Premiu pentru Istorie Literară. El a mai spus cu acest prilej, că autorii nu sunt suficient protejați de lege și că se copiază la lucrările de doctorat pasaje întregi din studiile lor, fără a fi citați ca autori.
Scriitorul Nicolae Sârbu, care a declarant foarte frumos, că Gheorghe Jurma este în literatură, un biruitor.
La finalul manifestării Erwin Josef ȚIGLA a prezentat expoziția de fotografii realizate la Biserica “Sfântul Gheorghe” din orașul Lod, Israel, în cripta bisericii aflându-se mormântul marelui mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință.
O acțiune reușită a oamenilor care scriu, a celor care promovează cartea și a iubitorilor de lectură.
La zi de mare sărbătoare dedicată cărții se cuvine să spunem:
Un eveniment restrâns a marcat Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Ziua Bibliotecarului la Bocșa, eveniment care a găzduit și proiectul județean „PROLECTURA – concurs de compuneri și eseuri pentru elevi” ed. a IV-a, dar și Salonul de Primăvară al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” aflat la Bocșa în cea de-a VIII-a ediție.
Ziua de 23 aprilie 2025, importantă zi de sărbătoare a Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință, s-a regăsit în săptămâna luminată a creștinilor care se bucură și cinstesc Învierea Mântuitorului, așadar vacanța de Paști a ținut publicul departe de evenimentul cultural dedicat cărții și slujitorilor ei.
Într-un cadru restrâns au fost înmânate premiile concursului „ProLectura” ed. a IV-a 2025 și a fost prezentat cel de-al doilea volum apărut în acest proiect, tema fiind „Cartea preferată”, volum apărut la Editura TIM din Reșița, în seria „Bocșa, istorie și cultură”. În această carte se regăsesc cele 30 de recomandări de lectură propuse de participanții la concursul „ProLectura” ediția a III-a, Bocșa 2024.
Despre carte și proiect au vorbit editorul Gheorghe Jurma, președintele juriului prof. dr. Liana Ferciug și managerul de proiect Gabriela Șerban.
Iar despre Salonul de primăvară au vorbit Erwin Josef Țigla și Nik Potocean.
Un eveniment al bucuriei dedicat cărții și artei și încheiat cu șampania dedicată onomasticii editorului Gheorghe Jurma, precum și cu tradiționalul cozonac și ouă roșii.
Sărbătorim împreună Ziua internațională a cărții și a Dreptului de Autori, precum și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).
Cărțile de lângă noi: Editura TIM Reșița și directorul ei, Gheorghe Jurma cu noile apariții editoriale ale anului: „Bănățenism și creație” & „Scriitori români și Banatul”;
Expoziție de fotografii „Biserica SFÂNTUL GHEORGHE din orașul Lod în Israel, în cripta bisericii aflându-se mormântul marelui mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință” realizate de Erwin Josef Țigla.
23. April 2025, 15:30 Uhr, Banatica-Abteilung der „Paul Iorgovici“-Kreisbibliothek Karasch-Severin, Reschitza:
23. April: Welttag des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien.
Präsentation der neuen Veröffentlichungen des Reschitzaer Verlags TIM und dessen Direktors, Gheorghe Jurma: „Bănățenism și creație” & „Scriitori români și Banatul”, beide 2025 erschienen;
Fotoausstellung „Die St. Georg-Kirche in Lod, Israel mit der Grabeskirche des christlichen Märtyrers”, mit Fotos von Erwin Josef Țigla.
UZPR CARAS SEVERIN 