GABRIELA ȘERBAN: „𝐅𝟑 – 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢, 𝐅𝐥𝐮𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐅𝐞𝐦𝐞𝐢” -Vernisajul expoziției personală a artistului fotograf Petre Dalea

Aseară, 6 martie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a devenit neîncăpătoare! Mulțime de prieteni ai artistului fotograf Petre Dalea au fost prezenți la evenimentul prilejuit de expunerea celor 33 de lucrări ale acestuia, fotografii reprezentative pentru tema propusă – „F3 – Flori, Fluturi, Femei”.

          Expoziția personală de fotografie semnată Petre Dalea a primit patronajul Asociației Artiștilor Fotografi din România și a fost organizată de Centrul Cultural German „Alexander Tietz” Reșița. De altfel, președintele Erwin Josef Țigla a gândit acest eveniment în contextul sărbătorii Zilei de 8 Martie, Ziua Femeii, continuând astfel seria expozițiilor dedicate mărțișorului, doamnelor și primăverii. În această serie au expus pictorițele membre ale Cercului Deutsche Kunst Reschitza (expoziție de grup), urmând expoziții personale: Ana Viorika Farkas, Livia Frunză, Tatiana Țibru și Flavia Beatrice Grădinaru. Iată, că între aceste talentate doamne care încântă privirea publicului cu artă plastică, Petre Dalea  se încadrează perfect cu expresive lucrări de artă fotografică!

Despre lucrările expuse au vorbit cu mult suflet, dar și cu multă pricepere, dr. Ada D. Cruceanu Chiseliță și Flavian Savescu, președintele Asociației Foto Club Banatul Montan, iar despre artist au vorbit cu multă prietenie Gabriela Șerban și Nicolae Sârbu. Moderatorul evenimentului fiind însuși organizatorul principal, Erwin Josef Țigla,  a avut un cuvânt de deschidere inspirat, introducând publicul prezent în arta fotografică de ieri și de azi, conturând un veritabil portret al fotografului Petre Dalea.

Prin frumusețea lucrărilor și prin atmosfera creată, evenimentul s-a împlinit într-o caldă  sărbătoare cultural-artistică de care s-a bucurat o mulțime de oameni minunați!

Mulțumim, Petre Dalea! Mulțumim, Erwin Josef Țigla!

 

Și, pentru că artistul fotograf Petre Dalea este unul dintre prietenii Bocșei, l-am provocat la o discuție și iată ce a ieșit!

 

Povești în bibliotecă

Gabriela Șerban în dialog cu fotograful Petre Dalea

 

Pe Petre Dalea îl cunosc de multă vreme, face parte dintre acei oameni pe care îi cunoști parcă de când lumea, dintotdeauna, pentru că este un om bun, un caracter frumos și un prieten de nădejde.

Despre pasiunea lui Petre legată de fotografie, de asemenea, știu de multă vreme, deoarece, aproape la fiecare eveniment, Petre este fotograful care ne dăruiește cele mai reușite fotografii! Are un aparat bun, dar, mai ales, are „ochi” de artist, care surprinde imaginea în cel mai potrivit moment!

Întotdeauna mi-a fost drag Petre Dalea pentru bunul simț atât de rarisim astăzi, pentru discreția care-l caracterizează și pentru modestia de care sunt capabili doar oamenii aleși, oamenii extrem de valoroși!

Noi, în bibliotecă, spunem că „decât să-ți bagi nasul în treburile altora, mai bine bagă-ți nasul într-o carte”; Petre spune cam același lucru și, mai mult, chiar aplică: stă cu nasul în cărți, studiază arta fotografică, apoi realizează niște fotografii de excepție! Multe dintre ele sunt admise în concursuri naționale și internaționale, iar unele sunt premiate!

Pentru că Petre poate fi un model de perseverență și talent pentru noi toți, l-am invitat la o discuție pe care o vom relata în rândurile următoare!

 

G. Ș.  Bun venit la „povești în bibliotecă”! Petre Dalea, te urmărim cu toții cu interes pe rețelele de socializare și observăm niște reușite extraordinare în domeniul artei fotografice! Carașul nostru se poate mândri cu realizările tale, fiindcă nu este la îndemâna oricui să-i fie aleasă, de exemplu, o fotografie, din sute de fotografii, pentru a participa la un concurs sau pentru a apărea într-un album! Dar, înainte de a ne povesti despre astfel de minunate întâmplări, vrem să te cunoaștem. Cine e Petre Dalea?

 

P. D. Sunt născut la 10 km de Reșița, adică mis bănățan în țoalele mele”. Am urmat școlile și mi-am desfășurat activitatea profesională tot în Reșița. Acum sunt pensionar și pot să dedic mai mult timp fotografiei.  

 

G. Ș. De când pasiunea pentru fotografie? Cum s-a născut această pasiune?

 

P. D. Am început să fotografiez de tânăr, dar relația mea cu fotografia a fost un fel de „dragoste cu năbădăi” pentru că am avut mai multe perioade de pauză. După etapa din copilărie (clasele VI – VII), când am fotografiat cu celebrele aparate rusești SMENA, a urmat o pauză până în ultimii doi ani de liceu când am început să fac pe fotograful colegilor în excursii.

În afară de 3-4 ore la Casa Pionierilor din Reșița, la cercul de fotografie (pe care l-am abandonat prea repede), nu am urmat alte școli sau cursuri în domeniul fotografiei. Am fost autodidact și am citit destul de mult despre fotografie, compoziție, lumină, coloristică și estetică a imaginii. Apoi a fost multă practică și multe încercări. După 1982 m-am aplecat mai mult spre fotografie, iar de prin 1984 am început să fac fotografie de eveniment, la început alb/negru, cu un aparat de fotografiat „Zenit E”, urmat la scurt timp de un „Zenit TTL” ceva mai performant. Apoi m-am dotat cu un „Practika MTL 5” și trei obiective (un 50 mm, un 24 plus un teleobiectiv de 200 mm) și am trecut la fotografia color. Mi-am făcut un mini laborator acasă, cu tancuri de developat, cu aparat de mărit „Krokus”, termometre, lumini de laborator, tăvi și tot ce mai presupunea această muncă.

După 1990 mi-am scos autorizație de fotograf și am făcut fotografie de eveniment încă un an. Aprilie 1990 mi-a adus și prima participare la o expoziție colectivă de fotografie. În ianuarie 1992 am vândut tot și am renunțat la fotografie pentru câțiva ani. Prin 2000 mi-am achiziționat un aparat digital „Sony” de 7 mp și am revenit la sentimente mai bune față de fotografie.

De prin 2009-2010 a început să mă intereseze fotografia de artă, așa că am reînceput să citesc despre estetica în fotografie, despre compoziție și am început să vizitez expozițiile de fotografie și de pictură.

O scurtă perioadă am făcut fotografii cu un „Canon 40D” împrumutat, iar apoi mi-am cumparat un „DSLR – Canon 60D”; acum am trecut pe un aparat de fotografiat de tip mirrorless – „Fuji XT4”. Majoritatea fotografiilor mele sunt făcute cu un obiectiv de kit, un 28-135 de la „Canon”, iar acum fotografiez tot cu un singur obiectiv, un „Fujinon” de 18-135. Niciodată nu am avut aparate foto super performante sau foarte scumpe, dar cu multă pasiune, muncă și pregătire au venit și rezultatele.    

Că tot aminteai de concursuri, din anul 2013 am început să particip la diverse workshopuri susținute de diverși fotografi români, iar in 2014 am câștigat și primul premiu la un concurs de fotografie.

 

G. Ș. La ce fel de proiecte ai luat parte până acum?

 

P. D. Un proiect de suflet a fost și este Asociația Foto Club BANATUL MONTAN” din Reșița. Din 2014 sunt membru fondator al acestei asociații, iar în 2015 am fost acceptat și în AAFR (Asociația Artiștilor Fotografi din România).

 

G. Ș. Cum vin proiectele la tine? Cum le găsești?

 

P. D. Proiectele nu vin singure și nici nu le găsesc întâmplător. Proiectele mele fotografice le gândesc și încerc să le planific cât mai riguros. Spre exemplu, am de gând să fac cândva, în viitor, o expoziție cu cât mai multe cascade din zona Banatului Montan. Pentru a duce la bun sfârșit acest proiect, încerc să fotografiez cât mai multe cascade, în diverse anotimpuri ceea ce nu este nici simplu și nici ușor.    

 

G. Ș. Care dintre proiecte ți-a adus cea mai mare mulțumire? Ai un rezultat special de care ești foarte mândru?

 

P. D. Sunt foarte mândru de toate rezultatele, premiile și distincțiile pe care le-am obținut în domeniul fotografic.

Pentru rezultatele obținute la concursurile și Saloanele Naționale și Internaționale de Artă Fotografică în anul 2017 am primt distincția cu titlul de Art. AAFR (Artist al Asociației Artiștilor Fotografi din România), iar în 2021 am primit distincția EAAFR (Excelență AAFR). Anul 2024 a venit cu o altă bucurie pentru că am fost acceptat ca membru FIAP și am primit distincția AFIAP – Artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică.

 O altă surpriză recentă este titlul de Ambasador IAAP în România (Asociația Internațională a Fotografilor de Artă) și onorant a fost argumentul prezentat: „Cu mare onoare vă urăm bun venit în calitate de Ambasador oficial al asociației noastre. Reprezentarea dumneavoastră va spori, fără îndoială, comunitatea noastră și va consolida și mai mult legăturile care leagă membrii noștri. Suntem încrezători că entuziasmul, creativitatea și pasiunea dumneavoastră pentru fotografie vor contribui în mare măsură la creșterea și succesul Asociației Internaționale a Fotografilor de Artă.”

Din 2014 până acum am avut 8 expoziții personale și am participat la: 43 expoziții colective în țară: Reșița (18), Oțelu Roșu, Craiova (3), Brașov (2), Oradea (4), Carei, București (2), Râmnicu Vâlcea, Cluj-Napoca, Vulcan, Salina Ocnele Mari (4), Casa cu Lei – Bistrița, Salina Slănic Prahova, Târgu-Mures și Sighetul Marmației; 20 expoziții colective internaționale: Viena (Austria), Belgrad (Serbia), Barcelona (Spania), Atena (Grecia), Milano (Italia), Amsterdam (Olanda), Berlin (Germania), Veneția (Italia), Sofia (Bulgaria), Ljubljana (Slovenia), Melbourne (Australia), Budapesta 2019 (Ungaria), Tel-Aviv (Israel), Los Angeles (S.U.A.), Budapesta-2020, Hanoi (Vietnam), Monreal (Canada), Johannesburg (South Africa), Manila (Philipines) și Bardejov (Slovacia).

 

G. Ș. Extraordinar! Și fac această afirmație cu o admirație binemeritată! Nu ca să te măgulesc, de altfel, nici nu ai nevoie de „lingușeli”, rezultatele sunt grăitoare și au la bază multă muncă și multă pasiune. Ce-ți place să fotografiezi?

 

P. D. Particip la multe evenimente culturale sau sportive unde fac un fel de fotografie documentară, de tip fotoreportaj, dar cel mai mult îmi place să fotografiez natura, peisajele, și să surprind chipurile oamenilor în mediul lor natural. De fiecare dată când mă aplec să fac un cadru cu o floare sau un fluture (fotografii banale pentru unii), consider că am făcut o reverență în fața naturii pentru a-i mulțumi pentru toate frumusețile pe care cu generozitate ni le oferă.

 

G. Ș. Ești modest, ceea ce știam deja, dar observ că ești și deosebit de sensibil. De altfel, fotografiile tale transmit această sensibilitate, delicatețe, chiar duioșie! Ai un mentor? Ai un model? Un fotograf preferat?

 

P. D. Pentru că am fost un autodidact, nu am avut niciodată un mentor sau un model. Vizionez zilnic multe fotografii și am mai mulți fotografi pe care îi admir, dar nu aș putea să spun că unul e mai preferat decât altul.

 

G. Ș. Poate ai o fotografie preferată?

 

P. D. Nu cred că pot să aleg o fotografie preferată, pentru că fiecare fotografie are povestea ei, unele îmi trezesc amintiri, altele îmi aduc recunoașteri și premii la concursurile și Saloanele Naționale sau Internaționale la care particip.

    

G. Ș. Umbli cu aparatul/camera de fotografiat cu tine în permanență? Adică, „vânezi” imagini?

 

P. D. Nu umblu în permanență cu aparatul de fotografiat la gât, pentru că fotografia de stradă nu este unul din genurile fotografice care să mă pasioneze.    

 

G. Ș. Lucrezi imaginile înainte de a le expune? (Le editezi, le photoshopezi etc?)

 

P. D. În zilele noastre, când fotografia este digitală, nu există fotografie „direct din aparat”, adică neprelucrată. Fișierul digital este o colecție de date, de zero și unu, pe care o interpretează un soft din aparatul foto pentru a o putea vedea pe ecranul aparatului, sau o interpretează softurile de editare de genul Photoshop sau altele. Cei care se mândresc cu „fotografii direct din aparat” ori nu știu să-și prelucreze imaginile, ori sunt prea comozi ca să o facă, ori îi mulțumește interpretarea softului implementat de fabricantul aparatului. Personal fac fotografii care uneori se pot încadra la artă fotografică, dar nu fac artă digitală, adică intervențiile mele asupra imaginii inițiale sunt minime.     

 

 G. Ș. Am înțeles! Ce proiecte ai de viitor?

 

P. D. Un proiect de viitor este relansarea activităților Fotoclubului, organizarea unor expoziții colective împreună cu colegii de fotoclub și, mai ales, organizarea unui Salon Internațional de Artă Fotografică la Reșița.   

 

 G. Ș. Ce sfat ai da unui tânăr pasionat de fotografie?

 

P. D. Celor pasionați de fotografie, de arta fotografică în special,  le-aș spune să își urmeze pasiunea, să-și aloce timp pentru a învăța atât latura tehnică, cât și cea estetică a fotografiei, pentru că săritul peste etape nu este întotdeauna benefic. Se spune că „talentul este 1% inspirație și 99% transpirație” așa că, fără cunoștințe temeinice despre fotografie, despre diferitele genuri ale fotografiei, rezultatele sunt doar o întâmplare care nu se repetă prea des.     

 

G. Ș. Dragă Petre, îți mulțumesc pentru mărturisirile tale. Nu te întreb dacă din această pasiune se pot face bani, pentru că fotografia e artă, ceea ce faci tu este artă, iar artiștii știm cum sunt răsplătiți și apreciați astăzi… Din păcate, trăim în vremuri tulburi și putem spune precum cronicarul „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri”. Noi, echipa „Bocșa culturală”, îți dorim să fii sănătos, să-ți realizezi proiectele și să ai mult succes în concursurile în care ți-au fost acceptate fotografii, dar și în altele care vor urma. Să te bucuri de familie și prieteni și de toată frumusețea care te și ne înconjoară! O primăvară frumoasă!