Variatele poziții manifestate în ultimele zile față de evenimentele din societatea noastră ne determină să reafirmăm faptul că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România susține și apără dreptului jurnaliștilor de a-și exercita profesia inclusiv prin criticarea pozițiilor exprimate de instituții și persoane publice, autorități centrale sau locale față de care ar exista suspiciuni de derapaje instituționale, respectiv de exercitare interpretabilă a funcțiilor pe care le dețin în cadrul statului român.
De asemenea, UZPR militează permanent pentru apărarea deplină a dreptului la liberă exprimare al tuturor cetățenilor, pilon fundamental al democrației de tip occidental și, în același timp, reper crucial al activității jurnalistice. Prin Statutul său și prin componenta sa majoră de utilitate publică, UZPR condamnă ferm orice tip de cenzură și orice încercare de intimidare a jurnaliștilor, care, prin activitatea lor de primă importanță pentru societate, asigură dreptul publicului de a fi informat.
Vasile Barbu, poet, publicist şi editor, preşedintele Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, una dintre cele mai marcante personalităţi ale literaturii şi culturii româneşti din Serbia, cel care a pus Uzdinul pe harta culturală a Banatului istoric, ne împărtăşeşte 2 noi apariţii editoriale :
Revista „Sport Južnog Banata” în care sunt notate atât în limba română cât şi în limba sârbă toate activităţile dedicate Culturii, ale Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, şi apariţia editorială a cărţii intitulată „Arta poemului ca supravieţuire” scrisă de Ionel Bota, critic și istoric literar din Timișoara.Această carte ce a fost lansată sâmbătă, în data de 22 Martie la Biblioteca Germană „ Alexander Tietz” din Reşiţa, România,în timp ce promovarea va avea loc în Uzdin pe 26 aprilie în cadrul manifestării „ Oamenii de seamă ai Banatului”.
Arta Poemului ca supravieţuire , scrisă de către Ionel Bota,este o carte de merit , o carte dedicată operei literare de-o viaţă ale ilustrului poet Vasile Barbu din Uzdin.
De fiecare dată când organizez evenimentul din februarie intitulat „La o cafea cu scriitorii sub semnul zodiei vărsătorului” mă gândesc la Tibi Stoia! Dacă ar fi în viață, ar fi alături de noi – vărsători pasionați de lectură și act cultural! Însă timpul nu a mai avut răbdare…
Tiberiu Sebastian Stoia, geolog, s-a născut la Bocșa în 8 februarie 1950 și s-a stins în dimineața zilei de 31 martie 2018 într-un accident de mașină… la un spital din Timișoara. Miercuri, 4 aprilie 2018, de la ora 13.00, a fost condus pe ultimul drum la Cimitirul Catolic din Bocșa Montană.
Mama lui Tibi Stoia, doamna Elisabeta Stoia, este cea care a înființat, în 1953, biblioteca publică din Bocșa. Iar Tibi era extrem de mândru de mama lui, de familia lui. Vorbea cu mare drag și aplomb despre copilărie și despre familie, despre educația din familie. O educație aleasă…
Tiberiu Stoia a fost handbalist, inginer geolog, împătimit jucător de bridge, dar și soț și tată. Își iubea copiii, iar pe Kiki (Kikiluca, așa o dezmierda pe Andreea) o adora.
De asemenea, Tiberiu Stoia a fost un mare pasionat de turism. Era cunoscut și recunoscut pentru călătoriile sale extrem de atractive şi interesante. A călători a devenit pentru el un mod de viaţă. Cu mult curaj, lua rucsacul în spate şi pornea… în lume. Fost sportiv de performanţă în echipa naţională de handbal tineret, era obişnuit cu efortul fizic şi, în ciuda vârstei și a unor boli, era rezistent la călătorii lungi, era capabil să parcurgă pe jos kilometri în condiţii extrem de anevoioase și modeste.
Colaborarea bibliotecii bocşene cu Tiberiu Stoia are o anume vechime. Circa 15 – 16 ani. În această perioadă am organizat împreună două Burse Internaţionale de Mineralogie la Bocşa, iniţiativa aparţinându-i, evident, geologului Tiberiu Sebastian Stoia. Pasionat de minerale, colecţionar cu relaţii în toată lumea, nu i-a fost extrem de greu să iniţieze cele două Burse internaţionale de Mineralogie, cuprinse chiar într-un catalog internaţional de specialitate, evenimente inedite pentru oraşul nostru, care s-au bucurat de succes.
Între călătorii, Tiberiu Stoia îşi făcea timp să vină la bibliotecă, locul în care, în copilărie, a descoperit savoarea cărţilor şi şi-a intuit spiritul de aventură. Iubea să simtă parfumul cărţilor, să se plimbe printre rafturi și să mângâie cărțile. La fiecare aniversare a bibliotecii ( la 50 de ani – 2003 şi la 60 de ani – 2013) a fost prezent.
În 2014, întors de la aşa zisul „capăt al pământului” cu o mulțime de povești și imagini, Tibi Stoia se hotărăște să împărtășească și altora din experiența sa frumoasă și deosebit de interesantă. Așa că, va „construi” o expoziție de fotografii, care va deveni itinerantă și va porni de la Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea” din Bocşa (7 – 11 aprilie 2014), apoi la Librăria „Semn de carte” din Reşiţa (6 mai 2014), urmând Universitatea de Vest din Timişoara (12 – 20 mai 2014) şi încheind cu Baia Mare (locul în care a lucrat ca geolog vreo 13 ani şi unde încă mai avea prieteni care-l așteptau cu drag). Această expoziție reprezenta rezultatul celei mai interesante călătorii, a celor şase săptămâni de colindat pe traseul Uruguay – Argentina – Chile, „la capătul pământului” până la Capul Horne, adică la sub 1000 km. de Antarctica.
Mai mult, în următorul an, în 2015, încurajat de buna primire a expoziției în țară, Tibi Stoia împreună cu Vasile Bogdan realizează o excepțională carte – „În lume, prin lumi” – poveste în poveste, despre strămoși, despre familie, despre pasiuni, Tibi încercând parcă să-și motiveze dorul neîncetat de ducă, pofta nestăvilită de cunoaștere, plăcerea de a juca șah și atracția spre sport și competiție.
O viață întreagă pașii l-au purtat prin locuri minunate și, răsfoind și citind cartea, îți imaginezi toate câte le-a văzut și le-a colindat povestitorul nostru, geologul și călătorul Tiberiu Stoia. Mai ales că sunt prezentate descrieri excepționale, informații diverse sunt inserate în textul povestirilor pentru a oferi cât mai multă informație și a edifica cititorul. Întâmplări, unele haioase, altele mai înfricoșătoare, sunt relatate cu savoare și talent narativ.
Volume: În lume prin lumi. Tiberiu Stoia în dialog cu Vasile Bogdan.- Timișoara: David Press Print, 2015 (colecția Mapamond);
Referințe:[1]50 de ani de bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Tiperciuc.- Reșița: Timpul, 2003, p. 98-99 (Bocșa – istorie și cultură); Bocșa din inimă III/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2011, p. 183 – 199 (Bocșa – istorie și cultură); Bocșa culturală. An. XIX, nr. 2 (101)/ 2018; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Parohia romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023/ Mihai Vișan, Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 62); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură; 71);
De șapte ani Tiberiu Sebastian Stoia își doarme somnul de veci în cimitirul catolic din Bocșa Montană alături de alți importanți oameni de cultură ai locului și, de fiecare dată când poposim în acest cimitir, care găzduiește un muzeu în aer liber al sculpturilor lui Tiberiu Bottlik, aprindem o lumânare și la mormântul lui Tibi, depănând cu prietenii amintiri dintre cele mai frumoase. Pentru că Tiberiu Stoia a lăsat cărarea vieții lui presărată cu frumusețe, cu aventură din uimitoare călătorii și strașnice povești dintr-o viață de om! Om devenit personaj în propria lui poveste, dar și în poveștile altora!
Se află sub tipar primul număr al revistei „Bocșa culturală” pe anul 2025, revistă care pășește în cel de-al XXVI-lea an de apariție. Până la varianta tipărită, vă invităm să ne citiți în format PDF! Lectură plăcută!
Ca în fiecare zi, a ajuns la sediul bibliotecii factorul poștal cu corespondența și tare m-am bucurat când, între alte plicuri, l-am regăsit pe cel de la Birda, de la părintele Valentin Bugariu.
M-am bucurat să găsesc în plic revista „Arhanghelul”, primul număr din acest an (an. XIV, nr. 1 (53), 2025), revistă trimestrială de cultură și religie rurală editată de Asociația „Arhanghelul” din Birda.
După cum ne-a obișnuit redactorul-șef al acestei publicații, pr. dr. Valentin Bugariu, numărul care deschide anul prezintă întotdeauna un Raport de activitate al Parohiei Birda, de astă dată prezentând raportul pentru anul 2024. Aflăm astfel că Parohia Birda este una dintre cele 33 de parohii arondate Protopopiatului Deta din Arhiepiscopia Timișoarei; că este o parohie rurală cu biserică în parohie și capelă în filie, în care se desfășoară activitatea religioasă, pastorală și catehetică de-a lungul anului.
Trebuie să precizez că, de pe această primă pagină suntem informați, într-un mod simbolic și discret, că anul 2025 este dedicat, într-un fel sau altul, pictorului Filip Matei la 100 de ani de pictură murală la Birda.
Din cele 24 de pagini ale revistei reiese această activitate extraordinară a unei biserici vii, a cărei misiune este împlinită în slujba comunității, a credincioșilor de toate vârstele și din toate categoriile sociale, o importantă și necesară activitate de credință, duhovnicească, dar și o intensă activitate cultural-educațională, menite să apropie copiii și tinerii de altar și de sfântul potir.
Acest prim număr al revistei „Arhanghelul” pe anul 2025 prezintă necesare pagini de istorie culturală din Banatul istoric, recente apariții editoriale, portrete ale unor personalități, dar și frumoase pagini de literatură. De asemenea, sunt conturate succint cele mai importante evenimente desfășurate la sau de către Parohia Birda la începutul acestui an 2025.
Între cei care semnează în paginile acestei reviste se află nume importante ale literaturii și culturii întregului nostru Banat! Cititorul se va bucura de poemele maestrului Eugen Dorcescu, de poezia preotului dr. Dan Gârjoabă, precum de lecția de literatură a dnei. prof. Manuela Matis ( este adus în atenție Sadoveanu: „Baltagul”, „Frații Jderi” și „Creanga de aur”).
Prof. Iosif Marius Circa continuă un serial aflat la cel de-al XXIII-lea episod, intitulat „Din amintirile unui «colonist» …”, o pagină frumoasă și binevenită pentru iubitorii de lectură cu parfumul vremurilor de odinioară.
Iancu Murărescu din Sărcia-Serbia se regăsește în acest număr de revistă cu un articol interesant pentru istoria Banatului (și sârbesc), articol intitulat Nume la românii din Sărcia.
Urmează veritabile pagini de istorie culturală: prof. dr. Virginia Ardelean scrie despre Fundațiile școlare și rolul lor în formarea intelectualității românești bănățene, partea a VIII-a ( 1865-1918), iar muzicologul Constantin-Tufan Stan se apleacă asupra unei personalități cu rezonanță extraordinară și pentru Bocșa: Dr. Petru Borlovan – Diligențe pentru înființarea unei Mitropolii Ortodoxe Române la Lugoj. Interesant acest articol al bocșeanului Constantin-Tufan Stan și binevenit în contextul acestui an în care Banatul ar trebui să-l omagieze pe generosul doctor Petru Borlovan la 170 de ani de la naștere (13 nov. 1855) și 110 ani de la moarte (14/27 mai 1915).
Pr. dr. Dan Gârjoabă consemnează importanța zilei de „19 Februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuși – «profetul artei moderne»”, iar pr. Cristian Gabriel Băican continuă cu episodul V din serialul dedicat Bazoșului Vechi: „Comunitatea din Bazoșul Vechi – arc peste timp”.
Tânărul student teolog Orășanu Alexandru-Gabriel semnează două articole în această revistă: unul pe temă religioasă, intitulat „Iona în pântecele fiarei – speranța în mijlocul celor mai mari necazuri”, iar cel de-al doilea este dedicat poetului nepereche și este intitulat „Aniversarea lui Mihai Eminescu: o datorie a neamului românesc”- firesc să existe un astfel de material în primul număr al revistei ținând cont că în ianuarie cultura românească și-a sărbătorit ziua (15 ianuarie) și l-a sărbătorit pe Mihai Eminescu la 175 de ani de la naștere.
Rubrica „Bucurii editoriale” este susținută de pr. dr. Valentin Bugariu și prezintă două volume ale Banatului: „Clopodia- conacul celor trei personalități” , apărut la Timișoara: Editura Eurostampa, 2024 și semnat de Ioan Traia și Doru Sinaci, articolul purtând numele „Clopodia – o frumoasă poveste”; cea de-a doua bucurie editorială se referă la volumul aniversar „In Honorem Ioan Traia 70 de ani”, realizat de Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat și apărut la Timișoara: Eurostampa, 2024, iar pr. dr. Valentin Bugariu își intitulează cronica „O carte în slujba unui om neprețuit”.
Paginile de final ale revistei „Arhanghelul” (An XIV, nr. 1 (53)/ 2025) sunt dedicate rubricii „Cronica parohială” și cuprind descrierea succintă a evenimentelor derulate de Parohia Birda în perioada ianuarie – martie 2025: „Ziua Culturii Naționale”; „Ziua Unirii Principatelor Române”; „Cateheză demonstrativă la Școala Gimnazială din Livezile”; „Sărbătorirea Sfântului Ierarh Sava la Mănăstirea Sf. Mc. Gheorghe din Birda”; „Ziua Educației Religioase”; „Activitate dedicată Anului comemorativ la Școala Primară din Sângeorge”; „O nouă activitate în cadrul Concursului Catehetic la Birda”; „Preotul Marian Petrescu (1960 – 2024)”; „O nouă activitate în cadrul Concursului Catehetic la Birda” (II); „Întâlnire catehetică la Deta”.
După cum precizam încă de la început, revista „Arhanghelul” de la Birda, frumos construită, ilustrată și paginată excepțional, prezintă o Biserică vie păstorită de un preot cu har!
Merită alese felicitări harnicul părinte Valentin Bugariu, precum și colegii săi din colectivul de redacție: Nina Ceranu, Ioan Viorel Boldureanu, Florin Corneliu Popovici, Ioan Traia și Ilia Pavlovici Pătruț, personalități care, iată, ne dăruiesc pagini importante ale culturii și literaturii noastre bănățene!
P.S. Plicul părintelui Valentin Bugariu mai conține o invitație la o Masă rotundă intitulată „Unire națională și unificare bisericească”, o activitate religios-educațională desfășurată în cadrtul Concursului Național Catehetic din 27 martie 2025 la Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” Birda, jud. Timiș. Evenimentul cuprinde: discuții, expoziție de carte și fotografie pe tema „Basarabia din inimă”, precum și proiecția filmului „Martirul Unirii. Destinul tragic al Sf. Alexandru Baltaga” (Trinitas TV). Un eveniment, cu siguranță, special!
Felicitări, pr. dr. Valentin Bugariu! Comunitatea din Birda este binecuvântată cu un preot ca dumneavoastră!
Un scurt dialog cu Nistor Becia, fondatorul și Președintele de Onoare al Filialei UZPR din Marea Britanie, șef al Consulatului Onorific al României la Swansea și al Consulatului Onorific al României în Țara Galilor.
Și la Școala Gimnazială Râu de Mori – ne-a transmis prof. Loredana Leleșan (foto) în calitatea sa de consilier educativ – a fost sărbătorită Ziua Internațională a Poeziei, proiect desfășurat în colaborare cu Biblioteca Comunei Râu de Mori și care a avut un real impact asupra elevilor și profesorilor.
Elevii școlii noastre au fost coordonați de doamna profesoară de limba română Rodica Filan. Aceștia au realizat prezentări în power point despre importanți poeți români care au abordat în creația lor tematica poeziilor pentru copiii. Activitatea a fost una interactivă, copiii au prezentat cele mai importante aspecte din viața autorilor aleși și câteva idei despre universul lor poetic, concentrându-se pe creațiile pentru copii.
Pentru fiecare autor ales, copiii au recitat câte o poezie semnificativă din creația pentru copii.
Doamna bibliotecar Angela Avramesc ne-a încântat cu o frumoasă prezentare despre o poetă contemporană din județul nostru – Paulina Popa și a recitat din creația acesteia. De asemenea, atomsfera magică a fost completată cu o prezentare despre poeta Elena Farago și un scurt recital de poezie din opera acesteia.
La acest eveniment ne-au onorat cu prezența Flaviu Dilertea, primarul comunei Râu de Mori, un pasionat al genului liric. Acesta a recitat câteva poezii din creațiile sale și ne-a mărturist că are două teme principale pe care le abordează în poezie: tema iubirii și tema principiilor de viață.
Invitata specială a evenimentului a fost poeta și profesoara de limba română Adriana Ignea – Ilin. Născută în satul Bucova, județul Caraș – Severin, a fost preocupată de poezie de la vârste fragede. Și-a susținut licența în litere la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și mai apoi doctoratul la aceeași universitate, cu tema „Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oravița – monografie”.
Adriana Ignea – Ilin ne-a prezentat cele două cărți de poezie al căror autor este: Poeme dintr-un vis și Cu alte cuvinte, apărute sub egida Clubului Mitteleuropa, din Oravița.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Prin grija tinerilor medici OANA și RADU ARTEAN (foto) hunedorenii și nu numai, au la dispoziție o Clinică stomatologică modernă în cadrul căreia funcționează 5 cabinete cu tot atâția medici, cărora li se adaugă și un cardiolog.
Pacienții beneficiază de servicii stomatologice diverse: prevenție, ortodonție, protetică, pedodonție, implantologie, odontologie, servicii de imagistică dentară etc.
Privind procedurile moderne oferite se pot menționa: implantologia dentară, scanare intraorală, aparate și materiale de ultimă generație.
Nu lipsește educația medicală continuă oferită de cadrele medicale aparținătoare clinicii.
Modernizarea este însă obiectivul esențial, dar și achiziționarea unui computer tomograf.
Se dorește sub semnul ideii de echipă, implementarea și perfecționarea unor noi tehnici în activitatea de zi cu zi a stomatologilor de aici încât aceștia să împărtășească pacienților tot ceea ce este nou în cunoștințele și experiența colectivului, rezolvându-se astfel toate cazurile stomatologice complicate, cu rezultatele cele mai bune.
Aici se încearcă gestionarea oricăror situații de intervenții stomatologice pe fondul unei continue perfecționări profesionale a corpului medical al clinicii.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Jurnalismul se confruntă cu multe amenințări – lipsa verificării faptelor și a reglementărilor înseamnă că rețelele sociale au permis dezinformarea răspândită, lucrătorii mass-media sunt expuși unui risc fizic atunci când încearcă să relateze din zone de război precum Gaza și Ucraina, iar amenințările legale (procesele de intimidare de tip SLAPP) îi discreditează și îi împiedică să relateze pe subiecte de interes public. Acestea sunt temele central care au stat la baza discuțiilor desfășurate în cadrul Forumul UK Media Freedom Forum 2025, găzduit de Universitatea din Londra, în parteneriat cu thinktank Foreign Policy Center (FPC), organizația de caritate Justice for Journalists și asociația juridică International Bar Association (IBA) Human Rights Institution.
„Războiîmpotrivaadevărului”
Printre vorbitori de la eveniment s-au numărat jurnaliștii exilați Kris Cheng (Hong Kong) și Aliasghar Ramezanpoor (Iran), factori de decizie precum Sir John Whittingdale MP și baroneasa Helena Kennedy KC, precum și reprezentanți ai UNESCO, ai Consiliului Europei, ai organizației Reporteri fără frontiere.
În cadrul evenimentului, Consiliul Europei a lansat Raportul privind libertatea presei în Europa 2024 și City St George’s a anunțat viitoarea lansare a Centrului pentru Jurnalism și Democrație, un nou centru de cercetare.
Despre războiul din Ucraina din perspectivă jurnalistică a vorbit Olga Rudenko, care în 2022 a fost numită unul dintre următorii lideri de către revista Times, pentru că a transformat startup-ul de știri The Kyiv Independent într-o organizație media internațională: „Confuzia din societate îi protejează pe lideri de control și de responsabilitate. În acest război împotriva adevărului, se întâmplă că Ucraina este un teren cheie de luptă. Acest atac asupra faptelor ne afectează pe toți și este condus de unii dintre cei mai puternici oameni din lume”.
„Zeci de proceseconceputepentrua oprijurnaliştiisă-șifacătreaba”
Caoilfhionn Gallagher, de la Centrul de Politică Externă, avocat la Doughty Street Chambers din Irlanda, a susținut o discuție despre procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP), pe care guvernul britanic le definește ca un abuz al procesului legal în care obiectivul principal este hărțuirea, intimidarea, reducerea la tăcere și epuizarea financiară a adversarilor, potrivit citystgeorges.ac.uk. SLAPP-urile iau uneori forma unor atacuri personale asupra jurnaliştilor, scopul fiind intimidarea mesagerului, pentru a submina mesajul: „Asistăm la legi din ce în ce mai creative făcute pentru a viza jurnaliştii. Observăm reglementări privind proprietatea intelectuală, zeci de procese sunt concepute pentru a fi de uzură și pentru a opri jurnaliştii să-și facă treaba. Jurnaliştii se confruntă cu atacuri din toate părţile. Printre exemple de SLAPP se află și jurnalista filipineză Maria Ressa, redactor-șef la Rappler, acuzată de evaziune fiscală, iar jurnalistul din Hong Kong Jimmy Lai a petrecut patru ani în izolare”.
Carole Cadwalladr și Barry McCaffrey au vorbit despre experiențele lor cu aceste procese. Cadwalladr este reporter de investigație a cărui activitate include investigarea scandalului Cambridge Analytica și a pierdut un proces pentru defăimare inițiat de Arron Bank, un multimiliardar și susținător al Brexit, legat de comentariile pe care le-a făcut cu privire la sursele donațiilor sale financiare și legăturile sale cu Rusia. Jurnalista încearcă să anuleze decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. McCaffrey este reporter la ziarul nord-irlandez The Detail și a dezvăluit că poliția spiona ilegal jurnaliştii.
Finanțarestabilăpentru mass-media de serviciu public, alfabetizare media
Consiliul Europei a folosit conferința ca o ocazie pentru a lansa raportul „Libertatea presei în Europa în 2024” – documentul a fost lansat pentru prima dată în urmă cu zece ani, în urma atacurilor teroriste împotriva ziarului francez Charlie Hebdo. Ediția din 2024 a promovat punerea în aplicare a legislației anti-SLAPP, a cerut țărilor să stabilească Planuri naționale de acțiune pentru protejarea jurnaliștilor și a evidențiat nevoia de sprijin financiar pentru jurnaliștii aflați în exil și de finanțare stabilă cu independență editorială pentru mass-media de serviciu public.
Samantha Thompson, avocat media la firma de avocatură RPC, a declarat că este încurajator faptul că Regatul Unit are deja o legislație anti-SLAPP, deși în prezent în contextul criminalității economice. Renaud Gaudin de Villaine, care reprezintă Biroul ONU al Comisarului pentru Drepturile Omului (OCHR), consideră că un impuls pentru legislația anti-SLAPP se dezvoltă în cadrul organismelor ONU precum OCHR, UNESCO și în cadrul altor coaliții.
Ca președinte al APPG pentru libertatea presei, deputatul Sir John Whittingdale desfășoară o anchetă privind dezinformarea online (în special din Rusia), pe care a descris-o ca fiind „enormă” și „sistemică” și afectează procesele electorale din țări precum Moldova, Georgia sau România. El a remarcat că există o unitate activă în Franța care are ca scop verificarea faptelor și investigarea știrilor false și a dezinformării răspândite de roboții online.
Reprezentând Consiliul Europei, o organizație care oferă îndrumări cu privire la protejarea presei libere, Alina Tatarenko, a discutat despre recomandarea de a se promova alfabetizarea media: „În Finlanda, care ocupă cel mai mare loc din lume în indicele alfabetizării media, aceasta este predată de la grădiniță până la învățământul superior, cu pregătire specializată pentru fiecare profesie”. (redacția UZPR)
Desfășurată în zilele de 22 și 23 martie 2025, Adunarea Generală Ordinară a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a înregistrat voturile online și la sediu exprimate de delegații UZPR din toate filialele desemnați pentru acest vot. Numărul delegaților a fost de282, dintre care au votat 268.
Au fost aprobate cu o majoritate semnificativă, de 94,68%: Raportul Președintelui (însoțit de Rapoartele de activitate ale tuturor filialelor UZPR), Raportul Comisiei de Cenzori și Raportul Comisiei de Atestare Profesională. Voturile exprimate pentru aprobarea Rapoartelor au fost în număr de 267.
Documentele votate și aprobate indică, în esență, activitatea UZPR conform statutului său de utilitate publică și aportul jurnaliștilor profesioniști la evoluția societății, situația financiară stabilă, pozitivă, a UZPR, respectiv trendul ascendent de înscrieri, în special de tineri jurnaliști, în cea mai mare organizație de breaslă din țară.
21 martie 2025, ora 9.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:
Ziua mondială a poeziei (21 martie).
Întâlnire cu poezia. O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a VIII-a B, secția germană, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, coordonator: prof. Sonia Maria Chwoika. Invitat: Erwin Josef Țigla.
22 martie 2025, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„ZIUA INTERNAȚIONALĂ” A POEZIEI ROMÂNE.
Personalitățile de lângă noi: scriitorul Vasile Barbu la 70 de ani (*6 septembrie 1954, Uzdin, Banatul Sârbesc).
Lansarea cărții lui Ionel Bota, „Arta poemului ca supraviețuire. Eseu asupra poeziei lui Vasile Barbu”, apărută la Editura „TIM”, Reșița, 2025. Cu participarea Mirelei Cocheci (Petroșani), a Cristinei Anișoara Zainea (Oravița), a editorului Gheorghe Jurma și a autorului Ionel Bota. Alocuțiune a poetului Vasile Barbu, președintele Societății Literar-Artistice „Tibiscus”, Uzdin (Serbia).
Ora Pământului = Earth Hour 2025, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
Sunt invitați să citească la lumina lumânării scriitorii și iubitorii de poezie reșițeni.
24 martie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a III-a.
26 martie 2025, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziția de fotografii „Abu Dhabi, II“, realizate de Erwin Josef Ţigla.
Incursiuni muzicale: Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
28 martie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție filatelică și expoziție de fotografii dedicate Terezei de Ávila (sfântă și învățătoare a bisericii): 510 ani de la naștere, la 28 martie 2025, din colecțiile lui Erwin Josef Țigla.
28 martie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție filatelică realizată cu prilejul împlinirii a 205 de ani de la trecerea în eternitate a luptătorului tirolez pentru libertate Josef Speckbacher (*13 iulie 1767 în Gnadenwald, Tirol – †28 martie 1820 în Hall, Tirol), întemeietorul satului Tirol din Banatul Montan.
Programm für die Zeitspanne 21. – 28. März 2025:
21. März 2025, 9:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:
Welttag der Poesie (21. März).
Begegnung mit der Poesie. Eine interaktive Veranstaltung mit den Schülern der VIII. B-Klasse, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg. Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika. Als Gast: Erwin Josef Țigla.
22. März 2025, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Internationaler Tag” der rumänischen Dichtung.
Der im Serbischen Banat lebende rumänische Schriftsteller Vasile Barbu: 70 Jahre (*6. September 1954, Uzdin, Serbien).
Präsentation des Buches: „Arta poemului ca supraviețuire. Eseu asupra poeziei lui Vasile Barbu”, Autor: Ionel Bota, erschienen im Reschitzaer Verlag „TIM”, 2025. Mit der Teilnahme von: Mirela Cocheci (Petroschen), Cristina Anișoara Zainea (Orawitza), Gheorghe Jurma (Reschitza) und des Autors Ionel Bota (Orawitza). Schlussworte von Vasile Barbu, Vorsitzender der Literarisch-Künstlerischen Gesellschaft „Tibiscus”, Uzdin (Serbien).
22. März 2025, 20:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Die Stunde der Erde 2025: Eine Stunde Licht aus für die Erde.
Zur Lesung bei Kerzenlicht eingeladen sind Literaturschreibende und -Freunde aus Reschitza.
24. März 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil III.
26. März 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fotoausstellung „Abu Dhabi, II“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.
Musikalische Einlagen mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
28. März 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Philatelie-Ausstellung und Foto-Ausstellung von Erwin Josef Ţigla: Teresa von Ávila (spanische Heilige und Kirchenlehrerin): 510. Geburtstag am 28. März 2025.
28. März 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Philatelie-Ausstellung: „205. Todestag von Josef Speckbacher (*13. Juli 1767 in Gnadenwald, Tirol – †28. März 1820 in Hall in Tirol), Tiroler Freiheitskämpfer und Gründer des Dorfes Tirol im Banater Bergland.
Întâlnire cu poezia. O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a VIII-a B, secția germană, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, coordonator: prof. Sonia Maria Chwoika. Invitat: Erwin Josef Țigla.
22 martie 2025, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„ZIUA INTERNAȚIONALĂ” A POEZIEI ROMÂNE.
Personalitățile de lângă noi: scriitorul Vasile Barbu la 70 de ani (*6 septembrie 1954, Uzdin, Banatul Sârbesc).
Lansarea cărții lui Ionel Bota, „Arta poemului ca supraviețuire. Eseu asupra poeziei lui Vasile Barbu”, apărută la Editura „TIM”, Reșița, 2025. Cu participarea Mirelei Cocheci (Petroșani), a Cristinei Anișoara Zainea (Oravița), a editorului Gheorghe Jurma și a autorului Ionel Bota. Alocuțiune a poetului Vasile Barbu, președintele Societății Literar-Artistice „Tibiscus”, Uzdin (Serbia).
Ora Pământului = Earth Hour 2025, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
Sunt invitați să citească la lumina lumânării scriitorii și iubitorii de poezie reșițeni.
_________________
21. März 2025, 9:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:
Welttag der Poesie (21. März).
Begegnung mit der Poesie. Eine interaktive Veranstaltung mit den Schülern der VIII. B-Klasse, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg. Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika. Als Gast: Erwin Josef Țigla.
22. März 2024, 28:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Internationaler Tag” der rumänischen Dichtung.
Der im Serbischen Banat lebende rumänische Schriftsteller Vasile Barbu: 70 Jahre (*6. September 1954, Uzdin, Serbien).
Präsentation des Buches: „Arta poemului ca supraviețuire. Eseu asupra poeziei lui Vasile Barbu”, Autor: Ionel Bota, erschienen im Reschitzaer Verlag „TIM”, 2025. Mit der Teilnahme von: Mirela Cocheci (Petroschen), Cristina Anișoara Zainea (Orawitza), Gheorghe Jurma (Reschitza) und des Autors Ionel Bota (Orawitza). Schlussworte von Vasile Barbu, Vorsitzender der Literarisch-Künstlerischen Gesellschaft „Tibiscus”, Uzdin (Serbien).
22. März 2024, 20:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Die Stunde der Erde 2025: Eine Stunde Licht aus für die Erde.
Zur Lesung bei Kerzenlicht eingeladen sind Literaturschreibende und -Freunde aus Reschitza.
Întâlnire cu poezia. O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a VIII-a B, secția germană, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, coordonator: prof. Sonia Maria Chwoika. Invitat: Erwin Josef Țigla.
22 martie 2025, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„ZIUA INTERNAȚIONALĂ” A POEZIEI ROMÂNE.
Personalitățile de lângă noi: scriitorul Vasile Barbu la 70 de ani (*6 septembrie 1954, Uzdin, Banatul Sârbesc).
Lansarea cărții lui Ionel Bota, „Arta poemului ca supraviețuire. Eseu asupra poeziei lui Vasile Barbu”, apărută la Editura „TIM”, Reșița, 2025. Cu participarea Mirelei Cocheci (Petroșani), a Cristinei Anișoara Zainea (Oravița), a editorului Gheorghe Jurma și a autorului Ionel Bota. Alocuțiune a poetului Vasile Barbu, președintele Societății Literar-Artistice „Tibiscus”, Uzdin (Serbia).
Ora Pământului = Earth Hour 2025, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
Sunt invitați să citească la lumina lumânării scriitorii și iubitorii de poezie reșițeni.
21. März 2025, 9:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:
Welttag der Poesie (21. März).
Begegnung mit der Poesie. Eine interaktive Veranstaltung mit den Schülern der VIII. B-Klasse, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg. Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika. Als Gast: Erwin Josef Țigla.
22. März 2025, 18:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Internationaler Tag” der rumänischen Dichtung.
Der im Serbischen Banat lebende rumänische Schriftsteller Vasile Barbu: 70 Jahre (*6. September 1954, Uzdin, Serbien).
Präsentation des Buches: „Arta poemului ca supraviețuire. Eseu asupra poeziei lui Vasile Barbu”, Autor: Ionel Bota, erschienen im Reschitzaer Verlag „TIM”, 2025. Mit der Teilnahme von: Mirela Cocheci (Petroschen), Cristina Anișoara Zainea (Orawitza), Gheorghe Jurma (Reschitza) und des Autors Ionel Bota (Orawitza). Schlussworte von Vasile Barbu, Vorsitzender der Literarisch-Künstlerischen Gesellschaft „Tibiscus”, Uzdin (Serbien).
22. März 2025, 20:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
UZPR CARAS SEVERIN 
