LOGO Paper este oficial – cu acte în regulă, aș putea zice – prima și singura redacție școlară din România care are onoarea de a fi atestată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, printre alte 24 de platforme de presă din țară care au primit acest certificat.
Acest parteneriat nu este altceva decât o bucurie și o mândrie pentru toate generațiile care au absolvit – dar și cele care încă studiază – profilul Filologie-Jurnalism din cadrul Colegiului Național „Onisifor Ghibu”, Oradea.
Pe lângă elevii care au clădit acest bloc, fiecare material scris sau filmat fiind o cărămidă, doresc să-l felicit pe domnul profesor Nicolaie Ardelean, care, în termeni tehnici, a scris proiectul și a pus fundația acestui bloc devenit zgârie-nori – nimic din tot ce este astăzi LOGO Paper nu ar fi putut exista fără implicarea sa.
PENTRU ABSOLVENȚII ACESTUI PROFIL: Felicitări pentru acest premiu! Mândriți-vă cu el!
PENTRU ACTUALII ELEVI: Fiți mândri și duceți mai departe originalitatea LOGO Paper!
PENTRU UZPR: Mulțumim pentru recunoaștere și încredere!
Cât de onorabil poate fi acum titlul de „elev la Ghibu pe Filologie-Jurnalism”?
18 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: col. ing. (ret.) Pavel Brebu, „Pandemiile din secolul XX în localitatea Ilidia (1913; 1918; 1931 – 1935)“, Editura „Eurostampa“ Timișoara, 2024.
18. Februar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation des Autors Oberst Dipl.-Ing. Pavel Brebu: „Pandemiile din secolul XX în localitatea Ilidia (1913; 1918; 1931 – 1935)“, Editura „Eurostampa“ Timișoara, 2024.
Seria manifestărilor omagiale dedicate împlinirii a 149 de ani de la nașterea marelui sculptor gorjean Constantin Brâncuși (n. 19 febr. 1876, Hobița, județul Gorj – d. 16 mart. 1957, Paris), au debutat la Târgu Jiu cu vernisajul expoziției „Brâncuși – Priviți până vedeți” ce a avut loc în după–amiaza zilei de 13 februarie a.c., la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu.
Evenimentul a fost deschis de către domnul Adrian Tudor – viceprimar al municipiului Târgu Jiu urmat de un moment artistic susținut de elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” Târgu Jiu susținuți și îndrumați de către doamna prof. dr. Ana Daria Ionescu Haidău – directoare a instituției de învățământ.
Momentul artistic a fost deschis de corul „Orfeus” al instituției de învățământ menținate, coordonat de doamna prof. Loredana Buliga. Apoi a urmat un excelent și emoționant eseu teatral despre Brâncuși, interpretat de talentatele eleve Andreea Pupăzan, Fabiana Cruicu, Vanesa Popescu Paniu, Casiana Iacobescu și Miruna Bobină sub îndrumarea domnului prof. Pompiliu Ciochia. De remarcat interesantele costume realizate de eleva Vanesa Popescu Paniu.
Expoziția cuprinde imagini fotografice cu operele și viața lui Brâncuși și oferă publicului o călătorie vizuală prin creația și universul său artistic. De remarcat, prezentarea de către organizatori, în cadrul expoziției a câtorva imagini fotografice mai puțin mediatizate cum a fi cea care îl înfățișează pe Brâncuși în uniforma Școlii de Meserii din Craiova precum și cea care ni-l prezintă pe tânărul Brâncuși.
Evenimentul a fost organizat de către Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” Târgu Jiu și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, iar expoziția va rămâne deschisă până pe data de 16 martie a.c.
La eveniment a participat un numeros public, elevi, reprezentanți au autorităților publice municipale și județene, reprezentanți ai unor instituții de învățământ și de cultură, printre care și un grup de membrii ai Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni
De menționat este și faptul că prin legea nr. 305/2015, ziua de naștere a marelui sculptor, respectiv 19 februarie a fost declarată „Ziua Brâncuși” ca sărbătoare națională, cunoscută și ca Ziua Națională Constantin Brâncuși.
În final menționăm faptul că pentru acest an în programele autorităților și instituțiilor județului Gorj, dar în special a celor care funcționează în municipiul Târgu, ale Muzeului Național „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu precum și a unor uniuni de creație, asociații sau fundații, pentru sărbătorirea Zilei Naționale Constantin Brâncuși din 19 februarie a.c., sunt incluse o serie de manifestări cultural-artistice, dintre care amintim: lansarea ultimului număr al revistei „Brâncuși” editată de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu; vernisajul expoziției de pictură „Jurnal de Introspecție XIV”, semnată de artistele Mirela Trăistaru și Dorothea Fleiss; expoziția de sculptură „Tensiuni Atemporale” a sculptorului Petre-Virgiliu Mogoșanu ce va avea loc la Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu; expoziția de artă grafică „Omagiu lui Brâncuși” de la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu; momente muzicale susținute de maestrul Mircea Suchici și de elevi ai Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” și ai celor de la Palatul Copiilor din Târgu Jiu.
Așadar, la Târgu Jiu, Ziua Națională Constantin Brâncuși din acest an va fi una plină de evenimente cultural-artistice dedicate marelui sculptor care a dat faimă municipiului prin remarcabilul său Ansamblul sculptural sau Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, format din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor Poarta Sărutului și Coloana Infinitului.
Dacă Timpul ar mai fi avut răbdare, astăzi Poetul Octavian Doclin ar fi împlinit 75 de ani. Ne-am fi întâlnit într-un simpozion aniversar și într-un recital de poezie susținut de poetul însuși, în felul său caracteristic și arhicunoscut! Și-ar fi adunat prietenii în jurul său, ar fi aclamat poeme și ar fi lansat un nou volum care să-i poarte semnătura!
Din păcate, Timpul nu a mai avut răbdare! Poetul s-a stins… „Scribul fu văzut plecând cu Cartea sub braț…” parcă șoptind: „… mă voi retrage pentru o calculată călătorie/ într-o pădure cu aburi calzi și miresme aprinse/ și păsări cu glasuri de ceară…”, iar „poetul – ca între pereți de plută/ odinioară -/ îi dictează tânărului Scrib/ o altă nouă biografie/ «moartea după doclin»”…
Și totuși, astăzi, când poetul ar fi trebuit să-și aniverseze ziua de naștere, prin grija Adei D. Cruceanu, Doamna Culturii Cărășene și Doamna Poetului Octavian Doclin, a văzut lumina tiparului, la Editura TIM din Reșița, un volum deosebit de frumos, care alătură două personalități și îmbină armonios două arte: Muzica și Poezia!
Este vorba despre cartea semnată de Sabin Păutza și conține „Compoziții muzicale pe versuri de Octavian Doclin” (Reșița: TIM, 2025). Sunt zece poeme scrise de Octavian Doclin, alese de maestrul Păutza pentru a le așeza pe note și a le nemuri și prin muzică. Este bine cunoscut faptul că marele compozitor a pus pe muzică multe „poezii scrise în toate limbile pământului” și astfel au luat naștere câteva cărți de lieduri ale acestuia.
În „Cuvântul înainte” care deschide această carte, Adriana Telescu precizează: „După remarcabila colaborare dintre compozitorul Sabin Păutza și poetul Octavian Doclin din care a ieșit la iveală «Imnul Reșiței», iată că acum apare o carte de cântece pe versurile docliniene care l-au inspirat, în continuare, pe marele muzician. Din păcate, pentru poetul care «tânjește neîncetat după unitatea armonică a lumii», cum ne spune Valy Ceia, această carte apare post mortem.”
„Poetul”, „De-o fi să mor”, „Poemul ce se stinge”, „Floare din Banatul de Munte”, „Folclor”, „Elegie nordică”, „Fragment de autobiografie”, „Balada celor doi poeți”, „Fotografia” și „Imnul Reșiței” sunt cele zece poeme docliniene așezate pe portative muzicale de către compozitorul Sabin Păutza și înmănunchiate în acest frumos volum intitulat „ Compoziții muzicale pe versuri de Octavian Doclin”, volum care completează la modul excepțional lista lucrărilor celor doi artiști.
De altfel, citind poezia lui Tavi Doclin mă întreb dacă nu cumva artiștii plastici s-ar încumeta să transpună în culoare câteva dintre multele poeme-poveste ale acestui talentat Poet. Cu siguranță, tablourile rezultate ar fi extraordinare! Precum e lirica lui Octavian Doclin!
Poetul Octavian Doclin s-a născut la 17 februarie 1950 în comuna Doclin, Caraş-Severin și s-a stins la Reșița, în data de 11 februarie 2020.
Pe parcursul carierei sale profesionale Octavian Doclin a îndeplinit diverse funcţii: a fost profesor (la Bixad, în judeţul Satu Mare), apoi referent de specialitate la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin; a fost preşedintele Fundaţiei Cultural-Sociale „Octavian Doclin”, redactor-şef al revistei de artă, cultură şi civilizaţie Reflex (Reşiţa) şi coordonatorul Bibliotecii Reflex; director al editurii Modus PH Reşiţa.
Din 1982 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Reşiţa.
Debutul editorial se produce în 1979 cu volumul Neliniştea purpurei, un volum de poeme care beneficiază de prezentări ale unor importanţi scriitori precum Anghel Dumbrăveanu şi Gheorghe Grigurcu.
Apoi poetul îşi revarsă talentul, iar scriitura sa curge în mai multe volume, unele în mai multe ediţii şi în mai multe limbi: ”Neliniștea purpurei”. Timișoara: Facla, 1979; „Fiinţa tainei” (poeme), Timişoara, Facla, 1981; „Muntele şi iluzia” (poeme), Timişoara, Facla, 1984; „Curat şi nebiruit” (poeme), Bucureşti, Cartea Românească, 1986; „Cu gândul la metaforă”, Bucureşti, Editura Eminescu, 1989; „Metafore gândite-n stil pentru când voi fi copil”, Reşiţa, Semenicul, 1991( ed. a 2-a cu traduceri în limba engleză de Ada D. Cruceanu şi cu postfaţă de Ion Marin Almăjan şi prezentare de Gh. Jurma, Reşiţa, Timpul, 1999; ed. a 3-a, trad. În limba engleză Ada D. Cruceanu, prefaţă Gh. Jurma şi postfaţă Ion Marin Almăjan, Reşiţa, Tim, 2007); „Ceasul de apă”: antologie realizată de Lucian Alexiu, Timişoara, Hestia, 1991; „A te bucura în eroare” (poeme), Timişoara, Hestia, 1992 (distins cu premiul USR Timişoara în 1993); „În apărarea poemului scurt”, Timişoara, Hestia, 1993; „Climă temperat continentală”. Antologie şi versiune în limba engleză de Ada D. Cruceanu, Timişoara, Hestia, 1995; „Agresiunea literei pe hârtie”, Timişoara, Hestia, 1996 (distins cu premiul USR Timişoara în 1997); „Esau” (33 de poeme), Reşiţa, Timpul, 1997; „47 poeme despre Viaţă, Dragoste şi Moarte – Poem about Life, Love and Death”, an English Version by Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Modus PH, 1998 (Premiul USR la festivalul Naţional de Poezie „George Coşbuc” Bistriţa); „Poeme duminicale”, Reşiţa, Timpul, 1998; „Între pereţi de plută sau Moartea după Doclin”(poeme), Timişoara, Marineasa 1999; „Dubla eroare”, Timişoara, Marineasa, 1999; „Poemele dinaintea tăcerii”, Reşiţa, Timpul, 1999; „Urma paşilor în vale”, Timişoara, Hestia, 2001(distins cu premiul USR la festivalul Naţional de Poezie „George Coşbuc” Bistriţa în 2002); „Nisip, ape de odihnă”, Timişoara, Marineasa, 2002 (distins cu premiul pentru poezie al USR Timişoara, 2003); „Carte din iarna mea”, Timişoara, Marineasa, 2003; „Pârga”, Timişoara, Marineasa, 2004; „Pârga II”, Reşiţa, Modus P.H. 2004; „55 de poeme”, antologie de Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Modus P.H., 2005; „Locomotiva şi vrabia”, antologie alcătuită de Ion Cocora, Bucureşti, Palimpsest, 2006; „Pârga III”, Reşiţa, Modus P.H., 2006; „Pârga”, traducere în limba bulgară de Margarita Kovalenko, Sofia, Editura Bolid, 2006; Pârga (I,II,III). Reșița. Modus P.H., 2007;„Golf în retragere”, antologie alcătuită de Ada D. Cruceanu cu o traducere în limba germană de Hans Dama, Timişoara, Anthropos, 2008 (distinsă cu premiul pentru poezie al USR Timişoara în 2009); „Urna Cerului”, Timişoara, Anthropos, 2008; „Aquarius”, Timişoara, Marineasa, 2009; „Sălaşe în iarnă”, antologie de Lucian Alexiu, Timişoara, Anthropos, 2010; „Docliniană” ( 55+5 poeme), Cluj Napoca, Dacia XXI, 2010 (distinsă cu premiul USR Timişoara pentru poezie pe anul 2010); „Firul cu plumb”. Poeme cu variantă în limba engleză de Ada D. Cruceanu, Timişoara, Anthropos, 2011; „Nata-Ioana vrea păpuşi”, versuri pentru copii cu variantă în limba engleză de Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Modus P.H., 2011; „20+1 poeţi din Banatul Montan”, antologie întocmită de Octavian Doclin, Cluj Napoca, Dacia XXI, 2012; Octavian Doclin şi Ada D. Cruceanu, „Faţă în faţă”: publicistică, anchete literare, interviuri, mărturisiri, vol. I, 2012 şi vol. II în 2013 la Editura Marineasa din Timişoara; „Nata Ioana-i şcolăriţă”, versuri pentru copii, Timişoara, Marineasa, 2014; „Sânge de vişin”, Timişoara, Marineasa, 2014; „Faţă în faţă”: publicistică, anchete literare, interviuri, mărturisiri, vol. III care include și Gabriela Șerban ”Bibliografia revistei Reflex (2000 – 2014), în 2015 la Editura Marineasa din Timişoara; „Baletul de noapte”: poeme. Cu o prefață de Marcel Pop-Corniș. Timișoara: Gordian, 2015; ”Sărbătorile”: poeme cu un studiu introductiv de Gheorghe Mocuța. Timișoara: Gordian, 2016; Octavian Doclin şi Ada D. Cruceanu, „Faţă în faţă”: publicistică, anchete literare, interviuri, mărturisiri, vol. IV, la Editura Marineasa din Timişoara, 2016; „Răsaduri”, 2017; ”Poeme libere”, 2018; „Și punct. Și de la capăt”, 2019; ”Slobodne pesme/ Poeme libere”, 2019; „O sută și una de poezii”, 2020 (București: Editura Academiei Române, 2020); „Privirea peste umăr” (…și cu cât mai mult mă uit în urmă). Poeme 2018-2019. Elogiu poemului liber și mâinii care-l gândește la ieșirea din Subterană pentru ultima dată; prefață de Al. Cistelecan.- Timișoara: Gordian, 2020; „Poezii”. Ediție bilingvă; traducerea în limba macedoneană Aliki Telescu; prefață Zenovie Cârlugea.-Reșița: TIM., 2023.
Poezii pentru copii, poezii de dragoste, poeme folclorice (sau „aproape folclorice”), poeme cu tentă religioasă, toate se regăsesc în volumele semnate de poetul Octavian Doclin, iar prezentările de pe cărţi, prefeţele şi postfeţele volumelor sunt semnate de nume importante ale literaturii române: Cornel Ungureanu, Petre Stoica, Gh. Jurma, Lucian Alexiu, Mircea Ciobanu, Adrian Dinu Rachieru, Ada D. Cruceanu, Ion Marin Almăjan, Al. Cistelecan, Cornelia Ştefănescu, Sorin Gîrjan, Mircea Martin, Ion Cocora, Marcel Pop-Corniș, Zenovie Cârlugea, Al. Cistelecan sau Valy Ceia, cum de altfel, referinţele critice poartă semnătura unor importanţi scriitori şi istorici literari (pe lângă cei amintiţi putem adăuga şi nume precum Laurenţiu Ulici, Gheorghe Mocuţa, Alexandru Ruja, Olimpia Berca, Mircea Zaciu, Gheorghe Pituţ, Nicolae Ciobanu, George Vulturescu, Rodica Opreanu, Constantin Buiciuc, Dorin Murariu, Aureliu Goci, Lucian Scurtu, Constantin Stancu şi mulţi alţii.
Nu putem omite însă volumele de referinţe critice dedicate operei docliniene: Ionel Bota, Muntele şi iluzia. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Reşiţa, Timpul, 1997; Doru Timofte, Apologia lui Esau. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Timişoara, Marineasa, 2001; Ionel Bota, Muntele şi poezia. Lirica lui Octavian Doclin, ed. a 2-a, Oraviţa, 2008 şi Adrian Dinu Rachieru, Cercul doclinian, Timişoara, Marineasa, 2015 și Adrian Dinu Rachieru, Cercul doclinian: eseu critic.- ed. a II-a, revăzută și adăugită.-. Timișoara: Gordian, 2020.
Referințe în: Viorica I. Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Tata Oancea către Octavian Doclin: „Să să scurgă mincea dî la mine la cine” În: Semenicul. Serie nouă. Nr. 4/ 2001, Reșița, Anul XXIX, p. 5- 55; Poetul În: Semenicul. Serie nouă. Nr. 1/ 2024, Reșița, Anul LIII, p. 24; Who’s Who în România. București, 2002; Dicționar al scriitorilor din Banat. Timișoara, 2005; Reșița: Viziuni.- coord. Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: „Banatul Montan”, 2009; Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2000 – 2009.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa.- Reșița: TIM, 2010 (Bocșa – istorie și cultură); Poeți din Banat. Cele mai frumoase poezii. Antologie de Marian Oprea.- Timișoara: Brumar, 2011; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ed. I.- Coord. Liubița Raichici.- Reșița: TIM, 2011; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ed. a II-a.- Coord. Liubița Raichici.- Reșița: TIM, 2012; Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2009 – 2013.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Cornel Ungureanu. Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte. Timișoara: Brumar, 2015; Enciclopedia Banatului. Literatura. Timișoara: David Press Print, 2016; Gheorghe Jurma. Reșița literară. Reșița: TIM, 2016; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ediția a VII-a, 2017 (Coord. Liubița Raichici); Gabriela Șerban. Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa.vol. 2.– Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură); Cuvântul care unește. Slatina, 2018; Gheorghe Jurma. Panorama presei din Caraș-Severin.- Reșița: TIM, 2018; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ediția a VIII-a, 2018 (Coord. Liubița Raichici); Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ediția a IX-a, 2019 (Coord. Liubița Raichici); Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2014 – 2018.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa. vol. 3– Reșița: TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură); Reșița: Viziuni. Vol 2.- coord. Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: „Banatul Montan”, 2021; Ana Kremm. Desifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână.- prefață Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2022; Nicolae Sârbu. Albastru de Reșița.- Reșița: TIM, 2022; Mihai Ilie Suru. Panta Rei.- Reșița: Graph, 2023; Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2019 – 2023.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Reflex” 2015 – 2020.- Reșița: TIM, 2024 și altele.
Nu mai puţin importanţi sunt artiştii care semnează ilustraţia volumelor: Iulian Vitalis Cojocariu, Papi Emilian Roşculescu, Doru Bucur, Petru Comisarschi, Ion Stendl, Silviu Orăvitzan.
Octavian Doclin inițiază și realizează împreună cu Ada D. Cruceanu, revista Reflex (revistă care a împlinit 25 de ani!), dar şi colaborează la cele mai prestigioase şi importante publicaţii de literatură din ţară şi străinătate. De asemenea, opera docliniană este reflectată în presa vremii (ex. Orizont – Timişoara, Luceafărul – Bucureşti; Contemporanul – Bucureşti; Familia – Oradea; Steaua – Cluj; Transilvania – Sibiu, Poesis – Satu Mare; Scrisul Românesc – Craiova; Portal Măiastra – Tg. Jiu etc.).
Deţinător al multor premii şi distincţii importante în plan literar, merită totuşi menţionat măcar Titlul Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu – 1868 – Oraviţa” primit în 2006, Premiul pentru poezie în 2008 şi în 2010 al USR Filiala Timişoara sau Premiul de excelenţă al Municipiului Timişoara pe anul 2011ș.a.
Din anul 1997 este Cetăţean de Onoare al comunei Doclin; din 2009 este Cetăţean de Onoare al Municipiului Reşiţa, iar din 2004 este onorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României.
Senior al Poeziei, Senior al Culturii Cărăşene, Octavian Doclin este fără doar şi poate un poet de excepţie şi un veritabil om de cultură!
Astăzi, la 75 de ani de la nașterea Poetului, îi citim cărțile, ni-l amintim cu drag și povestim întâmplări adunate în timp… Adică, suntem tot împreună. Așa cum Poetul și-ar fi dorit.
„Fiindcă, iată, de-acum
ființa mea va sta tot mai întreagă
sub semnul stelelor căzătoare.
Voi lăsa pe cerul amintirii voastre
doar o singură dâră de lumină.
Mă veți căuta, unii nerăbdători, alții nepăsători,
chiar printre aceste litere, agresându-vă.
Eu voi sta lângă ele, ascuns ca-ntr-un nor.
De-acum nevăzut. Voi, auzindu-mă.
Și uite-așa începem o viață nouă.
Tot împreună.”
Veșnică fie-i memoria acestui mare Poet și ales Prieten!
– Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, a susținut prezentarea „În era IA și a rețelelor sociale, radioul rămâne universal și popular”
Proclamată în 2011 de statele membre ale UNESCO și adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2012 drept zi internațională, 13 februarie a devenit Ziua Mondială a Radioului (WRD).
În data de 13 februarie 2025, Secretariatul CNR UNESCO a găzduit întălnirea lunară cu unitățile de învățământ membre ASPnet. Evenimentul a fost deschis de cuvântul doamnei Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO, urmat de prezentarea dedicată Zilei Mondiale a Radiolui: „În era IA și a rețelelor sociale, radioul rămâne universal și popular”, susținută de Mădălina Corina Diaconu, reporter Radio România Cultural, secretar general al UZPR. De asemenea, pentru a marca Ziua Mondială a Radioului, Casa Corpului Didactic din București a organizat Conferința „Sunetul cunoașterii: radioul și rolul său în educație”, eveniment aflat sub patronajul CNR UNESCO.
Tot în cadrul evenimentelor si programelor dedicate Zilei Mondiale a Radioului, Biblioteca audiovizuală a Organizației Națiunilor Unite prezintă o arhivă online de programe documentare și dramatice cu Audrey Hepburn, Kirk Douglas și Bing Crosby, printre mulți alții. Aceste programe, disponibile gratuit, cu sunet remasterizat digital, oferă o modalitate unică de a trăi momente istorice cheie ale Națiunilor Unite și ale lumii de-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului XX.
UZPR CARAS SEVERIN 