Întrunită statutar, ședința de Consiliu Director al UZPR s-a desfășurat pe 27 februarie și a avut mai multe puncte importante pe ordinea de zi. Ședința a început cu un moment de reculegere în memoria lui Șerban Cionoff, trecut recent la cele veșnice, despre care colegii au afirmat că a fost un jurnalist de excepție, un prieten de nădejde și un reprezentant important al UZPR, pentru care a activat întotdeauna cu aceeași energie. În pregătirea Adunării Generale Ordinare, punctul principal de pe ordinea de zi, președintele Sorin Stanciu a propus datele de 22 și 23 martie, care au fost aprobate de membrii Consiliului Director: „Vor fi votate Raportul de activitate pe 2024, Raportul Comisiei de cenzori și Raportul Comisiei de Atestare profesională, toate acestea însoțite, în dosarul final, de rapoartele de activitate ale filialelor UZPR”. Mai departe, Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, a supus aprobării Consiliului Hotărârea privind constituirea și componența Secretariatului Special pentru pregătirea Adunării Generale Ordinare (online) și a structurilor sale subordonate: Comisia de cuantificare și validare a voturilor din filiale, Comisia de numărare a voturilor, Comisia de redactare a procesului verbal. Secretariatul tehnic special pentru pregătirea și desfășurarea Adunării Generale Ordinare (online) din 22-23 martie 2025 va fi constituit din: Mădălina Diaconu (coordonator), Ilie Cristescu, Viorel Popescu, Răzvan Onesa, Viorica Nicolescu, Teodora Marin, Gheorghe Cojocariu, Marius Simion, Narcis Luca, Mariana Rotaru, Gabriel Benescu; Comisia de convocare a participanților la vot și pentru cuantificarea rezultatelor votului va fi constituită din Gheorghe Cojocariu, Viorica Nicolescu, Narcis Luca, Marius Simion, Gabriel Benescu; Comisia de redactare a Procesului Verbal și validare a rezultatului va fi constituită din Viorel Popescu, Răzvan Onesa și Mariana Rotaru. Hotărârea privind constituirea și componența Secretariatului Special pentru pregătirea Adunării Generale Ordinare (online) și a structurilor sale subordonate a fost aprobată în unanimitate de Consiliul Director al UZPR. Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Director al UZPR a fost situația financiară la zi a Uniunii. Ilie Cristescu, președintele Comisiei de cenzori, a menționat faptul că UZPR înregistrează un sold de peste 1 milion de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut: „Situația financiară este foarte bună, felicit actuala conducere a UZPR și îi urez succes pe mai departe, pentru a atrage noi surse de finanțare, pentru bunul mers al Uniunii”. Președintele Sorin Stanciu a mai menționat, în cadrul ședinței, că în lunile ianuarie și februarie ale anului 2025 s-au înregistrat 87 de noi înscrieri în UZPR, precum și faptul că în luna ianuarie s-a înregistrat un nivel record de plată a cotizațiilor, de 68%, pentru anul în curs. Pe de altă parte, Adrian Ursu a atras atenția asupra necesității de a se evalua foarte exact situația membrilor care înregistrează restanțe mai mari de un an la plata cotizației. În cadrul ședinței de Consiliu Director al UZPR s-a supus la vot și numirea jurnalistului Sorin Ovidiu Bălan în funcția de vicepreședinte al Juriului de Onoare, Disciplină și Arbitraj (JODA) al UZPR, deținută până de curând de Șerban Cionoff. „Bălan este un jurnalist cu opinie bazată pe lege, ceea ce pentru noi înseamnă în primul rând Statutul”, a spus Dan Constantin, vicepreședinte al UZPR. Propunerea de numire a lui Sorin Ovidiu Bălan în funcția de vicepreședinte al JODA a fost aprobată în unanimitate. Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a sesizat JODA în legătură cu cazul lui Petre Răcănel, membru al UZPR care a acționat de nenumărate ori în justiție Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, cerând JODA să analizeze dacă Petre Răcănel a încălcat Statutul UZPR. Alte aspecte abordate în cadrul ședinței de Consiliu Director al UZPR au fost situația adeverințelor eliberate conform Legii 8/2006, prezentată de Viorel Popescu, președintele Comisiei de atestare profesională, și situația filialelor UZPR din diaspora, dintre care unele s-au comasat, iar altele și-au exprimat această dorință. „Odată cu viitoarea intrare în vigoare a noului Statut vor fi reevaluate toate filialele din diaspora, întrucât fiecare trebuie să aibă minimum 20 de membri”, a menționat Mădălina Corina Diaconu. În finalul ședinței de Consiliu Director al UZPR, Sorin Stanciu a anunțat că în perioada următoare vor avea loc două noi întâlniri regionale ale conducerii UZPR cu membrii filialelor din țară – la Arad, în luna mai, și la Piatra Neamț, în luna iunie. Membrii Consiliului Director au stabilit data de 7 martie pentru publicarea CONVOCATORULUI pentru Adunarea Generală Ordinară. Următoarea ședință de Consiliu Director al UZPR va avea loc pe data de 17 martie. Departamentul Comunicare Foto: Marius Simion
Curtea de Apel Alba Iulia – după cum ne-a relatat Cosmin Muntean (foto) în calitatea sa de expert superior în Biroul de informare și relații publice – a prezentat Raportul privind activitatea Curţii de Apel Alba Iulia şi a instanţelor din circumscripţia acesteia pentru anul 2024, în cadrul Adunării generale a judecătorilor acestei instanţe.
Au participat judecători din circumscripţia curţii de apel şi alți invitaţi de la principalele instituţii cu care colaborăm instituţional.
Volumul de activitate la nivelul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia (reprezintă numărul total al cauzelor aflate pe rol și se obţine din însumarea numărului dosarelor nou intrate cu valoarea stocului de dosare rămase de soluţionat din anul anterior) a fost în anul 2024 de 217.434 dosare, în creștere cu 39.483 cauze faţă de anul 2023. Dintre acestea,152.096 reprezintă numărul de cauze nou intrate în anul 2024. Se observă că atât numărul cauzelor nou intrate este în creștere cu 24.074 de cauze față de 2023, cât și stocul de dosare la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Alba Iulia, care a crescut cu 11,47%, la sfârşitul anului 2024, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În ceea ce priveşte activitatea proprie, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia s-au aflat în anul 2024 12.893 cauze, din care 8.807 dosare nou intrate,respectiv 4.086 cauze rămase în stoc din anul anterior, comparaţia statistică evidenţiind menținerea ritmului de creștere a volumului de activitate faţă de anul anterior.
Volumul de activitate al tribunalelor a crescut faţă de anul 2023 cu 7.666 cauze, de la 37.764 la 45.430. S-au înregistrat creșteri de dosare la toate cele 3 tribunale:
Tribunalul Alba – numărul cauzelor pe rol a crescut în anul 2024 la 14.187, faţă de 13.711 în anul 2023.
Tribunalul Sibiu – în anul 2024 a înregistrat un volum de activitate de 11.287 cauze, în creștere cu 728 faţă de anul 2023, când numărul dosarelor pe rol a fost de 10.559.
Tribunalul Hunedoara a avut 19.956 cauze pe rol în 2024, faţă de 13.494 în anul 2023, mai mult cu 6.462.
În ceea ce privește activitatea judecătoriilor, numărul dosarelor pe rol a fost de 159.111 cauze în anul 2024, mai mult cu 30.851 decât în anul 2023, când au fost 128.260.
Se constată că la toate cele 16 judecătorii volumul de activitate a avut o creștere față de anul precedent.
Cea mai mare creștere s-a înregistrat la Judecătoria Hunedoara, unde numărul cauzelor pe rol a fost de 11.021 în anul 2024, faţă de 7.808 în anul 2023, mai mult cu 3.213.
Situaţia comparativă a volumului de activitate pe secții la Curtea de Apel Alba Iulia evidenţiază o tendință de creștere a numărului de cauze aflate pe rolul Secției I civile și Secției de contencios administrativ și fiscal, o ușoară scădere a volumului de activitate la Secția a II-a civilă și, respectiv, o menținere la un număr apropiat de cel din anul anterior la dosarele aflate pe rolul Secției penale.
La nivelul tribunalelor din circumscripţie, unde funcţionează trei secţii, se constată variații diferite ale numărului de cauze înregistrate în anul 2024, după materii.
La Tribunalul Albase observă o creștere a numărului de cauze noi intrate, față de anul anterior, doar la Secția penală, la Tribunalul Sibiuo creștere la secțiile penală și civilă I, mai ales în materiile Litigii de muncă și Asigurări sociale, în timp ce la Tribunalul Hunedoara este evidențiată o creștere, dar semnificativă de cauze, doar în materiile Asigurări sociale și Litigii de muncă.
Numărul total al cauzelor nou intrate la judecătorii a crescut în anul 2024 faţă de anul 2023 în materia civil (non-penal) de la 81.092 la 98.705 și în materie penală de la 16.691 cauze în anul 2023, la 18.059 în anul 2024, ceea ce reprezintă o creștere cu +8,19%.
Analiza centralizată a indicatorilor de eficienţă relevă poziționarea Curţii de Apel Alba Iulia pentru activitatea din 2024 la cel mai înalt grad „Foarte eficient”. Este de subliniat faptul că în circumscripția sa teritorială toate cele 16 judecătorii s-au încadrat în gradul de eficiență „Eficient”, la fel ca Tribunalul Alba și Tribunalul Sibiu, doar Tribunalul Hunedoara fiind evaluat cu un grad de eficiență, mai mic, respectiv „Satisfăcător”.
De asemenea, se poate concluziona că, dincolo de unele excepții relevate la analiza fiecărui indicator, activitatea instanțelor din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia și rezultatele obținute de acestea în anul 2024 sunt pozitive, iar conducerea acestora a identificat în mare parte elementele care impun luarea unor măsuri adecvate pentru corectarea deficiențelor constatate.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
La nivelul Școlii Gimnaziale Romos (director prof. Cristian Romulus Groza – foto 1) a fost implementat – după cum ne relata prof. Iulia Apostu (foto 2) – proiectul PNRAS (Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar), sub îndrumarea și sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, realizat cu scopul de a sprijini reducerea abandonului școlar, prin intermediul căruia elevii și cadrele didactice beneficiază de dotări cu aparatură IT, mobilier, cursuri de formare, activități extracuriculare si o masă caldă.
Prin folosirea tehnicilor moderne, elevilor li se dezvoltă abilitățile, curiozitatea, spiritul de inițiativă, gândirea analitică, spiritul antreprenorial, precum și managementul timpului.
Dotarea școlii cu mijloace IT corelată cu utilizarea platformelor educaționale, implementate la nivelul școlii, au ca scop creșterea eficienței educative și manageriale necesare.
Viteza de prelucrare și transmitere a informațiilor, precum și cerințele funcționării unei instituții de învățământ performante, este în strânsă legătură cu dotăriile aferente. Beneficiile digitalizării școlii, prin table interactive, laptopuri și alte multifuncționale, au adus un plus important în realizarea sarcinilor, atât cadrelor didactice cât și elevilor. Utilizarea lor a dus la dezvoltarea deprinderilor digitale, modul de lucru în echipă sau studiu de la distanță.
Scopul acestui proiect este creșterea performanțelor și a rezultatelor școlare ale elevilor, din cadrul Școlii Gimnaziale Romos, precum și specializarea resurselor umane implicate în domeniul educației.
Beneficiile rezultate din folosirea echipamentelor achiziționate, au sporit în procesul de învățare, creșterea atenției, asimilarea mai rapidă a cunoștiințelor, dezvoltarea abilităților tehnice și reducerea timpului de învățare.
Obiectivele proiectului vizează eliminarea situațiilor de abandon școlar, prin creșterea activității procesului educațional, îmbunătățirea prezenței și prestației elevilor, creșterea performanței școlare, creșterea interacțiunii între profesori și elevi, școală și părinți, școală și comunitate și colectivul de cadre didactice.
Acest proiect aduce un plus valoare procesului educațional, ca urmare a creșterii gradului de utilizare a tehnologiei corelată cu abilitățile elevilor, care are un impact major, direct și indirect, asupra calității vieții și învățământului în județul Hunedoara, respectiv Școala Gimnazială Romos.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Rolul și locul televiziunii în contextul actual a fost tema de dezbatere a Clubului Presei, în luna februarie. Invitați au fost jurnaliștii Banat TV, singura televiziune locală din județul Caraș Severin care, în luna lui făurar, a împlinit 20 de ani de la lansare.
Fășang 2025. Expoziția „Carnavalul Culorilor” (ediția a XVII-a): Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).
27 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de artă plastică semnată Viorica Ana Farkas, la ceas aniversar.
27. Februar 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Fasching 2025. Ausstellung „Karneval der Farben“ (XVII. Auflage) der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).
Aflu cu tristețe că azi, 25 februarie 2025, de dimineață, în Germania, s-a stins din viață Adalbert Gyuris, „pictor, sculptor, scriitor, poet și publicist român de etnie germano-maghiară” (după cum îi place să se prezinte).
Era deja cunoscută suferința lui Albert, era bolnav de ceva timp și povestea prietenilor despre „luptele” sale pentru viață, fiind un optimist și, în același timp, un om cu credință în Dumnezeu.
În ultimul timp (ultima lună, pff! Ce straniu sună!) am vorbit cu Albert, l-am ajutat cu câteva numere de telefon și, în 14 februarie a fost de-a dreptul fericit și m-a felicitat pentru inițiativă, în același timp mulțumindu-mi că m-am gândit la ei. Adică, pentru Ziua Națională a Lecturii am ales o poveste scrisă de nepoata lui Albert și citită de Zâna Poveștilor la Căminul pentru Persoane Vârstnice. M-am bucurat că am reușit să-i produc această bucurie știind că are serioase probleme de sănătate, pe care, însă, le ține cu succes sub control.
Din păcate, pentru Adalbert (Albert) Gyuris timpul s-a oprit! În această dimineață – 25 februarie 2025 – în Germania, la Augsburg, s-a stins din viață și, cu siguranță, se va muta într-o stea, în „steaua bunicului” despre care nepoțica lui Rafaela a scris povestea.
Adalbert Gyuris s-a născut la 23 august 1953 în comuna Vermeș, fiind al doilea fiu într-o familie mixtă – tatăl său, Eugen Gyuris, fiind de etnie maghiară, iar mama sa, Ana Gyuris, născută Bitte, de etnie germană-șvabă din Banat. Copilăria şi-a petrecut-o în satul Izgar din comuna natală, unde a început școala primară, iar din iarna anului 1963, toată familia s-a mutat la Bocșa Română, devenind bocșean.
Și-a continuat studiile primare, liceale și tehnice la Bocșa și Reșița. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Reșița, clasa profesorului Peter Kneipp, absolvind în 1984. Este căsătorit din 1975 și are doi copii. În 1997 a emigrat în Germania, stabilindu-se la Augsburg.
A debutat în publicistică în 1970, în numărul din 20 aprilie al revistei „Rebus”. Între anii 1992-1997 a fost profesor suplinitor la Liceul Nr. 1 din Bocșa și a editat revista școlară a liceului, „Amprente“. În 1996 a devenit membru al Asociației Caricaturiștilor Profesioniști din România.
Activitatea sa publicistică acoperă o paletă largă, de la articole de presă, reportaje, rebus și enigmistică, la poezie și povești.
A colaborat la ziare și reviste din România (peste 50 de publicații) și din străinătate (Danemarca, Anglia, Republica Moldova, Israel, SUA, Ungaria și Germania). De asemenea, a fost corespondent al ziarului „Timpul“ din Reșița și al ziarului „Timișoara“, precum și redactor la ziarul „Vasiova“, seria de după 1989. În perioada 1990-2012 a realizat 67 de interviuri cu personalități marcante din cultura românească.
În 1999 a debutat editorial cu volumul de versuri intitulat „Strigăt fără ecou“, prefațat de poeta Ioana Cioancăș.
Activitatea rebusistică include numeroase careuri de rebus, integrame și enigmistică minoră, apărute de-a lungul anilor în publicațiile de profil. Este autorul unui careu rebus record de 10×10 (Fantezie cu X), în care toate cuvintele conțin litera X, careu publicat în numărul din decembrie 2001 al revistei „Rebusache“ și apoi în „Evenimentul zilei“ din 9-10 martie 2002.
În domeniul artelor plastice, opera sa cuprinde lucrări de pictură și de sculptură (xilogravură). Unele xilogravuri sunt realizate după caricaturi ale actorului Horațiu Mălăele. A avut expoziții personale de xilogravură în România – la Timișoara, Reșița, Vermeș și București – și în străinătate, la Graz, Nürnberg, Stuttgart, Budapesta, Praga, Gyula. De menționat că la Timișoara, Budapesta și Praga a fost prezent și actorul Horațiu Mălăele. A participat la expoziții de grup la Bocșa, Reșița și Macea. Are lucrări expuse în muzee – Macea, Timișoara, mănăstiri – Bocșa Vasiova, Augsburg, și în colecții particulare din Germania, S.U.A., Canada, Elveția, Anglia și România.
În data de 7 iunie 2013 s-a inaugurat Muzeul „A. Gyuris“, într-o sală a Căminului Cultural din comuna Vermeș, localitatea sa natală.
Din anul 2012 este membru al Ligii Scriitorilor din România. A prefaţat o serie de cărţi, dintre care amintesc volumele poetului bocșean Claudius Myron Ișfan, pe care le publică pe cheltuială proprie: „Pe urmele zânei albastre” (Iași: TipoMoldova, 2013); „Poesis” (București: Editura „ePublisher”, 2014); „Pe urmele zânei albastre”: reproduceri ale paginilor manuscris (Tunari: „Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie”, 2014) și „Poezii” (Târgoviște: Singur, 2015).
A debutat editorial în anul 1999 cu volumul de versuri „Strigăt fără Ecou“ (Editura Marineasa, Timișoara, 1999), semnează volume de proză și interviuri și îl găsim în câteva antologii contemporane apărute în țară și străinătate.
Volume: Strigăt fără ecou. Timişoara: Marineasa, 1999; Rebus… restituiri. Reşiţa: Modus PH, 1999; Rebus… restituiri. reeditare. Ausburg: Fundaţia Gyuris, 2012; Adalbert Gyuris şi xilogravurile sale. Königsbrun: Galateea, 2005; Casiana Nemeth printre… stele. Augsburg: Fundaţia Gyuris, 2005; Adalbert Gyuris – expoziţii personale şi de grup. Augsburg: Fundaţia Gyuris, 2006; Collected Whispers (Şoapte adunate). The International Library of Poetry U.S.A. 2008, Howard Ely Editor; Cuvântul în timp: antologie de poezie, proză şi eseistică.- Cluj-Napoca: Grinta, 2011; Cântece fără sfârşit. Ausburg: Fundaţia Gyuris, 2012; Cuvântul ca o pradă: antologie de poezie şi proză a cenaclului literar online „Noduri şi semne”. ASPRA, Galaţi: InfoRapArt, 2012; Întâlniri cu destine: interviuri. Cluj-Napoca: Grinta, 2012; Întâlniri cu destine II: interviuri. Cluj-Napoca: Grinta, 2013; Călător prin timp.- Iași: TipoMoldova, 2013 (Opera Omnia. Proză scurtă contemporană) Cu pluta pe Mureș și alte drumeții: însemnări de călătorie.- București: eLiteratura, 2013; Întâmplări: nuvele.- Târgoviște: Singur, 2015; Izgar: satul copilăriei mele.- Târgoviște: Singur, 2016; Tangențe. Autografe și poveștile lor.- București: eLiteratura, 2019; Doar trei cuvinte.- Kiev, 2021(Ediție bilingvă); Doar trei cuvinte.- Pristhina, 2021(Ediție bilingvă); Doar trei cuvinte.- Vârșeț, 2021 (Ediție bilingvă); Doar trei cuvinte: versuri.- București: eLiteratura, 2021 (format liliput); Just 3 words: minimalist poetry.- London: Transylvanian Edition, 2022; Doar trei cuvinte= Csak három szó.- Gyula: Cronica, 2022; Doar trei cuvinte. Exemplar tipărit la Asociația Nevăzătorilor din România, [2023]; Doar trei cuvinte=Numaj trin lava.- Slobozia: Pod peste suflete, 2023; Vise în alb și negru: proză scurtă.- București: eLiteratura, 2023.
Traducere din limba maghiară: György Spiró. Denunțare de spion: proză scurtă.- București: eLiteratura, 2019.
Referințe: Întoarcerea numelui – oraşul Bocşa în timp./ Ioana Cioancăș.Reşiţa : Timpul, 1997; Fals dicţionar de literatură bocşeană contemporană./ Dimitrie Costa.-Reşiţa: Timpul, 2001; Carte cu scriitori/ Dimitrie Costa.-Reşiţa: TIM, 2006; Cartea neagră a ceauşismului. România între anii 1965 – 1989/ Liviu Vălenaș.-. Bucureşti: Saeculum I.O., 2004; Personalităţi române şi faptele lor 1950 – 2000/ Constantin Toni Dârțu.-Iaşi: Pim, 2008; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Cărăşeni de neuitat XII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2011; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Prietenii mei rebusiștii: mic dicționar. Vol. II literele D-M/Virgil Aghiorghiesei.- Iași: PIM, 2013; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. „Întâmplări” la Biblioteca „Tata Oancea” din Bocșa sub semnătura lui Adalbert Gyuris În: Bocșa culturală. Anul XVII, nr. 3 (94)/ 2016, p. 8-9; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 71); Bibliografia revistei „Reflex” 2015 – 2020/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 ș.a.
Adalbert Gyuris a avut suflet de artist, a ars pentru cultură, pentru artă, pentru carte, a avut multiple preocupări literar-artistice, a lăsat în urma sa lucrări interesante realizate fie prin arta mânuirii dălții, fie prin arta mânuirii condeiului și … nu-mi vine să cred că scriu despre el la trecut!
Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști filiala Caraș Severin, UZPR , Clubul presei, condus de Dorina Sgaverdia, în colaborare cu Editura Tim și Banat Media organizează marți 25 februarie începând cu ora 16.30, la TIME, în Reșița o manifestare ce pune în discuție rolul și locul televiziunii în contextul actual. În luna februarie Banat TV, singura televiziune locală din județul Caraș Severin a împlinit 20 de ani de la lansare.
În cadrul manifestării se vor prezenta aspecte din istoria televiziunii locale, începuturi, provocări, perspective. Vor vorbi Lucian Dunăreanu, managerul Banat Media timp de 15 ani,
Cornelia Dunăreanu , redactor șef BANAT TV și realizator de emisiuni, Daniel Botgros, ziarist și scriitor, realizatorul emisiunii DINCOLO DE APARENȚE, Dan Liuț , realizatorul emisiunii LA ZILE DE SĂRBĂTOARE. Tot în cadrul acestui eveniment un capitol aparte îl va avea prelegerea susținută de conferențiarul universitar doctor, Ileana Rotaru, cadru didactic al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării a Universitatea de Vest din Timișoara legată de provocările la care este supusă media în epocat Inteligenței Artificiale. Trăim într-o perioadă a provocărilor, iar presa și mai ales presa tradițională trece prin transformări majore în era digitală și în contextul intern și internațional actual, așa că evenimentul este unul inedit și unic în peisajul socio-cultural local.
Moderator al manifestării este ziarista și scriitoarea, Dorina Sgaverdia. Intrarea este liberă.
Jandarmii montani sunt alături de iubitorii sporturilor de iarnă, pregătiți să acorde sprijin persoanelor aflate în dificultate, dar și să intervină atât în situații de urgență, cât şi în cazul constatării unor abateri de la normele legale.
Jandarmii montani vor fi alături de turiști pe parcursul întregului sfârșit de săptămână în toate stațiunile și pe toate traseele turistice montane din județ.
În vederea prevenirii accidentelor în zonele montane sau a limitării efectelor în cazul producerii acestora – ne spunea căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) în calitatea sa de persoană de contact – venim în întâmpinarea turiștilor cu următoarele recomandări:
informați-vă asupra itinerariului propus, gradului de dificultate, starea vremii, condițiile climatice locale, și, foarte important, asupra stării de funcționare a mijloacelor de transport pe cablu;
plecați la munte doar cu echipament adecvat sezonului;
nu riscaţi să plecaţi singuri la drum şi alegeţi traseele în funcţie de pregătirea fizică, tehnică şi psihică a celui mai slab din grup, iar în cazul apariției dificultăților pe traseu sau a înrăutățirii vremii, retrageți-vă la cea mai apropiată cabană;
evitați consumul de băuturi alcoolice înainte sau în timpul practicării sporturilor montane sau a drumețiilor;
nu deteriorați amenajările turistice, marcajele sau indicatoarele;
asigurați-vă că acumulatorul telefonului mobil este încărcat, astfel încât să puteți avea legături în situații de urgență;
respectați măsurile impuse de autorități și organizatori, pe pârtie și în stațiune.
Dacă vă aflați într-o situație de risc sau sunteți martorii unor fapte de natură antisocială, puteți solicita sprijinul celui mai apropiat echipaj de jandarmi direct sau prin intermediul numărului unic de urgență 112, specificând, pe cât posibil, datele de identificare ale persoanei care anunţă, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor, unde sunt persoanele aflate în dificultate și când s-a produs accidentul.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Recent, polițiștii hunedoreni au desfășurat o reușită acțiune preventivă la nivelul întregului județ, având ca scop combaterea delincvenței juvenile și reducerea riscului de victimizare a minorilor. Controalele – după cum susținea comisarul șef Nițu Bogdan Gabriel – au vizat atât unitățile de învățământ, cât și zonele din proximitatea acestora, inclusiv societățile comerciale frecventate de elevi.
În urma verificărilor, trei elevi au fost identificați absentând de la cursuri, iar polițiștii Biroului Siguranța Școlară au desfășurat activități de instruire și consiliere în rândul acestora. De asemenea, polițiștii au organizat 58 de activități preventive, la care au participat peste 1.670 de beneficiari, și 6 întâlniri tematice cu directorii unităților școlare, pentru a întări măsurile de siguranță.
Pentru a asigura un mediu cât mai sigur, 15 agenți de pază și 108 agenți economici au fost instruiți cu privire la responsabilitățile pe care le au în raport cu elevii și respectarea legislației în vigoare (în special interdicția de a comercializa minorilor alcool, tutun sau băuturi energizante).
În urma verificărilor, au fost aplicate 5 sancțiuni contravenționale: 4 amenzi conform OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, o amendă în baza Legii 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, valoarea totală a sancțiunilor fiind de 20.000 de lei, iar 256 de lei (sumă nefiscalizată) au fost confiscați.
La această acțiune au participat 93 de polițiști, 14 jandarmi și 12 polițiști locali, care și-au concentrat eforturile pentru a asigura un climat de siguranță în unitățile școlare și în zonele din jurul acestora. Acțiunile preventive vor continua și în perioada următoare, pentru a combate absenteismul școlar și a reduce riscurile asociate delincvenței juvenile.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În fiecare comunitate există oameni care cred în profesia lor, care nu se mulțumesc cu sintagma „merge și așa” și care aspiră mereu și mereu la mai bine, la mai bun pentru societate, pentru orașul în care trăiesc și pentru cei care-i înconjoară.
Astfel de oameni sunt și dascălii! Învățătorii și profesorii cu vocație. Cei care ard pentru educație și pentru cultură. Cei care împart cu generozitate din lumina lor celor dornici de a primi lumină.
Ca slujitor al culturii, afirm cu tărie că este minunat să avem alături profesori dedicați, cu vocație, care au înnobilat sistemul educativ la vremea lor și care, după retragerea de la catedră, continuă să mențină legătura cu instituțiile școlare și de cultură, în beneficiul tinerilor elevi, dar și al tinerilor dascăli care, astfel, au imensa șansă de a beneficia de veritabili mentori în formarea lor.
Doamna prof. Stela Boulescu este unul dintre acești dascăli model, este o fostă profesoară cu merite incontestabile atât pe tărâm educațioanal, cât și cultural.
Pentru Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” întâlnirea cu prof. Stela Boulescu a fost o binecuvântare, iar prietenia cu această Doamnă a adus strălucirea de care avea nevoie această instituție a cărții, a înfrumusețat și a diversificat actul cultural desfășurat sub cupola bibliotecii.
Tineri de ieri și de azi rămân cu frumoase amintiri legate de carte și bibliotecă datorită acestui dascăl inimos și dedicat, pentru care activitatea culturală nu a fost nicicând o corvoadă, ci, dimpotrivă, a însemnat un dar neprețuit venit din partea unor oameni cu suflet mare: bibliotecari, scriitori, editori, artiști etc.
Delicată și discretă, Steluța Boulescu își dăruiește și astăzi din timp și din talent celorlalți, și, chiar dacă nu mai lucrează la catedră, menține o anume activitate cultural-educațională prin biblioteca publică. Participă la evenimente culturale ori de câte ori îi este posibil, iar atunci când este solicitată, le destăinuie tinerilor Centrului catehetic „Vasiova” din frumusețea și dificultatea limbii române; este prefațatorul unor volume apărute în seria „Bocșa, istorie și cultură”; este președintele juriului în cadrul Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu” încă de la prima ediție (adică de 17 ani); contribuie, în mod voluntar, cu articole importante în paginile revistei „Bocșa culturală” încă de la începuturile acesteia și, de aproximativ 20 de ani, susține rubrica „Să vorbim corect românește”, rubrică din care au luat naștere două volume important: Să vorbim corect românește!.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură; 46) și Să vorbim corect românește!.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 69)
Stela Boulescu s-a născut în 24 februarie 1958 la Bocşa, jud. Caraş-Severin, într-o familie de intelectuali. Este absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara (1982). Seriozitatea şi corectitudinea cu care și-a desfășurat activitatea în perioada de profesorat, rezultatele bune obţinute de elevii săi, dar și activitatea extrașcolară, o plasează între dascălii de frunte ai oraşului Bocşa. Este un apropiat colaborator al bibliotecii bocşene, o dragă prietenă a cărții și acelor care slujesc, într-un fel sau altul, pe tărâm cultural. Cu pasiune, a regizat și coordonat piese de teatru şi montaje literare prezentate de către elevi cu prilejul unor manifestări culturale: Nichita Stănescu, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale; a descoperit şi stimulat tinere talente propunându-le lucrările pentru publicare.
De când s-a retras de la catedră, Stela Boulescu alocă timp și pasiunii sale pentru croșetat: confecționează, cu deosebit talent și cu migală, adevărate obiecte de artă handmade, pe care, apoi, le dăruiește prietenilor. Adesea, în prag de importante sărbători, la sediul bibliotecii sunt organizate miniexpoziții de handmade-uri realizate de draga noastră prietenă, Steluța Boulescu.
Despre prof. Stela Boulescu și activitatea sa găsim referințe în: Bocşa culturală. An. XI. Nr. 1 (68)/ 2010; Cărăşeni de neuitat XVIII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban În: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64), dar și în cele două volume semnate Stela Boulescu – „Să vorbim corect românește!”.
Iată că astăzi, la ceas aniversar, dorim să-i aducem un modest omagiu acestei Doamne care, prin activitatea sa, ne învață în continuare limba română și limba omeniei! Dorim să-i transmitem alese gânduri de sănătate și bucurii și să-i mulțumim că ne este și că îi suntem!
Mulțumim, Doamnă Profesoară Stela Boulescu! Mulțumim, dragă prietenă, Steluța! Fie-le, tuturor, de ajutor aceste „lecții” de dincolo de catedră, fiindcă limba noastră, atât de frumoasă, merită a fi iubită și vorbită corect și pe-ndelete! Îl rugăm pe bunul Dumnezeu să-ți dăruiască sănătate și putere, să ne bucurăm împreună de multe proiecte valoroase!
Fășang 2025. Expoziția „Carnavalul Culorilor” (ediția a XVII-a): Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).
27 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de artă plastică semnată Viorica Ana Farkas, la ceas aniversar.
28 februarie 2025, ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
De Mărțișor, o întâlnire cu arta, cu poezia și cu muzica (ediția a IV-a).
Expoziție de artă plastică a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka). Expun: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatrice Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Gabriela Surugiu, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
Expoziția „Miniaturi domestice de primăvară” cu Nicoleta Liliana Bălan, Sonia Blejenar, Aurora David, Marianne Florea, Ecaterina Trebel, Camelia Tasici, Carmen Tudosie și Elena Vlădescu.
Poezii dedicate lunii martie, în interpretarea Danei Antoaneta Bălănescu.
Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
1 martie 2025, orele 18.30 – 24.30, Restaurantul „Dușan și Fiul Sud”, Calea Lupacului Reșița:
Fășang 2025.
Tradiționalul mare bal mascat de Fășang (a 33-a ediție).
Program cultural: Formațiile de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița – copii & adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), „Banater Kranz” Timișoara și „Edelweiß = Floare de colț“ Deta (coordonatori: Elena & Gerhart Șamanțu).
Parada măștilor și premierea celor mai bune măști pentru copii și adulți.
Expoziția de artă plastică Livia Frunză: „Florile sufletului“.
Concert de romanțe cu prof. Elena Cozâltea; acompaniament muzical: Angela Kovács;
Incursiuni muzicale cu elevii clasei de canto a prof. Cornelia Balogh-Remelei, Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița. Acompaniament la pian: prof. Lorand Gabriel Balogh-Remelei.
Ultima manifestare de Fășang – 2025: Sărbătoarea gogoșilor, pentru adulți. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
Programm für die Zeitspanne 24. Februar – 4. März 2025:
24. Februar 2025, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Foto-Ausstellung aus dem Archiv des Vereins „Dirndl und Lederhosen“ aus Tschelnik / Anina.
27. Februar 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Fasching 2025. Ausstellung „Karneval der Farben“ (XVII. Auflage) der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).
„Künstlerische, literarische und musikalische Märzchen“ (IV. Auflage).
Kunstausstellung: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatrice Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Gabriela Surugiu, Mariana Tudur und Tatiana Țibru.
Hausfrauenkunst mit Nicoleta Liliana Bălan, Sonia Blejenar, Aurora David, Mariane Florea, Ecaterina Trebel, Camelia Tasici, Carmen Tudosie und Elena Vlădescu.
Poetische Einlagen für den Monat März, in der Interpretation von Dana Antoaneta Bălănescu.
Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
Kulturprogramm: die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza / Kinder & Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea), der „Banater Kranz“ aus Temeswar und die „Edelweiß“-Volkstanzgruppe Detta (Koordination: Elena & Gerhart Șamanțu).
Maskenaufmarsch und Preiskrönung der besten Masken für Kinder und Erwachsene.
3. März 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Im Zeichen des Märzchen und des Internationalen Frauentags, des 8. März…
Kunstausstellung Livia Frunză (Reschitza): „Florile sufletului = Die Blumen der Seele“.
Romanzen-Nachmittag mit Elena Cozâltea, musikalische Begleitung: Angela Kovács.
Weitere musikalische Einlagen: Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza, betreut von Cornelia & Lorand Gabriel Balogh-Remelei, Musiklehrer an der bevor genannten Schuleinrichtung.
3. März 2025, 17:00 Uhr, Forumssitz Reschitza (Oituz-Straße 6):
Fasching 2025.
Krapfenparty der Kinder und Jugendlichen.
4. März 2025, 16:30 Uhr, Forumssitz Reschitza (Oituz-Straße 6):
Letztfaschingsunterhaltung 2025: Krapfenparty der Erwachsenen. Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
Dacǎ pânǎ în prezent talentata autoare SIMONA MIHUŢIU ne-a obiṣnuit cu volume de prozǎ lungǎ sau scurtǎ, versuri , eseuri ṣi diverse articole, iatǎ cǎ asistǎm acum la un debut pe cât de inedit pe atât de spectaculos într-un domeniu nou.
Scriitoarea Simona Mihuțiu marcheazǎ în agenda sa personalǎ încǎ un succes notabil prin abordarea unui nou gen literar ṣi anume piesa de teatru SF, un domeniu pe care reuseṣte sǎ îl stapâneascǎ cu mare uṣurințǎ ṣi naturalețe fiind parcǎ fǎcute una pentru cealaltǎ.
Piesa de teatru ”Speranța nu urcǎ niciodatǎ cu liftul” depǎṣeṣte domeniul strict al SF ului (inimaginabil) îngemǎnându-se cu realitatea unui viitor probabil ṣi iminent care ne înfricoṣeazǎ pe toți în mare mǎsurǎ.
Cunoscutǎ ṣi respectatǎ de colegii de breaslǎ ṣi de cititori pentru opiniile sale drepte, verticale ṣi fiind o înverṣunatǎ apǎrǎtoare a demnitǎții umane ṣi a salvǎrii umanitǎții , autoarea Simona Mihuțiu doreṣte sǎ atragǎ atenția cititorilor asupra realitǎții în care ne aflǎm ṣi a prǎpastiei în care urmeazǎ sǎ cǎdem prin robotizarea acceleratǎ ṣi transhumanism, chiar ṣi prin subiectul ales al aceastei piese de teatru.
Citind cartea de la un capǎt la altul inclusiv recenziile ṣi impresiile care s-au scris despre aceastǎ carte, nu doresc sǎ mai povestesc ṣi eu întreaga piesǎ, lǎsând aceastǎ plǎcere sǎ fie descoperitǎ de cititor, dar voi evidenția câteva aspecte care m-au impresionat.
Piesa de teatru ”Speranța nu urcǎ niciodatǎ cu liftul” a Simonei Mihuțiu semnaleazǎ ṣi explicǎ cititorului povestea viitorului iminent printr-o radiografie clarǎ , prin punerea în scenǎ a fiecǎreia din cele trei pǎrți în 7 scene bine detaliate fiecare. Conflictul prezentat aici dintre uman ṣi robot ne trage un semnal de alarmǎ cǎ ne aflǎm mai aproape ca niciodatǎ de acea linie ce separǎ realul de ireal, posibilul de imposibil ṣi ordinea de haos.
Drept vorbind latura SF nici nu ne mai pare atât de fantasticǎ în ziua de azi mai degrabǎ profund dramaticǎ prin pierderea sentimentelor ṣi a empatiei.Pânǎ ṣi lacrimi au fost fabricate roboților nu din dorința de a exprima sentimente ci din dorința de a copia cât mai bine omul
Firul narativ al textului dramatic se desfaṣoarǎ între dramǎ ṣi comic, pe alocuri cu dialoguri spumoase cu un voit accent satiric spre deliciul cititorului.
Faptul cǎ scriitoarea Simona Mihuțiu este de profesie medic ii dǎ acesteia un bilet în fațǎ la abordarea unor teme medicale care prin detaliile medicale oferite dau veridicitate poveṣtii.
Autoarea pune degetul pe ranǎ ṣi abordeazǎ tematica seniorilor care ajunṣi la vârsta a treia necesitǎ îngrijire medicalǎ permanentǎ, multǎ rǎbdare ṣi empatie. Cu un sens al realitǎții care e de-a dreptul dureros Simona Mihuțiu releveazǎ comportamentul mai puțin elegant al unei persoane în varstǎ care nu mai aṣteaptǎ nimic de la viațǎ, cǎreia singurǎtatea ṣi suferința i-au împietrit finețea ṣi rǎbdarea, fiind teribil de frustratǎ de situația fǎrǎ scǎpare în care se aflǎ.
Lipsa personalului, a mâinii de lucru care sǎ îngrijeascǎ bǎtrâni este una realǎ in România iar înlocuirea acestora cu roboți este foarte probabilǎ într-un viitor mult mai apropiat decât am crede.
Schimbarea scǎrii valorilor, scoaterea din uz a empatiei ṣi a sentimentelor sunt vizibile peste tot în viața de zi cu zi, inclusiv în relația copii ṣi pǎrinți, angajatori ṣi angajați, etc Pǎrinții trǎiesc drama singurǎtǎții iar copiii au devenit ei înṣiṣi roboți ai vieții, dezrǎdǎcinați globali care nu mai au sensibilitǎți.
Drama realitǎții este frumos îndulcitǎ de dialogurile dintre om ṣi robot care te fac sǎ zâmbeṣti prin folosirea sensurilor proprii ale cuvintelor.
Autoarea evidențiazǎ diferențele dintre uman ṣi robot punând un accent deosebit pe faptul cǎ nici aceṣtia din urmǎ nu sunt veṣnici ajungând la fiare vechi. Iar dacǎ teribilul ”etern” dispare din ecuație ṣi totul are o duratǎ de viațǎ ṣi un termen de expirare inclusiv roboții, se pune întrebarea de ce sǎ vrem cu atâta râvnǎ sǎ renunțǎm la sentimente, la umanism ṣi la trǎirile reale?Nu-i pǎcat sǎ ne auto distrugem umanitatea?
Scǎparea de drama vieții prin moarte ca soluție ultimǎ m-a impresionat peste mǎsurǎ, este realǎ din pǎcate pentru multǎ lume ṣi auzim acest lucru tot mai des.
Din fericire povestea acestei piese de teatru se terminǎ cu gustul speranței pe buze, lǎsând sǎ se înțeleagǎ cǎ pânǎ ṣi roboții pot fi umanizați iar forța ṣi voința Celui de Sus este în fapt cea care conduce totul iar El are întotdeauna ultimul cuvânt.
Subiectul acestei piese de teatru ascunde adevǎruri dure care ar trebui sǎ ne punǎ pe gânduri pe fiecare dintre noi. Felicitǎri autoarei pentru încǎ o realizare de exceptie!
,,Cu cât lucrurile se schimbă mai mult, cu atât ele rămân de fapt la fel”
Jean-Baptiste Alphonse
Așa cum prezentam într-un articol anterior, Mehadia, datorită așezării geografice, a beneficiat în trecutul său de multiple avantaje ce au decurs din aceasta, conferindu-i pe lângă o bogată istorie, o deosebită dezvoltare economică și socială.
O posibilă Episcopie a Mehadiei la anul 535, Districtul Mehadia, cu titlul de district al cetății regale, din sec. XIV-XVI, centrul politico-administrativ şi militar fiind la Mehadia (C.Feneșan – districtul românesc Mehadia la sfârșitul secolului al XIV-lea), Protopopiatul care a funcționat la Mehadia sute de ani, până în anul 1928 – activitatea și personalitatea lui Nicolae Stoica de Hațeg, protopop al Mehadiei, până în anul 1833, oferă o perspectivă clară asupra funcționării acestuia aici – sunt doar câteva repere identificate ca surse de capital uman, și implicit ocupațional, ce prin dinamica lor au oferit un remarcabil potențial și un radical avânt dezvoltării economice și sociale a localității și a împrejurimilor sale.
În acest context, este foarte evident faptul că în jurul respectivelor obiective bisericești, administrative sau militare, la Mehadia s-au dezvoltat multiple activități adiacente, în strânsă legătură cu acestea, de natură atât economică, cât și socială. În cadrul acestor activități, alături de negoț, la Mehadia se dezvoltă și o puternică activitate de producție meșteșugărească. În general ea este legată, în primul rând, de tradițiile și activitățile locale, proprii fiecărei etape istorice. Ca exemplu, o bună perioadă din istoria Mehadiei a fost marcată de prezența militară, în jurul acesteia dezvoltându-se în mod firesc procese de producție proprii necesităților cazone. Între activitățile de producție meșteșugărească, specifice nevoilor respective putem distinge făurarii (potcoave pentru cai și boi, diferite elemente de construcții militare, ș.a.), curelarii și tăbăcarii (elemente de harnașament, de îmbrăcăminte sau încălțăminte etc), evident și multe altele, cum spuneam, dezvoltarea și evoluția lor raportându-se și oscilând în funcție etapele istorice parcurse.
Ele au evoluat dezvoltându-se continuu, multitudinea și varietatea lor a determinat la un moment o anume dorință a unei asocieri pe principii profesionale, respectiv de breaslă. Deși nu este prezentă nici o dovadă atestată a vreunei astfel de asocieri pe modelul breslei în Mehadia, totuși prezența și rolul puternic al meșteșugarilor în dezvoltarea socială și economică a comunității este evidențiată de crearea în anul 1860 a unei entități asociative mai largi, cuprinzând în interiorul ei membri ai tuturor breslelor, active la acea dată. Tradusă și într-o dorință de a se uni, meseriașii (maistorii) din Mehadia înființează în luna mai a anului 1860 o asociație cu scop declarat de întrajutorare. Unele surse afirmă că asociația meseriașilor din Mehadia face parte dintre primele asociații de acest gen constituite în Banat (I.Băcilă – Monografia Mehadiei), la această remarcă aș adăuga astăzi, ca fiind și una dintre cele mai longevive, având în vedere că ea funcționează și astăzi. După cum spuneam, principalul scop al asociației a fost încă de la înființare, de întrajutorare a membrilor și a familiilor lor în caz de deces.
Pe lângă ajutorul financiar, membrii beneficiau de serviciile unui car mortuar (dric), tras de doi cai, aflat în patrimoniul asociației. De asemenea, asociația mai deține un steag negru, care este pus la dispoziția procesiunii, la decesul unuia dintre membrii asociației sau a familiei lui. În anul 1931, asociația mai dispunea și de 4 lampioane funebre, care erau de asemenea puse în mod gratuit la dispoziția procesiunii funerare, în situația prevăzută anterior. Astăzi nu mai fac parte din patrimoniul asociației, datorită vechimii și uzurii lor, renunțându-se la acest serviciu.
În privința carului mortuar, care există și astăzi în patrimoniul asociației, acesta este compus dintr-un cadru metalic placat cu lemn, sprijinit prin intermediul a 4 arcuri alcătuite, din foi de arc, pe cele două punți cu roți din lemn, cea din față având peridoc. Pe platformă sunt montați vertical câte 4 stâlpi din lemn strunjit și frumos ornat la capătul superior. Dispuși lateral, stâlpii verticali oferă susținere plafonului din lemn. Acesta din urmă este ornat în partea de interior, de jur împrejur, cu pânză neagră de satin cu franjuri. Partea superioară a plafonului, este decorată, în cele patru colțuri superioare, precum și la mijloc, cu ornamente cu specific mortuar, din lemn sculptat, vopsite în negru și alb. În partea din față se află capra dricarului, crucioaiele și oiștea, toate din lemn. Capra dricarului este protejată în cele patru părți laterale și în față, la picioarele dricarului, de un material cauciucat, rezistent la intemperii. Pe cele două laterale, stânga-dreapta, acesta este inscripționat cu textul: CASA DE AJUTOR RECIPROC A MESERIAȘILOR – 1861. La scrierea textului s-au utilizat caractere artistice gotice. Originea, respectiv construcția dricului, aparține capitalei imperiului Austriac, respectiv VIENA. Anul construcției, inscripționat în lemnul ornamentului lateral al dricului, este anul 1861, an ce exprimă, cel mai probabil, anul construcției dricului. Din surse orale, se cunoaște faptul că acesta a fost adus pe propriile roți, din capitala Imperiului Austriac la acea vreme (până la anul 1867, când se formează Imperiul Austro-Ungar), la Mehadia de către un grup format din câțiva dintre meseriașii fondatori. Asociația, care, așa cum am afirmat anterior, funcționează și azi, deține ștampila originală a asociației, care este alcătuită dintr-o placă de metal fixată pe un mâner de lemn. Pe placa metalică se regăsește inscripționat: VEREINTE FREIE CONCESS – GEWERB GENOSSENCHSCHAFT. În arhiva asociației se păstrează registrul protocoalelor de ședință și evidențele membrilor. Nu se cunoaște cu exactitate numărul de membri fondatori și nici numărul lor până la anul 1895, când asociația înregistrează un număr de 31 de membri. Dintre aceștia, 18 sunt de naționalitate română, ceilalți fiind de altă naționalitate, majoritar germană, cu toții conlocuitori ai Mehadiei.
În privința denumirii asociației, aceasta în mulții ani ai săi de funcționare, suportă câteva schimbări de titulatură, beneficiind și de unele modificări ale statutului său de funcționare, devenind în același timp și persoană juridică, act oficializat de către Tribunalul Caransebeș. Astfel, din anul 1888, până în ianuarie 1930, asociația își desfășoară activitatea sub denumirea de ,,Reuniunea Meseriașilor”. Din 10 ianuarie 1930, devine: ,,Asociația Meseriașilor din Mehadia”. Scopul asociației rămâne același: de ajutorare a membrilor și a familiilor lor. Adunarea generală acceptă și votează un nou statut, cuprinzând șapte capitole. Primirea ca membru este condiționată de calitatea de meseriaș (maistor), posesor al unui ,,permis industrial și care își exercită efectiv meseria”. Semnatari ai acestui nou statut sunt menționați în documente: Grigore Popescu – măcelar, Eduward Hirschmann – croitor, Nicolae Bălăcel – pantofar, Iosif Domil – cojocar, Nicolae Feneșan – pantofar, Dănilă Bidiviu – pantofar, Ioan Trapșa – argăsitor, Ioan Bidiviu – argăsitor, Iosif Crăciunescu – zugrav, Ludovic Liegl – pantofar, Carol Ratkovits – tâmplar, Petru Blidariu – pantofar, Anton Slach – curelar, Nicolae Urechiatu – faur.
În ceea ce privește numărul de membri, acesta este unul destul de oscilant, înregistrat de-a lungul întregii perioade de la înființare. După cel De-al Doilea Război Mondial, numărul meseriașilor scade în mod drastic, obligând asociația, pentru a supraviețui, de a schimba condițiile de primire de noi membri. În această situație asociația se transformă în ,,Casa de Ajutor Reciproc a Meseriașilor – Mehadia”, în componența ei putând de această dată, a se înscrie toți solicitanții, indiferent de profesiune. O scurtă statistică, raportată la perioada anilor 1934-1954, se prezintă astfel: 1934 – 47 membri; 1941 – 35 membri; 1945 – 32 membri; 1950 – 45 membri; 1954 – 51 membri; 1987 – 95 membri; 1998 – 101 membri; 2007 – 150 membri, 2022 – 43 membri; 2025 – 54 membri (dintre care: 38 – cotizanți și 16 – pensionari). Referitor la meserii, din Monografia Mehadiei (I.Băcilă), aflăm numărul membrilor, pe meserii, ce se înregistrau la anul de referință 1941: Fierari – 1; Cojocari – 5; Curelari – 1; Croitori – 5; Măcelari – 2; Pantofari – 5; Brutari – 2; Tăbăcari – 5; Tâmplari – 2; Tinichigii – 1; frizeri – 1; Morari – 2; Zugravi – 1; Rotari – 1; Frânghieri – 1.
Membrii ,,Casei de Ajutor Reciproc – Mehadia” , în anul 2008
Revenind la timpul prezent, constatăm, cu oarecare surprindere și destul de multă mâhnire, că tehnici de producție manufacturieră, dezvoltate și perfecționate în timp, de-a lungul secolelor și a mai multor generații, adeseori cu transmitere din generație în generație, au ajuns să dispară într-un timp atât de scurt, cuprinzând mai puțin de o generație. Cauzele identificate printr-o minimă analiză, ar putea fi: perfecționarea tehnicilor de producție, avansul tehnologic, dar și modelul economic al zilelor noastre. Toate acestea au dus la o lipsă acută a cererii de produse meșteșugărești, în prezența producerii lor pe scară industrială, având ca efect dispariția treptată a acestor meșteșuguri. Meseriașii, care să mai stăpânească cunoașterea acestor vechi îndeletniciri, sunt dispăruți sau neputincioși datorită vârstă. Iar atunci când unii dintre ei mai există, ori sunt lipsiți de puterea de a mai munci, ori nu mai există cerințe pentru produsele lor. O certitudine o constituie faptul că ei nu mai au nici cui să-și transmită cunoștințele. O altă constatare, în acest final de capitol, este că toate aceste îndeletniciri au constituit, fără putință de tăgadă, unul dintre elementele principale în procesul evoluției noastre.
Una dintre tradițiile asociației, pierdută în anii trecuți, cel mai probabil după cel De-al Doilea Război Mondial, am regăsit-o în paginile gazetei ,,Grănicerul” din Mehadia (1933 – 1935, este ,,Balul Reuniunei Meseriașilor” ce se ținea periodic în luna ianuarie a fiecărui nou an.
O altă practică tradițională a asociației, menținută și astăzi, este organizarea Adunării generale anuale, aceasta având loc în prima duminică după 1 ianuarie a fiecărui an, respectiva procedură păstrându-se cu strictețe și în ziua de azi, fiind parte a regulilor proprii de organizare.
Cu toate că asociația funcționează și astăzi, în condițiile actuale ea nu-și mai poate îndeplini scopul inițial din mai multe motive, suficient de obiective, între care cel mai evident este imposibilitatea, printr-un cumul de impedimente, de a se mai utiliza carul mortuar. Însă ce se constată a fi necesar în această împrejurare, este obligația întreținerii și conservării lui, care, având în vedere vechimea sa, necesită măsuri mai complexe de întreținere, respectiv de conservare.
În acest sens, membrii asociației au căzut la un comun acord, la începutul acestui an, de se lua, cu sprijinul administrației locale a comunei și al bisericii ortodoxe din localitate, unele măsuri de amplasare într-un alt loc decât cel actual, care să-i asigure condiții propice de conservare. În lipsa unui muzeu propriu în localitate (deși am merita cu prisos unul!) se are în vedere ca respectivul amplasament să ofere și suficientă vizibilitate pentru a putea fi vizitat de către turiști și alți doritori.
Am evocat acest episod, socotindu-l ca unul de interes pentru cunoașterea unui fenomen, conectat la istoria locală, considerându-l, alături de alte elemente importante, ca făcând parte din structura identității noastre; nu în ultimul rând, și cu convingerea că o cunoaștere mai profundă și mai vastă a elementelor propriei istorii, ne ajută să pășim cu mai multă siguranță și încredere spre viitor.
Scriitorul Marcu Mihail Deleanu este unul dintre prietenii și colaboratorii vechi ai Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, este unul dintre cercetătorii evenimentelor și faptelor de cultură desfășurate la biblioteca bocșană, este „Peștele” atât de drag „Vărsătorilor” scriitori bănățeni!
Prozator, filolog, traducător, editor. S-a născut la 21 februarie 1940 în satul Boiu, comuna Albești, județul Mureș. Doctor în filologie din 1977; cercetător la sectorul de lingvistică a Academiei Române, deținător al numeroase funcții pe tărâm cultural.
Debut literar în presă în 1980 în revista ”Orizont”, cu schița „Țaizăru”. Debutează în volum cu „Acvariul de nisip”, proză scurtă, Timișoara: editura Facla, 1983.
Colaborează la reviste importante de cultură și literatură („Orizont”, „Flamura”, „Semenicul”, „Reflex” etc.) și desfășoară o importantă activitate de cercetare filologică. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990.
Volume publicate:”Acvariul de nisip”. Timișoara: Facla, 1983; ”Baraj”. Cluj Napoca: Dacia, 1985; ”Zodia berbecului”. Cluj Napoca: Dacia, 1987; ”Un deceniu de tipărituri (1968-1978)”. Reșița, 1978; ”Glasul pământului. Stilistica motivului în proza literară”. Timișoara: Facla, 1981; ”Studii de stilistică”. Reșița: Timpul, 1999; Reșița filologică. Reșița. Timpul, 1999; ”Manuscrisul de la Prigor”(1879 – 1880) comentariu lingvistic și juridic-administrativ. Reșița: ”Eftimie Murgu”, 2005; ”Academicianul Simeon Mangiuca (1831 -1890). Reșița: Timpul, 2002; Memorial istoric și etnolingvistic. Grai, obiceiuri și folclor din Boiu. Ed. a II-a, cu adăugiri. Reșița: Timpul, 2004; ”Gustav Weigand și bănățenii”. Reșița: TIM, 2005; ”Memorial etnofolcloric. 3 volume. Reșița: TIM, 2008; ”Memorial, documente și studii despre George Cătană”. Reșița: TIM, 2011; ”Izvoare și preocupări dialectale în Banat. 1. Restituiri.” Prefață de Crișu Dascălu. Timișoara: David Press Print, 2012 (Biblioteca Banatica; 19); ”Sânzienele. Zâne și flori de leac”. Reșița: TIM, 2013; ”Cronica Nopților de Sânziene” Marga 2006 – 2012. Reșița: TIM, 2013 (în colaborare cu Gh. Jurma și Nicolae Preda); ”Literatura dialectală din Banat”. Prefață de Crișu Dascălu. Timișoara: David Press Print, 2014; Poveste de iubire din alt veac – jurnal epistolar. (coautor). București: Palimpsest, 2016; Memorial literar. Fragmente de istorie măruntă. Reșița: TIM, 2018; Singurătatea inorogului. Zece pre-texte pentru un roman. Reșița: TIM, 2018; Memorial cultural. Vol. 1: Exercițiu de supraviețuire în pandemie cu Titus Crișciu. Reșița: TIM, 2020; Memorial cultural. Vol. 2: Texte și contexte. Reșița: TIM, 2021;
Referințe: Mic dicționar al personalităților culturale din Caraș-Severin/ realiz. Gh. Jurma. Reșița, 1976; Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin/ Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Reșița: Timpul, 1998; Dicționarul general al literaturii române. București, 2004; În căutarea timpului-poveste/ Ionel Bota. Reșița: Timpul, 2004; Dicționar al scriitorilor din Banat. Timișoara, 2005; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” (2000 – 2009)/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); „Marcu Mihail Deleanu – Dor nestins” volum aniversar coordonat de Gh. Popovici și Dorina Chiș-Toia, Timișoara: Mirton, 2010; Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2010 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” (2009 – 2013)/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte/ Cornel Ungureanu.- Timișoara: Brumar, 2015; Bibliografia revistei „Reflex” (2000 – 2014)/ Gabriela Șerban.- Timișoara: Marineasa, 2015; Enciclopedia Banatului. Literatura. Timișoara: David Press Print, 2016; Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa Vol. 2./ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură); Banat. Miscellanea musicologica/ Constantin-Tufan Stan.- Timișoara: Eurostampa, 2018; Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa. Vol. 3/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” (2019 – 2023)/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 71); Bibliografia revistei „Reflex” 2015 – 2020/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024etc.
Când vorbim despre Marcu Mihail Deleanu și ne referim la orașul Bocșa trebuie să remarcăm contribuția acestuia în promovarea unor scriitori importanți precum Petru Encoveti Oance (Tata Oancea) și Zahara Onel Stanzel.
În anul 1970 Marcu Mihail Deleanu împreună cu Iosif Scherfer întocmeau o Antologie intitulată „Anotimpuri”, care cuprinde lucrări literare semnate de Petru E. Oancea (Tata Oancea)[1]. Este un volum important, apărut la Reșița sub egida Casei Creației Populare, un volum care a fost reeditat în anul 2013, tot prin grija lui Marcu Mihail Deleanu, la editura timișoreană David Press Print.
Referitor la doamna prof. Stanzel, fosta directoare a Casei Pionierului din Bocșa, aceasta este o talentată și sensibilă mânuitoare a condeiului, fapt remarcat de Marcu Mihail Deleanu. La îndemnul și încurajările acestuia, în anul 2017 Zahara Onel Stanzel debutează editorial cu volumul de versuri Mă ascund în cuvânt (Reșița: TIM, 2017), volum îngrijit de Gheorghe Jurma și Marcu Mihail Deleanu, cel care o și intervievează pe autoare, acest dialog constituind Postfața cărții. În anul 2019 doamnei Stanzel îi apare cel de-al doilea volum de versuri intitulat Lumi în amurg. (Reșița: TIM, 2019), iar în anul 2022 vede lumina tiparului volumul O plasă de vise (Reșița: TIM, 2022). Toate aceste cărți apar prin grija scriitorului Marcu Mihail Deleanu.
Astăzi, Marcu Mihail Deleanu se află la ceas aniversar – 85!
Despre acest important scriitor, despre această personalitate a Banatului s-ar putea scrie foarte mult și, cu siguranță, în timp, cu toții ne vom apleca mai atent spre lucrările acestui valoros cercetător!
Îi dorim scriitorului Marcu Mihail Deleanu zile senine și fericite și putere de muncă pentru a ne fi în continuare alături în noi proiecte importante pentru Bocșa și pentru Banat.
La mulți ani, maestre Marcu Mihail Deleanu!
[1] Prin grija scriitorului Marcu Mihail Deleanu, exemplarul primit de acesta de la Tata Oancea cu dedicație se află în fondul de documente speciale al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa. Este un volum important care conține consemnări olografe: cea a lui Tata Oancea pentru Marcu Mihail Deleanu și cea a lui Marcu Mihail Deleanu pentru Biblioteca din Bocșa cu ocazia primirii numelui „Tata Oancea” (14 nov. 1992);
Miercuri, 19 februarie 2025, la Bocșa, în sala de ședințe a Primăriei Orașului, a avut loc un eveniment de excepție dedicat cărturarului bănățean Gheorghe Jurma.
De opt ani Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa derulează un proiect dedicat cărții și scriitorilor intitulat „La o cafea cu scriitorii. Sub semnul Vărsătorului”. În cadrul acestui eveniment organizatorii invită scriitori născuți în zodia Vărsătorului pentru a se sărbători împreună, precum și câțiva invitați de onoare. Sunt lansate cărți, sunt prezentați noi scriitori și sunt susținute recitaluri de muzică și poezie. De asemenea, este prezentat cel mai recent număr al revistei „Bocșa culturală” alături de alte reviste și publicații din Banat.
Miercuri, 19 februarie 2025, în cadrul acestui complex proiect, a fost sărbătorit cel mai vărsător dintre scriitorii vărsători bănățeni, a fost aniversat la împlinirea celor 80 de ani scriitorul, criticul și istoricul literar, eminescologul, jurnalistul și editorul Gheorghe Jurma.
Prin bogata sa activitate, Gheorghe Jurma aparține întregului Banat, aparține Bobdei natale și Reșiței în care trăiește, iubește, muncește de peste 55 de ani, dar aparține și Bocșei, Oraviței, Caransebeșului și altor asemenea localități pentru care inițiază, creează și dezvoltă proiecte cultural-editoriale de excepție!
Este Cetățean de onoare al municipiului Reșița din 15 decembrie 2009, Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin din 27 ianuarie 2015 și Cetățean de onoare al orașului Bocșa din 31 martie 2022. Este, totodată, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, din 5 februarie 2020, iar Episcopia Caransebeşului i-a acordat ordinul „Crucea «Episcop Elie Miron Cristea» clasa a II-a pentru mireni”, pe care o alătură cu mândrie Medaliei Mihai Eminescu conferită de către preşedintele României Emil Constantinescu în 6 noiembrie 2000.
Iată că, la ceas aniversar – împlinirea venerabilei vârste de 80 de ani – scriitorul Gheorghe Jurma este sărbătorit și la Bocșa, după ce în data de 5 februarie, chiar de ziua sa, a fost aniversat la Reșița, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, iar în ziua următoare, în cadrul cenaclului „Semenicul” din Reșița, pe care cu onoare îl conduce.
Miercuri, 19 februarie 2025, la sediul Primăriei Orașului Bocșa, într-un cadru, pe cât de oficial, pe atât de prietenesc, Gheorghe Jurma a fost sărbătorit în atmosfera proiectului „La o cafea cu scriitorii. Sub Zodia Vărsătorului. Maestrul Gheorghe Jurma – 80” alături fiindu-i prieteni, colaboratori, scriitori, autorități locale, dar și elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, îndrumați de dna. prof. dr. Liana Ferciug.
Prezent la eveniment, edilul-șef al orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, a ținut să precizeze: „Gheorghe Jurma, un prieten apropiat al orașului nostru, a fost omagiat la împlinirea celor 80 de ani de viață, mulți dintre aceștia fiind legați de viața culturală a orașului nostru. Avem proiecte importante pe care de-a lungul timpului le-am derulat împreună cu scriitorul, jurnalistul și nu în ultimul rând editorul Gheorghe Jurma.
Revista „Bocșa culturală“ a împlinit 25 de ani de la prima apariție și tot atâția ani de când domnia sa se ocupă nemijlocit de ea. De asemenea „Gânduri către Dumnezeu“ poartă tot colaborarea cu acesta, o posibilitate de afirmare a tinerilor elevi din Bocșa a căror scrieri sunt selectate și publicate într-un volum apărut tot la editura sa. Îi dorim multă sănătate și la mai mare“ a mai adăugat edilul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu.
De asemenea, viceprimarul orașului Bocșa, Bogdan Pop, a fost prezent din respect pentru activitatea și personalitatea sărbătoritului, dar și pentru evenimentul în sine, menit să cinstească oamenii de cultură și opera lor!
În acest context a fost prezentat și volumul „Gheorghe Jurma – un proaspăt optzecist” In Honorem, o cartea îngrijită de Erwin Josef Țigla și apărută la Editura TIM din Reșița chiar în 5 februarie 2025. O carte care adună în peste 200 de pagini texte și imagini reprezentative pentru personalitatea Gheorghe Jurma. În cuvântul său, Erwin Josef Țigla a precizat: „Gheorghe Jurma , la 80 de ani, merită acest volum, de prețuire, in honorem! Cartea însumează texte ale prietenilor și colaboratorilor, ale foștilor colegi de facultate sau de muncă, realizând, împreună cu fotografiile și alte documente, un profil complex și neconvențional al sărbătoritului – un om care s-a pus în slujba culturii caraș-severinene prin tot ceea ce a făcut de-a lungul timpului.”
Dintre cei care au semnat articole în acest volum au fost prezenți la Bocșa Ionel Bota (Oravița), Cristina Zainea (Oravița), Angelica Herac (Reșița), Erwin Josef Țigla (Reșița) și Gabriela Șerban (Bocșa), însă cartea cuprinde peste 40 de semnături și se încheie cu un interviu realizat de Titus Crișciu, aflat în dialog cu Gheorghe Jurma. Interesant este debutul cărții. Ea se deschide cu o pagină nesemnată, dar care aparține aniversatului, și se închide cu o reproducere a unui manuscris al scriitorului Gheorghe Zincescu.
Provocat de către Gabriela Șerban, moderatorul evenimentului, scriitorul Ionel Bota amintea, în cuvântul său, de scriitorul Marcu Mihail Deleanu, cel care în curând își va aniversa cei 85 de ani, și de regretatul poet Octavian Doclin, cel care, dacă ar fi trăit, ar fi împlinit 75 de ani, iar despre Gheorghe Jurma afirma: „Gheorghe Jurma înseamnă un om, un cenaclu și o grupare de direcții cultural-spirituale dinspre muntele bănățean spre țară și spre restul lumii; Gheorghe Jurma este un oraș, o revistă și o editură deja cunoscute pe mapamond. Viața lui înseamnă cultură, cultura este viață. Talentul său este încă unul germinativ, sub semnul aceleiași relații mediatoare: nevoia de a căuta, de a iscodi mereu pagini uitate din istoria culturii naționale cu atingere în zona banatică și entuziasmul acelei regăsiri de sine, alături de mulții săi prieteni, pentru stabilirea proiectelor de mâine. În această privință el este mereu tânăr, mereu în stare să-și contemple triumfurile, să pregătească altele. Noi, contemporanii săi, suntem niște privilegiați trăind în preajma unui nume inconfundabil din generoasa cronică a Banatului Montan.”
Alături de cărășeni, la eveniment au luat parte și scriitori din Lugoj, prieteni dragi ai bibliotecii bocșene, dar și ai scriitorului Gheorghe Jurma. Muzicologul Constantin Tufan Stan, col. Ioan Teca și cantautorul George Popovici au ales să petreacă acestă zi la Bocșa și să se bucure alături de ceilalți invitați, cu atât mai mult cu cât scriitorul dr. în muzică și drd. în istorie Constantin-Tufan Stan este unul dintre vărsătorii sărbătoriți!
Profesorul și poetul George Popovici a înnobilat evenimentul prin acorduri muzicale, oferind în dar bocșenilor un veritabil recital de muzică folk !
Așadar, tinerii participanți la evenimentul desfășurat Sub Zodia Vărsătorului la Bocșa au beneficiat de o lecție de cultură generală, de o lecție de literatură și de un popas muzical, alături de scriitori importanți ai Banatului. De asemenea, au avut privilegiul de a cunoaște un model de om, de profesionalism, care cugenerozitate îşi revarsă priceperea în tipărituri necesare, în volume de referinţă pentru istoria literară şi culturală în general şi a spaţiului bănăţean în special.
Vădit emoționat, aniversatul Gheorghe Jurma a afirmat, între altele: „La Bocșa întotdeuna mă simt bine, mă simt ca acasă, pentru că aici sunt prieteni de-ai mei, sunt oameni de cultură, sunt autorități care sprijină cultura și mă simt bine întotdeauna. Cu atât mai mult acum, când s-au gândit să mă aniverseze la o vârstă care ar fi așa, cam de 4 ori 20 de ani și m-am bucurat că am putut să fiu și să mă întâlnesc cu oameni pe care îi cunosc, cu elevii cu tinerii care reprezintă viitorul de mâine“.
Apoi a ales să citească câte un fragment din prozele sale, nici prea mult, ca să nu plictisească, dar nici prea puțin, suficient cât să demonstreze, încă o dată, că este un maestru în a sculpta cuvântul!
Iată, în ziua în care poporul român cinstea Ziua Națională „Constantin Brâncuși”, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a ales să cinstească un maestru al cuvântului tipărit.
Constantin Brâncuși a sculptat Zborul, Constantin Lucaci a sculptat Lumina, iar Gheorghe Jurma continuă să sculpteze Cuvântul! Și-i dorim să facă acest lucru cu aceeași măiestrie încă mulți și binecuvântați ani!
UZPR CARAS SEVERIN 