La început de an semnalăm o nouă etapă din colaborarea Radio UZPR cu Biblioteca Academiei Române. Este o continuare firească a prezentării publicațiilor periodice românești despre care, prin intermediul serialului Istoria Presei Românești, au fost prezentate detalii despre ziare, gazete și reviste românești de secol XIX, continuând acum cu detalii despre evoluția presei românești de secol XX antebelic, cu alte cuvinte publicaţiile periodice românești bibliografiate în cel de al doilea tom al bibliografiei naţionale.
“În tomul al II-lea al Bibliografiei retrospective a periodicelor au fost descrise ziarele şi revistele din perioada 1907–1918, acesta fiind însoţit de un Supliment: 1790–1906 (cu 423 de titluri noi şi completări) care a devansat data apariţiei primului periodic pe teritoriul românesc la anul 1790, prin descoperirea la Biblioteca Naţională din Moscova a gazetei Courrier de Moldavie, ieşită de sub teasc la Iaşi în respectivul an. În plus, s-a introdus un paragraf de legătură cu tomul anterior, în care cercetătorul era informat dacă publicaţia avea continuitate în apariţie sau reapărea. În acest volum sunt descrise 2758 de publicaţii, fiind elaborat de un colectiv de trei bibliografi: George Baiculescu, Georgeta Răduică şi Neonila Onofrei, şi tipărit la Editura Academiei Române în anul 1969. “ notează Biblioteca Academiei Române (old.biblacad.ro)
“Bibliografia naţională retrospectivă a periodicelor, intitulată generic Publicaţiile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), lucrare de interes naţional, îşi are începutul în Planul bibliografic al culturii româneşti elaborat de Ioan Bianu. Criteriile fixate de Academia Română pentru această lucrare sunt: – criteriul limbii, – criteriul teritoriului statului român şi – criteriul etnic (al naţionalităţii). În paginile acestui mare repertoriu bibliografic sunt cuprinse toate publicaţiile în limba română sau în limbi străine apărute pe teritoriul statului român, precum şi cele în limba română editate în străinătate. Este o bibliografie descriptivă, în care sunt prezentate toate categoriile de periodice: literare, politice, comerciale, sociale, din domeniul ştiinţelor reale, medicinei ş.a. Structural, lucrarea este ordonată alfabetic după titluri şi cuprinde elemente bibliografice descriptive complete: titlul, subtitlul, localitatea (sediul redacţional), perioada apariţiei, frecvenţa (periodicitatea), formatul, preţul (abonamentul anual şi costul unui număr), aparatul redacţional (fondator, director, proprietar, redactor-şef, redactor responsabil, comitetul de redacţie şi colaboratori), tipografia sau editura. Primele două tomuri prezintă, selectiv, fragmente din articolele-program ale celor mai importante periodice.
Varianta on-line a bibliografiei Publicaţiile periodice româneşti (PPR: 1790–1930, tomurile I – IV) este accesibilă consultării prin intermediul aplicaţiei SIMBNR, proiect realizat de Biblioteca Academiei Române în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti. Aplicaţia asigură accesul integrat la copiile digitale ale documentelor sub forma fişierelor imagine obţinute prin scanarea volumelor PPR. Aceasta va fi actualizată odată cu publicarea următoarelor tomuri ale lucrării.” (old.biblacad.ro)
Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 127 ani de la naștere.
35 de ani de la înființarea, la Reșița, a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990).
Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), Marianne & Petru Chirilovici, Grupul muzical „Intermezzo” Reșița (coordonator: Lucian Duca) și Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
9. Januar 2025, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 127 Jahre seit der Geburt: Eine Dokumentationsausstellung.
35 Jahre seit der Gründung des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen in Reschitza (9. Januar 1990).
Programm mit allen musikalischen Kulturgruppen der Banater Berglanddeutschen aus Reschitza (der „Franz Stürmer“-Chor – Dirigentin: Elena Cozâltea, die Solisten Marianne & Petru Chirilovici, die „Intermezzo“-Musikgruppe – Koordination: Lucian Duca und die „Resicza“-Musikgruppe – Koordination: Iuliu Fazakas).
Joi, 9 ianuarie, se aniversează 35 ani de la constituirea Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Adunarea de constituire a avut loc în urmă cu 35 de ani, într-o zi de marți, 9 ianuarie 1990, în sala de ședințe a Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reșița. La adunarea constitutivă au participat membri ai comunităților germane din Reșița, Caransebeș, Bocșa și Dognecea. De atunci, până în prezent, organizaţia a desfăşurat o amplă activitate pusă în slujba membrilor săi și a comunității întregi din Banatul Montan.
Președinții organizației în cei 35 de ani au fost ing. Karl Ludwig Lupşiasca (1990 – 1991 și 1992 – 2004), ing. Anton Schulz (1991 – 1992) și Erwin Josef Țigla (din 2004 până în prezent).
Trebuie evidențiat faptul că, fără premeditare, organizația s-a înființat chiar în ziua de naștere a omului de cultură reșițean Alexander Tietz (9.01.1898 – 10.06.1978), al cărui nume îl poartă atât Biblioteca Germană din municipiu cât și Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin a fost, este și va fi o poartă deschisă spre cultura și civilizația germană, o punte de legătură între minoritatea germană şi populaţia majoritară, între minoritatea germană și celelalte minorități naţionale trăitoare pe aceste meleaguri.
La ceas de sărbătoare adresăm un cuvânt de mulțumire tuturor celor care au stat aproape de organizație, celor care au ajutat-o și sprijinit-o, dar și membrilor ei, fără de care, astăzi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin nu ar fi ceea ce este!
Podcastul Radio UZPR este recunoscut și anul acesta de UNESCO și își reia locul pe harta posturilor de radio și a podcasturilor care vor sărbători împreună Ziua Mondială a Radioului. „Pentru a sprijini posturile de radio în acoperirea lor jurnalistică a acestui subiect, Ziua Mondială a Radioului, din 13 februarie 2025, va fi dedicată Radioului și schimbărilor climatice și va sărbători numeroasele oportunități pe care le oferă radiodifuziunea pentru a acorda importanță problemelor legate de schimbările climatice. 2025 marchează un an crucial în acest sens. În conformitate cu Acordul de la Paris, dacă omenirea dorește să limiteze încălzirea globală la 1,5°C, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă vârful cel târziu în acel an, înainte de a începe să scadă.
În era inteligenței artificiale, alături de rețelele sociale omniprezente, radioul de calitate este încă universal și popular, considerat a fi cel mai de încredere mediu. Dincolo de popularizarea conceptelor de mediu, prin difuzarea de informații verificate independent de puterile economice, ideologice și politice, radioul poate influența percepția ascultătorilor asupra schimbărilor climatice și importanța acordată subiectului.
Posturile de radio locale, ancorate în comunitățile lor, au cel mai mare potențial de a oferi programe, interviuri și opinii care evidențiază situații din viața reală și soluții împărtășite de rezidenți. Cuvintele lor ilustrează viața de zi cu zi în strânsoarea schimbărilor climatice. Răspândirea dezinformării generale și a dezinformării cu privire la schimbările climatice reprezintă o provocare din ce în ce mai mare, întărită de multiplicarea vocilor care se exprimă pe această temă, în special prin intermediul rețelelor de socializare. Radiodifuzorii, ca vectori ai informațiilor credibile, provenite din surse și verificate, sunt astfel esențiali pentru a dezvălui știrile false. Legătura de încredere care îi leagă de ascultătorii lor face din programarea lor un spațiu privilegiat pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la schimbările climatice, problemele de mediu și dezastrele naturale. Ziua Mondială a Radioului 2025 celebrează eforturile radiodifuzorilor de a dota cetățenii cu competențele de care au nevoie pentru a înțelege și a aborda mai bine criza climatică”, arată UNESCO.
Într-una din sălile frumos amenajate aparținând Asociației CARP „Speranța” din orașul de pe Cerna – Hunedoara (președinte ec. Rotar Delian Dorel), am consemnat cu plăcere desfășurarea primei ediții a Cafenelei literare – clipe de suflet, rezervată seniorilor. Erau prezenți aici participanții la concursul de creație literară pe tema „Lumina Sfântă a Crăciunului” organizat de Asociația CARP „Speranța”, cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar) ocazie cu care câștigătorilor li s-au oferit diplome și premii în cărți.
Toți cei prezenți păreau seniori cu reale disponibilități pentru arta scrisului, exprimând o matură personalitate prin care și-au creat fiecare în parte propriul destin.
Își bea fiecare cafeaua în tăcere, în sinceritatea gândului de-a așterne pe hârtie cugetări de iubire pentru arta scrisului sau alte elemente din graiul românesc.
După premiere, în discuțiile purtate, vorbitorii și-au etalat amprenta talentului și originalitatea în exprimare și vorbire.
De notat este faptul căci la unison, toți cei prezenți, au hotărât înființarea pe lângă Asociația CARP „Speranța” Hunedoara a cercului de creație literară și jurnalism „Speranța” rezervat seniorilor.
Iată și câteva din numele acestora: Carmen Muntean, Ileana Lucaciu, Florica Florescu, Aurelia Muntean, Gil Zăvoianu, Nicolae Șișu, Ilie Dumitru, Hanzi Ionel Ienășescu, Gheorghe Alimpesc și Gelu Dobrescu.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
35 de ani de la constituirea Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990)și 35 de ani de la apariția primului număr al publicației „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”, la 1 februarie 1990): 9 ianuarie 2025;
80 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 75 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în perioada 24 – 26 ianuarie 2025;
Manifestări de fășang, 12 februarie – 4 martie 2025;
„Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXXV-a), 3 – 6 aprilie 2025;
„Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii Paștelui, ediția a XVIII-a), 9 aprilie 2025;
„Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția aXXIII-a), mai 2025;
„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVIII-a), 27 mai – 5 iunie 2025;
74 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în iunie 2025;
„Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a), iunie 2025;
Pelerinaj la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, cu prilejul împlinirii a 298 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și a 248 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj, 2 iulie 2025;
Pelerinaj la Basilica Minor romano-catolică „Maica Harurilor” din Radna / Lipova, cu prilejul Pelerinajului anual al germanilor, 2 august 2025;
„Gărâna în septembrie” (ediția a XXVII-a), 27 – 28 septembrie 2025;
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXXV-a), octombrie 2025, cu cea de-a XXXII-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Orșova, în 11 octombrie 2025 și cu Pelerinajul germanilor la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, 7 octombrie 2025;
Cea de-a 21-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, 10 octombrie 2025;
Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XVII-a), 1 – 2 noiembrie 2025;
38 de ani de activitatea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 2025) și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a), noiembrie 2025;
În cursul anului 2025, revista în limba germană „Echo der Vortragsreihe = Ecoul Asociației” va apărea trimestrial, cu câte un număr dublu: martie, iunie, septembrie și decembrie.
Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității și civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în general, se vor oferi informații la momentul respectiv.
Erwin Josef Ţigla
* Datorită unor motive întemeiate, pot surveni modificări de-a lungul anului.
Activitatea şcolară şi extraşcolară a Școlii Gimnaziale, susținea recent prof. Jibotean Marin (foto) în calitatea sa de director – evidențiază ca dimensiune fundamentală a procesului instructiv – educativ, dezvoltarea personală a resursei umane, prevenirea şi reducerea fenomenelor antisociale, de abandon şcolar şi absenteism, cunoaşterea şi respectarea cerinţelor programului naţional şi județean de educaţie, a programului managerial al unităţii şcolare şi implicarea tuturor cadrelor didactice în realizarea responsabilă a activităţilor propuse precum şi conceperea unor acţiuni în nume propriu, cu respectarea principiilor de continuitate şi diversitate de conținut.
Școala Gimnazială Romos, ca unitate cu personalitate juridică, a încheiat la începutul anului școlar protocoale de colaborare cu diverse instituții în baza cărora se vor desfășura activități în parteneriat cu acestea.
Elevii și cadrele didactice de la Școala Gimnazială Romos au participat la diverse activități școlare, extrașcolare și sportive, din cadrul proiectelor educative de la nivelul unității și a celor realizate în parteneriat cu alte instituții.
În cadrul săptămânii ,,Școala altfel” un număr mare de elevi din ciclul gimnazial, beneficiind de finanțarea europeană din cadrul programului PNRAS, s-a bucurat, pe parcursul a trei zile, de o excursie alături de profesori, cu scopul de a explora frumusețile naturale și culturale din Munții Carpați. Activitățile desfășurate au fost concepute pentru a îmbina învățarea cu aventura, oferindu-le participanților momente de neuitat într-un cadru prietenos și educativ.
Animatorii de la Asociația Turistică Ghizii României au organizat pentru elevi activități distractive și interactive, perfecte pentru a le stimula spiritul de echipă și competiția. Programul a inclus jocuri de echipă și exerciții de tras cu arcul, unde copiii și-au putut testa îndemânarea într-un cadru sigur. Ghizii au organizat și sesiuni de jocuri tematice, prin care elevii au legat noi prietenii și s-au relaxat. Seara, excursioniștii au participat la un program de divertisment, unde s-au distrat și au dansat într-o atmosferă animată, sub coordonarea echipei de ghizi.
Elevii noștri au vizitat Castelul Peleș, o capodoperă arhitecturală și un simbol al istoriei românești, unde fiecare încăpere a adus acestora o incursiune în trecutul regal al României. S-a vizitat centrul vechi al Brașovului, cu străzile sale pitorești și atmosfera medievală. Un moment deosebit al zilei a fost vizitarea Bisericii Negre, un monument impresionant care i-a fascinat pe elevi prin arhitectura sa gotică. Seara, distracția a continuat la cazare cu o nouă seară de divertisment, unde muzica și activitățile pregătite de ghizi au creat o atmosferă plină de voie bună.
Elevii au poposit la Cetatea Făgăraș, una dintre cele mai bine conservate fortificații medievale din România. Au aflat despre istoria zbuciumată a cetății și despre poveștile impresionante din spatele zidurilor ei groase. După această incursiune în istorie, grupul a pornit spre casă, luând cu el amintiri și experiențe valoroase.
Excursia a fost o ocazie eficientă pentru elevii de la Școala Gimnazială Romosajutându-isă descopere locuri noi, să învețe despre istoria și cultura României.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (FDG C-S) și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2024, pe lângă multe altele, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cea de a XXXIV-a ediție, întreaga lună octombrie, cu 43 de manifestări în 10 localități, cu cea de a 31-a Sărbătoare a „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, organizată în 6 octombrie la Oravița; „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXXIV-a ediție, 25 – 28 aprilie); expoziția „Carnavalul Culorilor“ (cea de a XVI-a ediție, 8 februarie); „De Mărțișor, o întâlnire cu arta, cu poezia și cu muzica“ (ediția a III-a, 29 februarie), „Copiii desenează ținutul natal” (cea de a XVII-a ediție, cu expoziții și premieri la Reșița – 5 iunie, la Gura Humorului în Bucovina – 24 august, în cadrul căreia au fost înmânate premiile pentru participanții din Ucraina, la Maribor în Slovenia – 10 septembrie și la Neumarkt în Stiria / Austria – 15 noiembrie; amintite trebuie aici și manifestările de înmânare a premiilor organizate la Sibiu – 14 iunie, Maria Radna – 2 august / pentru premianții din Polonia, la Satu Mare – 18 august, la Oradea – 9 noiembrie, la Szeged în Ungaria – 14 decembrie și la Sânnicolau Mare – 15 decembrie); manifestarea ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului, „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XVII-a, 20 martie); „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XXII-a ediție, 8 – 29 mai); expoziția „Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XVII-a, 8 mai); proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (ediția a V-a, 9 mai); „Te salut, copilărie” (cea de a XVII-a ediție, 29 mai – 12 iunie); „Iunie – luna expozițiilor” (cea de a XVII-a ediție); „Germana cu plăcere“ (cea de a XXIII-a ediție, 29 iulie – 4 august / anul acesta s-au sărbătorit 25 de ani de la organizarea primei ediții la Reșița); Întâlnirea de vară a membrilor Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița (ediția a VIII-a, 1 august); „Confluențe în luna lui Secerar. Literatură, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de seară” (cea de a VI-a ediție, 21 august); „Primele zile ale Răpciunelui, sub semnul culturii“ (ediția a V-a, 2 septembrie); „La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii“ (cea de a IV-a ediție, 16 septembrie); „Gărâna în septembrie“ (cea de a XXVI-a ediție, 21 – 22 septembrie); cea de-a 20-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan (4 octombrie); manifestarea „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (a XVII-a ediție, 1 – 2 noiembrie) și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XXII-a ediție, 1 – 29 noiembrie).
De asemenea, am organizat manifestări specifice în cadrul Zilelor Culturii Naționale la Reșița (10 – 20 ianuarie), altele dedicate Zilei Internaționale a Cititului Împreună – World Read Aloud Day (7 februarie), Zilei Naționale a Lecturii (15 februarie), Zilei Naționale Constantin Brâncuși (19 februarie), Zilei Mondiale a Poeziei (21 martie), Orei Pământului 2024 (23 martie), Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie), Zilei Internaționale de Reamintire a Dezastrului de la Cernobîl (26 aprilie), Zilei Mondiale a Dansului (29 aprilie), Zilei Europei (9 mai), Zilei Mondiale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare (21 mai), Fête de la Musique (21 iunie), Zilei Banatului (21 iulie), Zilei Mondiale a Fotografiei (19 august), Zilei Limbii Române (31 august), Zilei Limbii Germane (9 septembrie), Zilei Europene a Patrimoniului (21 septembrie), Zilei Europene a Limbilor (26 septembrie), Zilei Unității Germane (3 octombrie), Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului (9 octombrie), Zilei Naționale a Austriei (26 octombrie), Zilei Reformației (31 octombrie), Zilei Lecturii în Limba Germană (15 noiembrie), Zilei Comemorării Victimelor Războiului și Violenței în Republica Federală Germania (17 noiembrie), Zilei Naționale a României (1 decembrie) și Zilei Naționale a Minorităților în România (18 decembrie).
Pentru noi a fost deosebit de important să ne amintim de Programul Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023. Astfel s-au organizat două expoziții la Reșița (una filatelică la început de ianuarie și una fotografică, în 29 octombrie) precum și câte una filatelică la Moinești în iunie și la Gura Humorului în august. De asemenea a fost continuat proiectul nostru filatelic de realizare a unor produse filatelice concepute de noi, dedicate evenimentului din 2023.
În plan central a stat în acest an proiectul „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”, care a constat din organizarea în fiecare lună a unei expoziții din colecțiile muzeului, prin implicarea lui Andrei Florin Bălbărău.
De asemenea, am continuat proiectul jubiliar din anul 2021, „Reșița: 250 de ani de istorie industrială“, cu diferite evenimente organizate în 2024, sub motto-ul „Reșița: 250 + 3 ani de istorie industrială“.
În decursul anului 2024 au apărut în continuare publicația „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”) și un număr special, precum și 5 cărți din cele 132 apariții editoriale publicate din 1995 până în prezent. A apărut, de asemenea, un număr al periodicului „info“. Pe lângă toate aceste proiecte deja enumerate, mai trebuie evidențiate proiectele filatelice. În anul 2024 au fost editate de către noi 54 plicuri filatelice ocazionale, au fost de asemenea confecționate de către noi 47 ștampile filatelice ocazionale, machetele acestora fiind aprobate, conform legislației în vigoare, de Poșta Română, prin Federația Filatelică Română.
Tot în această perioadă a fost actualizată pagina web în limba germană www.dfbb.ro (coordonator: ing. Hugo Eduard Balazs) – vizualizată de 288.635 ori pe parcursul întregului an, ca, de altfel, și pagina de Facebook a Asociației, coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel, cu cel 2.796 Like-uri.
Activitatea formațiilor culturale germane din Reșița a fost, în aceeași măsură, prestigioasă. Amintim aici activitățile corului „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991, dirijoare: prof. Elena Cozâltea), ale formației de dansuri populare germane „Enzian“ (= „Gențiana“, activă din 26 iunie 1999 / în 2024 s-au sărbătorit 25 de ani de existență ai formației), coordonatorii celor două grupe de vârste – mici și adulți – fiind Marianne și Nelu Florea, ale grupului muzical „Intermezzo” (înființat în ianuarie 2016, compus în momentul de față din Elena Cozâltea, Letiția Sabău, Florica Fetescu și Lucian Duca – coordonator), ale soliștilor Marianne & Petru Chirilovici, ale grupului muzical „Resicza”, coordonat de Iuliu Fazakas și compus din Angela Kovács, Veronica Iovicin, Ecaterina Trebel, Georgeta & Janny Zelko, Angela Dascălu, Ioana Maria Groze și Adrian Ionel Constantin, și nu în ultimul rând, ale Cercurilor de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonat de Doina și Gustav Hlinka) și de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin), ambele cercuri de creație plastică aflate în 2024 în cel de al 32-lea an de existență.
Pe această cale aducem mulțumiri tuturor celor care ne-au stat aproape în 2024, având speranța ca și mai departe, împreună să realizăm lucruri minunate!
Îndemnul poetului: „Vine o vreme când trebuie să tragem sub noi o linie… și să facem socoteala”! Da, bilanțul este în firea noastră, firesc pentru fiecare dintre noi. Mai ales la un sfârșit de an! Așadar…
2024, anul care tocmai s-a încheiat, a fost pentru noi, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, un parcurs bogat în evenimente de tot felul, bune, dar și dificile, a căror complexitate, în totalitatea sa, a respectat și a întărit o direcție ascedentă a mersului Uniunii noastre, în deplinul respect al statutului său de utilitate publică, asumat activ.
Evenimentele pe care le-am organizat la nivel central sau care s-au desfășurat în filialele noastre au determinat o mai mare vizibilitate a UZPR în societatea noastră, în viața acesteia, culturală și ștințifică. Mai mult decât oricând, UZPR reprezintă un reper de care se ține seamă în societate. Afirm aceasta cu toată convingerea, fără a fi lipsit de modestie. Ultima noastră adunare generală de alegeri a confirmat acest trend. Componența organismelor de conducere ale Uniunii este cu adevărat reperezentativă pentru mass-media din România. Activitatea filialelor noastre a fost întărită, accentuându-se spiritul democratic, auto-responsabilitatea acestora, în deplinul respect al opiniei fiecăruia dintre noi.
Deci, afirmăm cu toată convingerea: UZPR suntem noi! Toți! Egali!
Un An Nou bun, tuturor, cu bucurii și împliniri de seamă!
UZPR CARAS SEVERIN 