Actrița, scriitoare și publicista Claudia Motea reușește să ducă mesajul UZPR în toate colțurile lumii. După un turneu în Franța și India, revine în România cu povești și proiecte, unele dintre ele povestite la microfon, într-un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
Pe urmele lui Paul Iorgovici (*28 aprilie 1764, Vărădia – † 21 martie 1808, Vârșeț), om de cultură, jurist, pedagog, istoric, filozof, cercetător al limbii române.
14 ianuarie 2025, ora 12.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului Monetăriei Imperiale Oravița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Mihai Eminescu și Oravița. Cu dr. Ionel Bota.
Expoziție „Mihai Eminescu în filatelie” din colecția Doina & Gustav Hlinka și expoziția de fotografii „Monumente Mihai Eminescu” realizată de Erwin Josef Țigla.
În continuare, omagierea Poetului Național la bustul său, ridicat de Romul Ladea în Parcul central din fața primăriei.
– Expoziția „Mihai Eminescu în grafica mondială”, o culegere de caricaturi din lumea întreagă, cuprinse într-un album, autorul acestuia fiind Nicolae Ioniță (membru UZPR, premiat cu Meritul Academic de către Academia de Științe a Moldovei);
– Recital din poezia eminesciană în interpretarea actorului Zeno Balint.
Parteneri ai evenimentului: Societatea pentru CulturăMetarsis, UZPR – Filiala Caraș-Severin, Muzeul Banatului Montan și Biblioteca Județeană „Paul Iorovici” Caraș-Severin.
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Auf den Spuren des Paul Iorgovici (*28. April 1764, Vărădia / Banater Bergland – † 21. März 1808, Werschetz, heute Serbien), Kulturmensch, Jurist, Pädagoge, Historiker, Philosof, Forscher der rumänischen Sprache.
14. Januar 2025, 12:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Münzmuseum Orawitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu und Orawitza.
Ausstellung „Mihai Eminescu und die Philatelie“ aus der Sammlung Doina & Gustav Hlinka und Fotoausstellung „Die Denkmäler Mihai Eminescus“ von Erwin Josef Ţigla.
Anschließend, Würdigung im Zentralpark von Orawitza, an der Büste des rumänischen Nationaldichters (Bildhauer: Romul Ladea).
14. Januar 2025, 17:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Eminescu, kulturelles Erbe.
– Ausstellung „Mihai Eminescu în grafica mondială”, eine Sammlung von Karikaturen aus aller Welt, enthalten in einem Album, dessen Autor Nicolae Ioniță, Mitglied der UZPR, ausgezeichnet mit Akademischem Verdienstorden der Akademie der Wissenschaften Moldawiens, ist;
– Rezital aus Mihai Eminescus Poesie, vorgetragen vom Schauspieler Zeno Balint.
Partner der Veranstaltung: Kulturgesellschaft Metarsis, UZPR – Kreisfiliale Karasch-Severin, Museum des Banater Montangebiets und Kreisbibliothek „Paul Iorgovici” Karasch-Severin.
Marți, 14 ianuarie 2025, ora 17:00, Centrul Social ,,Frederic Ozanam” din Reșița, str. Paul Iorgovici nr. 44, va fi gazda evenimentului ,,EMINESCU, moștenire cuturală”. Va fi prezentată publicului o colectie de printuri după lucrări cuprinse în albumul ,,Mihai Eminescu în grafica mondială”- un volum de excepție semnat Nicolae Ioniță, ed. Karta Grapfic, 2012, volum ce cuprinde 116 poezii și 390 graficieni din 87 de țări. 4 fotografii pe care istoria literaturii le-a confirmat ca fiind autentice au făcut obiectul unui proiect vast la care au răspuns artiști plastici din întreaga lume, universalitatea lui Eminescu fiind subliniată de modul prin care poetul este receptat în culturile lumii. Ideea de interculturalitate este relevată prin viziunile lor într-un mod inedit, adesea fascinant. Dacă un spaniol îl vede pe Eminescu ieșind, asemeni duhului din lampa lui Aladin, dintr-o călimară, un caricaturist rus îl percepe ca dansând kazaciok, un asiatic îi desenează ochii oblici, un indian – mustața stufoasă până sub bărbie- simbol al bărbăției, un sud-american îl vede ca pe un rebel, cu gloanțe în bandulieră, drapelul într-o mână și stiloul- kaleșnicov din care trage cuvinte-gloanțe, în cealaltă mână. Plasticieni renumiți care l-au citit pe Eminescu, i-au cercetat biografia, i-au realizat portretul, l-au cuprins în sfera lor culturală, l-au promovat în culturile țărilor lor.
Prin întreaga operă, Eminescu rămâne figură de referință în cultura universală opera sa continuând să inspire și să fascineze oameni din lumea întreagă.
Evenimentul va fi întregit de EMINESCU- recital de poezie susținut de actorul Zeno BALINT, muzica Liviu Butoi Quartet, relizator Lucian DUCA
Invitat special Ada D. Cruceanu
Evenimentul marchează Ziua Culturii Naționale, 175 de ani de la nașterea poetului Mihai EMINESCU și este dedicat promovării culturii și identității românești. (Camelia Duca)
Organizator : Societatea penntru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană
Perteneri culturali : UZPRomânia, UZP Caraș-Severin, Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, Biblioteca Germană Alexander Tietz Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan, Muzeul Banatului Montan
Ianuarie este o lună care ne oferă oportunitatea de a reflecta asupra trecutului și de a privi cu speranță spre viitor.
În calendarul istoric al țării noastre, această lună poartă o semnificație adâncă, mai ales prin celebrarea Micii Uniri din 24 ianuarie 1859 – un moment simbolic și crucial în istoria României și esențial în construirea statului modern român.
Acest eveniment a marcat unirea Principatelor Române – Moldova și Țara Românească – sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire a fost chiar piatra de temelie a statului modern român și un exemplu de unitate națională, realizat printr-un consens popular și prin colaborare internațională.
Data de 24 ianuarie simbolizează mai mult decât un eveniment istoric. Este lecția despre curajul de a visa și a lupta pentru schimbare, despre perseverență în fața provocărilor și despre importanța solidarității într-un context geopolitic complicat.
În 2025, sărbătorirea Micii Uniri ne reamintește că prin efort comun și credință într-un ideal, noi ar trebui să putem transforma visele în realitate.
Acest moment istoric rămâne relevant astăzi, când România continuă să își consolideze valorile democratice, să lupte pentru drepturile omului și să aspire la o societate mai justă și mai unită. Mica Unire ne inspiră să nu pierdem din vedere faptul că fiecare gest, fie el mare sau mic, poate contribui la realizarea unei unități autentice în diversitate.
Mica Unire a fost posibilă datorită dorinței comune a oamenilor de a construi un viitor mai bun. A fost un act de solidaritate, de viziune și de sacrificiu. Aceste valori sunt mai relevante ca niciodată, mai ales într-un cadru global marcat de conflicte și provocări sociale.
Dar ce înseamnă această lecție pentru noi, cei de astăzi, care trăim într-o lume care se confruntă cu aceste provocări complexe și în continuă schimbare?
Astăzi, trebuie să regândim conceptul de unitate, nu doar în cadrul națiunii, ci și în relațiile noastre. Este o oportunitate de a învăța să colaborăm, să sprijinim persoanele defavorizate și grupurile vulnerabile și drepturile omului în general și să ne construim o societate mai incluzivă și mai echitabilă.
Pe măsură ce pășim în 2025, ne confruntăm cu probleme care necesită soluții colective: schimbările climatice, crizele umanitare, conflictele armate și creșterea inegalităților. În România, aceste provocări sunt resimțite prin polarizarea socială, dificultăți economice și nevoia acută de reforme în domenii precum educația și sănătatea.
În acest context, drepturile fundamentale ale omului trebuie să rămână în centrul oricărei politici publice. Respectarea și promovarea lor nu sunt doar responsabilitatea guvernelor, ci și a fiecăruia dintre noi, ca indivizi și ca membri ai comunităților noastre.
Cum putem transforma aceste lecții în acțiuni concrete pentru viitor? Începând cu gesturi mici, dar semnificative: implicare în comunitate, promovarea educației, sprijinirea celor vulnerabili și respectarea diversității. Fiecare dintre noi are puterea de a contribui la construirea unei societăți mai bune, iar exemplul nostru poate inspira pe alții să facă același lucru.
Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) își reafirmă angajamentul de a lupta pentru o societate bazată pe respect, egalitate și dreptate. În acest an, ne propunem să continuăm și să intensificăm eforturile noastre de a educa, a informa și a sprijini inițiativele care promovează valorile democratice și drepturile fundamentale ale tuturor.
Ianuarie este o lună a începuturilor, o lună în care fiecare dintre noi își stabilește rezoluții și vise pentru anul care a început. Să folosim acest moment pentru a ne uni eforturile, pentru a învăța din greșelile trecutului și pentru a construi un viitor mai bun.
Istoria ne arată că unitatea și solidaritatea pot face minuni. Acum este momentul să demonstrăm că am învățat lecțiile trecutului și că suntem pregătiți să le aplicăm, construind o lume în care drepturile omului sunt respectate și protejate pentru toți.
(dialog cu ing. Vasile Grec – primarul comunei Sânger, județul Mureș)
– Mulți locuitori ai comunei Sânger vorbesc că sunteți „omul potrivit pe un post potrivit”. Cum comentați?
– Chiar dacă eu nu pot să spun despre mine că sunt omul potrivit la locul potrivit, pot doar să afirm că „da” și doresc să mă adaptez la acest post folosindu-mi capacitățile intelectuale și fizice pentru a face lucruri bune pentru comuna Sânger și locuitorii săi.
– Punctați-ne câteva din datele dumneavoastră biografice.
– M-am născut la Chimitelnic (actualmente Cipăieni) din comuna Sânger, jud. Mureș, în anul 1967. Deși exista o grădiniță în satul nostru, eu nu am frecventat-o nici măcar o zi, deoarece locuiam la o distanță considerabilă față de centrul satului (în Hotar, așa cum se spune pe la noi) unde funcționa aceasta. Am urmat cursurile Școlii Generale Chimitelnic, unde am avut premiul I, în clasele V-VIII. Am participat la mai multe olimpiade, dar matematica a fost pe primul loc, unde m-am calificat de mai multe ori la faze pe județ.
Am frecventat cursurile Liceului Industrial Câmpia-Turzii. Am participat la olimpiade, cu rezultate bune la matematică. În anul 1985, am dat examen la Institutul Politehnic Cluj-Napoca, Facultatea de Mecanică, secția Prelucrări Metalurgice.
Între liceu și facultate, am fost recrutat în armată, la Școala de ofițeri în rezervă de la Radna, jud. Arad, pentru o perioadă de 9 luni..
După absolvirea facultății, la sugestia unui vecin, căruia doresc să îi menționez numele, Deteșan Liviu, din Bârza, am candidat la funcția de primar al comunei Sânger și am fost ales cu o majoritate covârșitoare de aproape 80%, fiind la momentul respectiv cel mai tânăr primar din România, având 24 de ani și 7 luni. În perioada cât am fost primar, adică 1992-1996, am făcut multe lucruri, față de care eu sunt mândru, iar pentru cei care nu cunosc, le pot enumera:
Am îmbunătățit drumurile interioare din comuna Sânger, prin împietruire, fiind zone unde nu se putea circula cu autoturisme;
Am împietruit drumurile de legătură dintre satul Sânger și Bârza (o lungime de circa 3 km) și dintre Sânger și Cipăieni, prin Șesul Crucii (circa 2,5 km), unde am amenajat șanțuri de scurgere și podețe, și cu amar constat, că de atunci nu au mai fost întreținute;
S-a început alimentarea cu gaze în comună, pe lângă banii proveniți din ceea ce s-a adunat de la cetățenii comunei, obținând o contribuție substanțială din partea Ministerului de Finanțe, ajungând ca rețeaua de distribuție din comună să fie de circa 76 km rețea, care dacă s-ar realiza astăzi ar avea o valoare de minim 4 milioane de euro;
Am obținut aprobări pentru extinderea rețelelor de alimentare cu energie electrică, fiind extinse rețelele în toate zonele izolate ale comunei;
Am lăsat la urmă cea mai grea problemă a acelei perioade, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, problemă pe care am încercat să o rezolv cât mai corect, făcând măsurători, pe care până astăzi Primăria Sânger a folosit-o, fără însă a o pune în Sistemul Național Stereo 70, prin care lucrurile ar fi fost clare și nu ar mai fi dat ocazia la dispute.
Am fost primar o perioadă de 4 ani, după care nu am mai dorit să candidez, deoarece am vrut să pun în practică ceea ce am învățat în facultate.
Acum văzând starea comunei, mi-am dat seama că am fost egoist și că am greșit față de comuna Sânger și locuitorii de aici.
Mi-am înființat firma SC VALTER SERV SRL, pe care o dețin și astăzi și care, de-a lungul timpului, mi-a asigurat existența, aducând un profit, de peste 1,2 milioane de euro. Am obținut, pe lângă satisfacții materiale și o recunoaștere a calității activității mele profesionale, obținând multiple calificări, urmând cursuri la Facultatea de Construcții București, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, ISIM Timișoara, Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș etc.
Cu toate aceste realizări personale, care mi-ar putea asigura un trai decent și fără griji, mie și familiei mele, m-a nemulțumit starea comunei în care m-am născut și am hotărât să candidez la funcția de primar al comunei în iunie 2024, fiind ales Primar al comunei Sânger.
– Este greu să conduceți o primărie?
– În momentul de față este foarte greu să conduc Primăria Sânger, deoarece timp de 28 de ani nu a fost nici cel mai mic semn de respect față de lege, totul ducând la conducerea autoritară a primarului, fără ca cetățenii comunei să participe activ la viața comunei, iar angajații fiind preocupați doar să nu fie agresați fizic sau verbal de către cei care au fost primari și executând fără crâcnire ordinele acestora (care de cele mai multe ori au fost în afara legii). Odată cu trecerea timpului, cred că lucrurile se vor normaliza și atunci sunt sigur că va fi mult mai ușor de condus Primăria Sânger.
Pentru mine nu ar fi o greutate să conduc o primărie, oarecare, dar unde s-a respectat legea.
– Aveți o agendă de lucru bogată. Veniți cu câteva amănunte.
– Este într-adevăr o agendă extrem de bogată, dar de multe ori mă gândesc, cum o să le pot face toate, în condițiile în care nu prea are cine să mă ajute, iar salariile de la noi nu sunt deloc atractive.
În continuare, vă prezint agenda mea de lucru, în ordinea importanței de moment.
Sistemul de alimentare cu apă a fost realizat foarte prost, ne dă mari bătăi de cap și mari cheltuieli, având întreruperi dese în alimentarea cu apă, cauzate de defecțiuni. Neavând personal de specialitate, nu putem asigura o continuitate în furnizarea cu apă a consumatorilor și astfel prioritatea „0” este predarea către operatorul regional SC AQUASERV SA Târgu-Mureș, a sistemului. În această direcție am făcut pași importanți, fiind deja încheiate contracte de furnizare apă cu operatorul regional, probabil în maxim 2 luni urmând să se facă predarea sistemului de alimentare cu apă.
Până la sfârșitul anului 2025, doresc să finalizăm întabularea gratuită. Menționăm că avem o suprafață de circa 5.200 ha, iar în cele 2 luni de când sunt primar, am reușit să trimit către OCPI, la întabulare prima livrare din cele 5 propuse și care are circa 940 ha, iar a doua livrare, pentru o suprafață de circa 1.000 ha a fost verificată peste 50%, urmând să fie predată către OCPI, în luna ianuarie 2025. Dacă celor care citesc, li se pare o fabulație, obiectivul de a termina întabularea a 5.200 ha, într-un an, eu pot să le spun că atunci când nimeni din Comisiile de Fond Funciar nu are interese personale, cred că se poate.
Starea deplorabilă a unor drumuri intravilane, mă face să nu dorm noaptea și cu siguranță că primii bani pe care îi voi avea, îi voi folosi pentru a îmbunătăți starea acestor drumuri.
În 30.12.2024, am depus Proiectul de modernizare a iluminatului public, în valoare de 1.000.000 lei, care este după regula primul venit-primul servit, deci practic este aprobat.
Canalizarea – un proiect, pe programul Anghel Saligny, l-am preluat de la fosta administrație și este doar pentru 15 km, în localitatea Sânger, iar eu nu cunosc de ce s-a făcut doar pentru atât. Chiar dacă nu există nici Certificat de Urbanism, nici avize în termen de valabilitate, eu consider că până la sfârșitul anului 2026 (termen prevăzut în contract), vom finaliza lucrările.
Am depus un proiect de Digitalizare a Comunei, în luna noiembrie 2024, în valoare de circa 500.000 euro. Acesta nu este încă aprobat, dar dacă se va aproba, va aduce un plus de eficiență la nivelul administrației comunei Sânger.
Voi depune proiecte, cereri pentru toate programele de finanțare pentru că nu vreau să mai ratez nimic din ceea ce putem obține prin fonduri europene sau guvernamentale.
La cererea mai multor iubitori de cai din comună, am cerut la Consiliul Județean Mureș cuprinderea în calendarul anului 2025, a unui Târg de cai în perioada 15-16 august, în localitatea Sânger.
Ultima, dar după părerea mea, cea mai importantă problemă și pe care eu doresc să o realizez, este sprijinirea tuturor inițiativelor private și atragerea investițiilor, punând la dispoziție teren și alte facilități, astfel încât, în comuna Sânger să se creeze locuri de muncă și într-un final să creștem încasările la bugetul local, astfel încât să ne creăm o independență financiară.
– Cum vă înțelegeți cu subalternii și ce pretindeți acestora?
– Atâta timp, cât fiecare își face treaba, nu vor fi probleme, din partea mea, însă este prematur să mă pronunț dacă mă înțeleg bine sau rău. Oricum, am sesizat că unii dintre angajați încă nu sunt sinceri cu mine, dar încă nu am luat măsuri. Pretențiile mele sunt clare: respectarea programului de lucru, respectul pentru cetățenii comunei și îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Cei care au permis încălcarea legii și care s-au speriat de venirea unui primar care nu dorește să continue această situație deja au plecat de la Primărie, înainte ca eu să fi depus jurământul. Aici mă refer la secretarul UAT Sânger, care a șters tot de pe calculator și a plecat lăsând o debandadă totală la nivel de secretariat și la consilierul juridic al Primăriei (care se ocupa și cu investițiile și urbanismul), care de asemenea, a șters tot de pe calculator și nu a predat nimic.
– Cu ce greutăți vă confruntați?
– În primul rând, cu lipsa banilor, iar în al doilea rând, cu dezinteresul arătat de unii angajati ai Primăriei, față de cetățenii comunei și față de instituția la care lucrează.
Au fost executate lucrări neconforme la drumurile care s-au modernizat și la alte lucrări, și astfel suntem obligați să dăm în judecată pe cei care au girat aceste lucrări neconforme, aici fiind vorba de sume considerabile. Este extrem de greu, în România să aduci în fața instanței pe cei vinovați și mai ales să recuperezi prejudiciile cauzate de aceștia, dar sunt optimist, sperând că lucrurile se pot modifica.
– Care vă sunt calitățile pozitive și cum le veți valorifica?
– Nu vă pot spune dacă calitățile pe care le voi enumera sunt pozitive sau negative, dar am să vi le enumăr pe cele care mi-au asigurat succesul în viață.
În primul rând, tot ceea ce fac, fac cu credința în Dumnezeu, ghidându-mă după dictonul latin „Nihil Sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu).
Pentru mine, nu există „NU POT”, fapt care mă face să fiu o persoană perseverentă și care nu cedează până când nu ajung la rezolvarea problemei.
Vasta experiență de peste 32 de ani, perioada în care am fost, pe rând: primar, simplu inginer proiectant, director tehnic, director general sau administrator, mă fac să cred că pot valorifica aceste cunoștințe pe care le-am dobândit.
Cunoașterea tuturor tipurilor de proiecte (eu fiind coordonator la peste 200) reprezintă un atu important, pe care cu certitudine îl voi valorifica și voi întocmi proiecte, fără să mai depind de alte firme.
Dorința de progres continuu și curiozitatea de a afla lucruri noi, pot să reprezinte un atu și cu certitudine îl voi folosi în avantajul dezvoltării comunei.
Dacă toate acestea nu sunt suficiente, pot să spun cu certitudine că iubesc comuna Sânger și nu o voi trăda niciodată, chiar și dacă de cele mai multe ori, voi fi considerat un naiv sau mai bine zis, un prost.
– Care vă sunt obiectivele prioritare în folosul comunității, strategia de modernizare a vieții și activității acesteia?
– Deși comuna Sânger este lipsită de multe, foarte multe, prioritățile mele ar fi:
DJ153G Sânger-Papiu Ilarian, este foarte incomod, deoarece are o lățime a părții carosabile de doar 4 m și un acostament care lasă de dorit, din acest motiv fiind multe accidente de circulație. Astfel voi insista pentru lărgirea cât mai urgentă a acestuia și aducerea lui la un standard normal, adică acela de 2 benzi de circulație și un acostament de 0,5 m, de o parte și de alta a drumului.
Având o comunitate de rromi, ce reprezintă circa 20% din populația comunei, dar cu o dinamică de creștere foarte mare, primul obiectiv al meu, este acela de a valorifica acest avantaj, pe care multe localități nu îl au și anume, atragerea forței de muncă a populației active de etnie rromă, spre activitățile economice ce se desfășoară sau se vor desfășura pe raza comunei, mai ales că aceștia sunt legați de glie, ei nedorind să părăsească țara și comuna pentru a căuta condiții mai bune de trai.
Modernizarea drumurilor comunale și a străzilor sau împietruirea acestora, astfel încât să fie accesibile pe toată perioada anului.
Finalizarea Grădiniței cu Program Normal în localitatea Sânger, cel mai târziu, până la începerea anului școlar 2025-2026.
Corectarea greșelilor de execuție la Biserica Ortodoxă Sânger, aflată în curs de execuție și continuarea lucrărilor, până la darea în funcțiune a acestei clădiri.
Pe termen lung, aș dori să pun piatra de temelie, pentru realizarea unei Case de Cultură pentru organizarea de evenimente, inclusiv spectacole de anvergură.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea I.
Prezentare de carte: „Comunitatea germană, parte importantă a istoriei Reșiței. Reșița Montană de-a lungul timpului – viața socială și culturală a comunității”, autoare: Mariana Troner, apărută în cadrul Editurii „TIM“ Reșița, 2024.
11 ianuarie 2025, ora 10.20, Banat TV Reșița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Cafeaua de dimineața: Cornelia Dunăreanu în dialog cu Octavian Peptenar și Erwin Josef Țigla, în preajma Zilei Culturii Naționale, despre Eminescu în Banatul Montan și programul Zilelor Culturii Naționale din județ.
Dialoguri culturale. Invitat: dr. Romulus Vasile Ioan, istoric și scriitor din Hunedoara & Reșița, împreună cu cărțile sale, dedicate Banatului Montan.
Prietenii de sâmbătă seara: Anca Bica Bălălău în dialog cu Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, în preajma Zilei Culturii Naționale, despre Eminescu în Banatul Montan.
Mihai Eminescu în vers și cânt. Participă Elena Cozâltea și Erwin Josef Țigla (cânt & recitare) precum și Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
Pe urmele lui Paul Iorgovici (*28 aprilie 1764, Vărădia – † 21 martie 1808, Vârșeț), om de cultură, jurist, pedagog, istoric, filozof, cercetător al limbii române.
14 ianuarie 2025, ora 12.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului Monetăriei Imperiale Oravița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Mihai Eminescu și Oravița. Cu dr. Ionel Bota.
Expoziție „Mihai Eminescu în filatelie” din colecția Doina & Gustav Hlinka și expoziția de fotografii „Monumente Mihai Eminescu” realizată de Erwin Josef Țigla.
În continuare, omagierea Poetului Național la bustul său, ridicat de Romul Ladea în Parcul central din fața primăriei.
– Expoziția „Mihai Eminescu în grafica mondială”, o culegere de caricaturi din lumea întreagă, cuprinse într-un album, autorul acestuia fiind Nicolae Ioniță (membru UZPR, premiat cu Meritul Academic de către Academia de Științe a Moldovei);
– Recital din poezia eminesciană în interpretarea actorului Zeno Balint.
Parteneri ai evenimentului: Societatea pentru CulturăMetarsis, UZPR – Filiala Caraș-Severin, Muzeul Banatului Montan și Biblioteca Județeană „Paul Iorovici” Caraș-Severin.
Vernisajul expoziției de artă plastică semnată Maria Tudur (Reșița)
Expoziția este deschisă în perioada 16 – 20 ianuarie 2025.
Dialoguri culturale: O retrospectivă: dr. Ionel Bota (Oravița) și cărțile sale apărute 2024.
16 ianuarie 2025, ora 18.30, Centrul Universitar Reșița al UBB – Centrul de învățare „UBB – Real students’ dreams”:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Eminescu – Orizont nemărginit (ediția a II-a).
17 ianuarie 2025, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Întâlnire cu cultura Banatului Montan.
Prezentări de carte: „Gheorghe Azap: Din lumina inimii – roman epistolar. Scrisori către Elena Wagner“ și „Virgil Birou: Scrisori către Romul Ladea (1932 – 1960)“, ambele volume îngrijite de Lucian Ionică (Timișoara) și apărute la Editura Universității de Vest Timișoara, în 2024 respectiv 2021.
18 ianuarie 2025, ora 13.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Expoziție de artă plastică din colecția Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“ Reșița.
18 ianuarie 2025, ora 15.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Expoziție de artă plastică Doina & Gustav Hlinka (Reșița).
19 ianuarie 2025, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Mihai Eminescu în limbile germană și maghiară.
Incursiuni muzicale multietnice prezentate de Formația „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).
20 ianuarie 2025, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Prezentare de cărți:
„Sfinți fără aureolă“ (vol. 6), a autorului născut la Reșița, Constantin Mărăscu (Timișoara), apărută la Editura „Eubeea“ Timișoara, 2024;
„Grafeme (2)“, autoare Ada D. Cruceanu, apărută la Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2023;
„Bibliografia revistei «Reflex» (2015 – 2020)”, autoare Gabriela Șerban, apărută la Editura „TIM“ Reșița, 2024.
10. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil I.
Buchpräsentation: „Comunitatea germană, parte importantă a istoriei Reșiței. Reșița Montană de-a lungul timpului – viața socială și culturală a comunității” (= „Die deutsche Gemeinschaft, wichtiger Bestandteil der Reschitzaer Geschichte. Deutsch-Reschitza in Laufe der Zeit / das soziale und kulturelle Leben der Gemeinschaft”), Autor: Mariana Troner, erschienen im „TIM“-Verlag Reschitza, 2024.
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Morgenkaffee: Cornelia Dunăreanu im TV-Dialog mit Octavian Peptenar und Erwin Josef Țigla, über Eminescu im Banater Bergland und das Programm der Tage der Nationalen Kultur Rumäniens im Kreis Karasch-Severin.
11. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Kulturelle Dialoge: Dr. Romulus Vasile Ioan und seine Bücher, dem Banater Bergland gewidmet. Eine Begegnung mit dem Historiker und Schriftsteller, aus Eisenmarkt stammend, in Reschitza tätig.
11. Januar 2025, 20:15 Uhr, Radio România Reșița / Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mit Freunden am Samstagabend: Anca Bica Bălălău im Rundfunkdialog mit Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla, über Eminescu im Banater Bergland.
12. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu in Schrift und Gesang. Mit Beteiligung von Elena Cozâltea und Erwin Josef Țigla (Gesang & Rezitation) sowie des „Franz Stürmer”-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea).
13. Januar 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Ausstellung, Mihai Eminescu gewidmet. Es stellt aus Viorica Ana Farkas (Reschitza).
Dauer der Ausstellung: 13. – 17. Januar 2025.
13. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Der Verlag „Castrum de Thymes“ Giroc / Kreis Temesch stellt sich vor.
Ausstellung „Mihai Eminescu und die Philatelie“ aus der Sammlung Doina & Gustav Hlinka.
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Auf den Spuren des Paul Iorgovici (*28. April 1764, Vărădia / Banater Bergland – † 21. März 1808, Werschetz, heute Serbien), Kulturmensch, Jurist, Pädagoge, Historiker, Philosof, Forscher der rumänischen Sprache.
14. Januar 2025, 12:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Münzmuseum Orawitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu und Orawitza.
Ausstellung „Mihai Eminescu und die Philatelie“ aus der Sammlung Doina & Gustav Hlinka und Fotoausstellung „Die Denkmäler Mihai Eminescus“ von Erwin Josef Ţigla.
Anschließend, Würdigung im Zentralpark von Orawitza, an der Büste des rumänischen Nationaldichters (Bildhauer: Romul Ladea).
14. Januar 2025, 17:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Eminescu, kulturelles Erbe.
– Ausstellung „Mihai Eminescu în grafica mondială”, eine Sammlung von Karikaturen aus aller Welt, enthalten in einem Album, dessen Autor Nicolae Ioniță, Mitglied der UZPR, ausgezeichnet mit Akademischem Verdienstorden der Akademie der Wissenschaften Moldawiens, ist;
– Rezital aus Mihai Eminescus Poesie, vorgetragen vom Schauspieler Zeno Balint.
Partner der Veranstaltung: Kulturgesellschaft Metarsis, UZPR – Kreisfiliale Karasch-Severin, Museum des Banater Montangebiets und Kreisbibliothek „Paul Iorgovici” Karasch-Severin.
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Hommage an Mihai Eminescu, anlässlich des 175. Geburtstags, mit der Teilnahme von Schülern des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza.
16. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Vernissage der Kunstausstellung Maria Tudur (Reschitza).
Dauer der Ausstellung: 16. – 20. Januar 2025.
Kulturelle Dialoge: Eine Retrospektive, Dr. Ionel Bota und seine Publikationen, 2024.
16. Januar 2025, 18:30 Uhr, Universitätszentrum Reschitza der Klausenburger „Babeș – Bolyai“-Universität, Saal „UBB – Real students’ dreams”:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Begegnung mit Eminescu… (II. Auflage).
17. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Begegnung mit der Kultur des Banater Berglands.
Buchpräsentationen: „Gheorghe Azap: Din lumina inimii – roman epistolar. Scrisori către Elena Wagner“, herausgegeben von Lucian Ionică (Temeswar), im Verlag der West-Universität Temeswar, 2024, sowie „Virgil Birou: Scrisori către Romul Ladea (1932 – 1960)“, herausgegeben von Lucian Ionică (Temeswar), im Verlag der West-Universität Temeswar, 2021.
18. Januar 2025, 13:00 Uhr, , Museistisches Kulturzentrum Anina:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Kunstausstellung aus der Sammlung der Deutschen „Alexander Tietz“-Bibliothek.
18. Januar 2025, 15:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Kunstausstellung Doina & Gustav Hlinka (Reschitza).
19. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu in Deutsch und Ungarisch.
Multikultureller Nachmittag mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
20. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Buchpräsentationen:
„Sfinți fără aureolă“ (= „Die Heiligen ohne Heiligenschein“) – Band 6, des in Reschitza geborenen Autors Constantin Mărăscu (Temeswar), herausgegeben im Verlag „Eubeea“ Temeswar, 2024;
„Grafeme (2)“ der Autorin Ada D. Cruceanu, erschienen im „Castrum de Thymes“-Verlag Giroc, 2023;
„Bibliografia revistei «Reflex» (2015 – 2020)” der Autorin Gabriela Șerban, erschienen im „TIM“-Verlag Reschitza, 2024.
Mihai Eminescu în vers și cânt. Participă Elena Cozâltea și Erwin Josef Țigla (cânt & recitare) precum și Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
12. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu in Schrift und Gesang. Mit Beteiligung von Elena Cozâltea und Erwin Josef Țigla (Gesang & Rezitation) sowie des „Franz Stürmer”-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea).
Prima ședință de Consiliu Director al UZPR din anul 2025 s-a desfășurat pe 9 ianuarie, statutar, cu prezență la sediul central al Uniunii și online. Pe ordinea de zi s-au aflat o serie de teme importante pentru organizație, pe care forul de conducere al UZPR le-a supus aprobării membrilor săi. Astfel, s-au decis următoarele repere ale activității din perioada imediat următoare:
– Aprobarea adeverințelor pentru indemnizația în conformitate cu prevederile Legii 8/2006;
– Creșterea cuantumului indemnizației de membru UZPR la 250 de lei pe an, începând cu data de 1 februarie 2025 – membrii UZPR care vor plăti până la 31 ianuarie 2025 vor achita actuala indemnizație, de 200 de lei;
– Verificarea situației membrilor care au restanțe mai mari de doi ani la plata indemnizației și care, potrivit Statutului, pot pierde calitatea de membru al UZPR – s-a decis să se facă un ultim apel la acești membri, înainte de predarea situației la casele de pensii;
– Mărirea la 200 de lei a costului de evaluare și procesare a dosarelor care vin la Comisia de Atestare Profesională, începând cu 1 februarie 2025;
– Organizarea Adunării Generale anuale în cursul lunii martie, data exactă urmând a fi anunțată prin Convocator, potrivit prevederilor Statutului UZPR;
– Finalizarea alegerilor interne în toate filialele în care acestea nu au avut loc în cursul anului 2024 ;
– Trimiterea Proceselor verbale și a Rapoartelor de activitate pe anul anterior, dinspre filiale, în vederea Adunării Generale anuale, până în data de 21 februarie 2025;
– Actualizarea noului Statut, care va fi supus Adunării Generale anuale, cu recomandările comisiilor de specialitate ale UZPR, precum și constituirea unui grup de lucru care să monitorizeze din perspectivă legală prevederile care vor fi introduse – ultimele observații din filiale pe marginea noului Statut vor fi trimise până la 31 ianuarie 2025;
– Participarea UZPR la programul „Europa creativă”, cu fonduri europene, care implică o platformă colaborativă cu podcasturi, cursuri de formare, forumuri, emisiuni tv etc.
– Participarea UZPR, ca partener, la seria de evenimente media organizate la București, în perioada 3-5 mai: cea de-a 32-a ediţie a Conferinţei UNESCO dedicată Zilei Internaţionale a Libertăţii Presei şi ceremonia de decernare a Premiului Mondial „Guillermo Cano”;
– Schimbarea vechilor legitimații de membru al UZPR cu unele noi, pe format card; prețul legitimațiilor rămâne neschimbat (50 lei);
– Verificarea situației filialelor din Diaspora care nu întrunesc numărul necesar de membri;
– Distribuirea formularului pentru redirecționarea către UZPR a celor 3, 5% din impozitul pe venit către UZPR central sau filiale.
Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a arătat că s-au înregistrat 186 de noi membri ai Uniunii după alegerile din 20 iulie 2024 și a anunțat că vor continua și în 2025 întâlnirile regionale ale conducerii Uniunii cu reprezentanții filialelor din teritoriu.
Ilie Cristescu, președintele Comisiei de cenzori, a arătat că situația financiară a UZPR în prezent este una stabilă, echilibrată, și a felicitat conducerea pentru gestionarea corectă a fondurilor Uniunii.
Următoarea ședință de Consiliu Director al UZPR va avea loc pe data de 27 februarie 2025.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) protestează față de agresarea colegilor jurnaliști care au fost supuși unor acte de violență.
UZPR reamintește opiniei publice că în ultima perioadă s-au întețit atacurile asupra presei, care au venit din mai multe direcții, inclusiv din partea unor politicieni extremiști, care au adus jigniri incalificabile și au proferat amenințări la adresa colegilor noștri de breaslă, poziționându-se astfel pe o direcție nu doar antisocială și aflată sub incidența legislației penale din România, ci sfidând, prin acte reprobabile, dreptul publicului de a fi informat.
Ca susținătare al libertății de exprimare, UZPR este, în același timp, și un militant pentru deplina libertate a presei și nu poate accepta manifestările violente la adresa reprezentanților mass-media care își exercită profesia, pronunțându-se cu fermitate împotriva oricăror manifestări de violență, abuz, hărțuire sau amenințare la care apelează persoane care sfidează legea împotriva jurnaliștilor.
UZPR este pe deplin solidară cu colegii din presă care au fost agresați, de către persoane publice sau private, susține demersurile autorităților împotriva acestor manifestări de violență și își reiterează crezul că societatea românească nu poate funcționa în cele mai depline repere democratice fără o presă puternică, liberă, și fără jurnaliști care să lucreze în deplină siguranță, în interesul informării opiniei publice.
La 11 ianuarie 1919 a avut loc adunarea generală de constituire a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Era momentul extraordinar de după Marea Unire, iar ziariștii vremii, care contribuiseră din plin la evenimentul cardinal al istoriei naționale, se constituiau în prima organizație profesională. Membri fondatori ai UZP în 1919 au fost personalități ilustre, maeștri ai condeiului, pionieri ai presei profesioniste, repere ale jurnalismului – înființau ceea ce a rămas peste timp același pilon al rezistenței informației de calitate prin vremuri de toate felurile.
UZPR, în prezent cea mai mare organizație de breaslă din România, reunește și astăzi specialiști de top din toate domeniile, care detaliază și deslușesc, în publicații, la radio și la televiziune, ca și în mediul online, de la podcasuri la branduri de presă în mediul virtual, tainele și resorturile lumii în care trăim. Uniunea reunește în continuare jurnaliști emblematici, scriitori redutabili, academicieni la experți. Cu toții, ca exponenți ai unui domeniu complet dedicat interesului public, au pus ani de muncă, experiență, expertiză și vocație la temelia unei organizații care reprezintă un pilon al statului democratic și modern care este România.
În cei 106 ani de la înființare, UZPR a coagulat energii formidabile, generate de oameni dedicați uneia dintre cele mai importante profesii din câte există.
Presa a fost mereu parte a parcursului României, iar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România nu a făcut niciun pas înapoi.
La moment de bilanț redutabil, UZPR reunește în jurul acelorași principii solide ale presei profesioniste un mare număr de personalități din țară și de peste hotare, activează cu același elan pe toate palierele societății și privește cu încredere spre un viitor în care informarea corectă, imparțială și profesionistă a publicului rămâne fundamentală în societate.
Dialoguri culturale. Invitat: dr. Romulus Vasile Ioan, istoric și scriitor din Hunedoara & Reșița, împreună cu cărțile sale, dedicate Banatului Montan.
11. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Kulturelle Dialoge: Dr. Romulus Vasile Ioan und seine Bücher, dem Banater Bergland gewidmet. Eine Begegnung mit dem Historiker und Schriftsteller, aus Eisenmarkt stammend, in Reschitza tätig.
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea I.
Prezentare de carte: „Comunitatea germană, parte importantă a istoriei Reșiței. Reșița Montană de-a lungul timpului – viața socială și culturală a comunității”, autoare: Mariana Troner, apărută în cadrul Editurii „TIM“ Reșița, 2024.
10. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil I.
Buchpräsentation: „Comunitatea germană, parte importantă a istoriei Reșiței. Reșița Montană de-a lungul timpului – viața socială și culturală a comunității” (= „Die deutsche Gemeinschaft, wichtiger Bestandteil der Reschitzaer Geschichte. Deutsch-Reschitza in Laufe der Zeit / das soziale und kulturelle Leben der Gemeinschaft”), Autor: Mariana Troner, erschienen im „TIM“-Verlag Reschitza, 2024.
Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor reșițean Alexander Tietz este reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din secolului XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului, între care Scrisorile de la sălaș se disting prin acuratețea observațiilor și o impecabilă stilistică literară în limba română.
Postum i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița și București. De asemenea, i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc.
Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. Numele său este purtat atât de Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, cât și de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din cartierul reșițean Lunca Pomostului.
Și în acest an, mai multe evenimente vor evoca personalitatea polivalentă a celui care a fost primul membru reșițean al Uniunii Scriitorilor din țara noastră, Cetățean de onoare post mortem al Reșiței sale natale din 2004. Astfel, pentru început, o expoziție documentară deschisă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” în data de 9 ianuarie va evoca personalitatea sa.
Alexander Tietz și familia sa
– o cronologie selectivă –
În anul 1706 (sau 1726?, 1736?) a venit în Banat de la Mânăstirea Tismana din nordul Olteniei, diaconul și pictorul de biserică Vasile și s-a așezat la Srediştea Mare de lângă Vârșeț. A fost numit Diaconu, de unde i se trage și numele de Diaconovici. Vasile a fost stră-stră-stră-stră-străbunicul lui Alexander Tietz din partea mamei;
La 19 august 1829 s-a născut, la Bocşa Montană, Adolf Diaconovich, bunicul din partea mamei al scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 27 mai 1886 în Reșița;
La 19 mai 1833 s-a născut, la Alt-Kalken (Boemia), Franz Xaver Tietz, bunicul din partea tatălui al scriitorului Alexander Tietz. S-a stins din viață la 26 aprilie 1912 în Timișoara;
La 28 octombrie 1833 s-a născut, la Párdány (Torontal), Margarethe Geiger, bunica din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. Aceasta a murit la 25 iulie 1917 în Reșița;
La 24 septembrie 1836 s-a născut, la Bocşa Montană, Adelaide Kostiha, bunica din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 26 iulie 1915 în Reșița;
La 20 iunie 1859 a văzut lumina zilei la Timișoara (Mehala) Josef Ferdinand Tietz, tatăl scriitorului Alexander Tietz. El a fost cel de al doilea copil al lui Franz Xaver și al Margaretei (născ. Geiger) Tietz;
La 23 ianuarie 1863 s-a născut, la Viena, Therese Lidia Diaconovici, mama scriitorului Alexander Tietz. Ea fost cel de-al treilea copil al familiei Adolf și Adelaide (născ. Kostiha) Diaconovici;
În anul 1877 a venit la Reșița, ca proaspăt învățător, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
La 28 august 1882 s-au căsătorit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz și Therese Lidia Diaconovici, părinții lui Alexander Tietz;
Între anii 1886 și 1888 Cornel Diaconovici, unchiul lui Alexander Tietz, a editat la Reșița publicația „Romänische Revue” ca o publicație politico-literară, cu apariție la Budapesta – Reșița – Viena. Prin apariția acestei publicații s-a încercat propagarea culturii române în spațiul german. Publicația a apărut între anii 1885 și 1892;
Între anii 1898 și 1904 Cornel Diaconovici a editat la Sibiu prima enciclopedie (trei volume) în limba română;
La 9 ianuarie 1898 a văzut lumina zilei, la Reșița, Alexander Tietz, al șaselea copil (șapte au fost în total) al familiei Josef Ferdinand și Therese Lidia (născ. Diaconovici) Tietz;
Alexander Tietz a urmat, în perioada 1905 – 1908, cursurile școlii primare la Reșița;
La 2 aprilie 1907 s-a născut prima soție a lui Alexander Tietz, Stella Maria Simic;
Alexander Tietz a absolvit Gimnaziul Piarist din Timișoara, cu diploma de bacalaureat, la 20 iunie 1916. El a urmat acest gimnaziu în perioada 1908 – 1916. Alexander Tietz a frecventat în aceeași perioadă și Școala de Muzică din Timișoara (violoncel);
Alexander Tietz a studiat germanistica la Cluj și Budapesta în perioada 1916 – 1920;
În anul 1920 Alexander Tietz a efectuat stagiul militar la Regimentul 37 de artilerie de la Turnu-Severin;
Începând cu 1 septembrie 1920, Alexander Tietz este suplinitor pentru trei ani la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
La 14 iunie 1922, Alexander Tietz a primit din partea Facultății de Litere din Cluj, Diploma de licență ca profesor de limba germană;
La 20 martie 1923, Alexander Tietz a primit Diploma de profesor;
Începând cu 1 septembrie 1923, Alexander Tietz a predat germana ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
În anul 1923 Alexander Tietz a înființat la Reșița gruparea „Wandervögel” având drept scop propagarea drumeției și a cântecului popular german;
La 3 aprilie 1930 a murit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
La 1 aprilie 1934, Alexander Tietz a primit gradul doi ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți Reșița;
La 26 decembrie 1938 s-au căsătorit, la Timișoara, Alexander Tietz și Stella Maria Simic;
Alexander Tietz a debutat în limba română, în anul 1939, cu o serie de 13 articole reunite sub titlul „Crăișori din sălașul meu”, în publicația „Reșița”;
Printr-o adresă din 7 februarie 1940 a Ministerului Învățământului din București, Alexander Tietz a fost înștiințat că a fost numit cu caracter definitiv profesor de germană principal la Gimnaziul de Băieți din Reșița, prin Decretul regal nr. 266 / 27 ianuarie 1940, începând cu 1 noiembrie 1939;
Alexander Tietz a început în 1940 să culeagă povești populare, povestiri și legende ale germanilor din Văliug și Gărâna. Aceste prime încercări au fost continuate în 1942, adăugându-se și material cules de la români, caraşoveni și sârbi de pe întreg cuprinsul Banatului Montan;
La 31 iulie 1948 a murit la Reșița Therese Lidia Tietz (născ. Diaconovich), mama lui Alexander Tietz;
La Editura Tineretului din București a apărut, în 1956, prima carte semnată Alexander Tietz: „Sagen und Märchen aus den Banater Bergen” („Legende și povești din Munții Banatului”);
La 7 iulie 1956 a murit, la Reșița, Stella Maria Tietz, soția lui Alexander Tietz;
În anul 1958 a apărut la Editura Tineretului cea de a doua carte semnată Alexander Tietz: „Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen” („Izvorul fermecat. Povești din Munții Banatului”);
Alexander Tietz s-a pensionat în 1959;
La 20 februarie 1964 Alexander Tietz s-a căsătorit cu Gertrude Antonia Klipsch;
La Editura pentru Literatură a apărut, în anul 1967, cea de a treia carte semnată Alexander Tietz: „Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch” („Acolo unde fumegă furnalele printre dealuri. O carte de citit”);
În anul 1967 i-a apărut cărticica „Der goldene Ritter. Märchen aus den Banater Bergen” („Călărețul auriu. Povești din Munții Banatului“) la Editura Tineretului din București, în cadrul colecției „Märchensäckel“;
În anul 1974 a apărut, la Editura „Kriterion“ din București, cartea „Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland” („Povești și legende din Banatul Montan”), ediție care a fost comercializată și în Republica Democrată Germană printr-o convenție între edituri;
La 10 iunie 1978 Alexander Tietz a murit în urma unui accident de circulație și a fost înmormântat în cripta familiei. Ceremonia religioasă a celebrat-o mons. Paul Lackner. Au vorbit despre Alexander Tietz, Hans Kehrer, din partea oamenilor de cultură germani din România, Mircea Șerbănescu, din partea Uniunii Scriitorilor și Georg Hromadka, din partea prietenilor și a concetățenilor reșițeni;
În anul 1980, Casa de discuri „Electrecord” a realizat un disc în limba germană, sub nr. 01564, care conține pe o parte trei povești ale lui Alexander Tietz;
La 19 octombrie 1995 s-a inaugurat la Reșița secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
La 26 decembrie 1997 a murit, la Reșița, Gertrude Antonia Tietz, a doua soție a lui Alexander Tietz;
În ziua de 9 ianuarie 1998, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz, a avut loc o comemorare la mormântul omagiatului. Despre Alexander Tietz au vorbit ing. Karl Ludwig Lupșiasca și Erwin Josef Ţigla. În același an, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt. Dokumente, Erinnerungen, unveröffentlichte Texte“ (= „Alexander Tietz și lumea sa. Documente, amintiri, texte nepublicate încă“), editori: Erwin Josef Ţigla, Hans Liebhardt, apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, carte apărută în Reșița, la Editura „Timpul”. Tot cu prilejul centenarului Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au finanțat o medalie jubiliară, realizată la Monetăria Statului din București;
În anul 1999, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au hotărât decernarea anuală a Premiului „Alexander Tietz” – cea mai importantă distincție pe care o oferă minoritatea germană din Banatul Montan;
La 29 martie 1999 Liceului Teoretic Nr. 4 Reșița i s-a atribuit, printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Caraș-Severin (nr. 31), numele de Liceul „Diaconovici – Tietz”. Astfel au fost apreciate două personalități: dr. Corneliu Diaconovici și Alexander Tietz;
În anul 2000, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat cartea „Alexander Tietz: «Briefe von der Alm = Scrisori de la sălaș»”, o ediție bilingvă, cu traducere din română în germană de Hans Liebhardt, avându-l ca editor pe Erwin Josef Ţigla, carte apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“;
Consiliul Local al Municipiului Reșița a hotărât în unanimitate, în ședința sa ordinară din 24 februarie 2004, să-i fie conferit lui Alexander Tietz, titlul de Cetățean de onoare post mortem al orașului său natal. Înmânarea festivă a diplomei către inițiatorii propunerii, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a avut loc în ziua de 1 mai 2004, oficiată fiind de către Primarul Municipiului Reșița, ing. Mircea Ioan Popa, ea aflându-se în prezent la loc de cinste în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”;
În data de 6 octombrie 2004 a avut loc la Reșița inaugurarea festivă a noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în prezența a peste 400 de invitați, centru în care funcționează și secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
În data de 6 octombrie 2004 s-a dezvelit în fața noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz” un bust de bronz al lui Alexander Tietz, realizat de sculptorul bucureștean Horea Flămând. Bustul a fost dezvelit de către ultimul urmaș al lui Alexander Tietz, prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara. Acest bust este primul ridicat pe raza municipiului Reșița și primul dedicat unei personalități germane din Banatul Montan;
În noiembrie 2008 a avut loc premiera unui filmul documentar în limba germană, subtitrat în limba română, care l-a avut în plan central pe Alexander Tietz, realizat de Alex Calcan pentru Emisiunea în limba germană a TV. Filmul are o durată de 37 de minute și poartă titlul: „Alexander Tietz und sein Banater Bergland“ (= „Alexander Tietz și Banatul Montan al său“);
Conducerea Liceului „Diaconovici – Tietz“ din Reșița a derulat, începând cu anul 2008, un proiect editorial dedicat lui Alexander Tietz, coordonat de prof. Ana Kremm. Astfel, în cadrul acestuia au apărut următoarele trei volume: 2008 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale (Reșița – Bocşa – Dognecea – Oravița – Anina) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Utazás a Hegyvidéki Bánságban”, cu texte în limbile română, germană și maghiară, 2009 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. II (Reșița – Iabalcea – Carașova) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Putnik po plainskom Banatu. Pripovijetke”, cu texte în limbile română, germană și croată, precum și în 2010 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. III (Reșița – Cuptoare – Văliug – Gărâna – Semenic) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Traveller through The Mountainous Banat”, cu texte în limbile română, germană și engleză;
În anul 2013 apare la Editura „David Press Print” din Timișoara cartea „Scrisori de la sălaș. Ediție critică, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției, addenda et corrigenda, note și glosar de Bogdan Mihai Dascălu, cu o prefață semnată prof. dr. Crișu Dascălu și o postfață semnată prof. dr. Doina Bogdan-Dascălu”;
În anul 2018, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt“ (= „Alexander Tietz și lumea sa“), editor: Erwin Josef Ţigla, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, ambele cărți apărute în Reșița, la Editura „Banatul Montan”. Cei 120 de ani au fost marcați și prin realizarea unei Medalii jubiliare finanțată de către ambele organizații ale etniei germane din Reșița, iar Erwin Josef Țigla a conceput un turneu în țară pentru aprofundarea cunoașterii personalității lui Alexander Tietz, manifestări dedicate acestuia desfășurându-se în Timișoara, București, Sibiu, Suceava, Satu Mare și Suceava;
În ziua de 1 februarie 2019 s-a organizat, la inițiativa Filialei Timișoara a Academiei Române, Simpozionul omagial Alexander Tietz (1898 – 1978), moderator fiind conf. univ. dr. Ioan David (Directorul de atunci al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timișoara). În cadrul acestuia au luat cuvântul acad. Dan Dubină (președintele Filialei Timișoara a Academiei Române), ES Ralf Krautkrämer (consul al Republicii Federale Germania la Timișoara), prof. Ovidiu Victor Ganț (deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României), conf. univ. dr. Ioan Fernbach (președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat), prof. univ. dr. Rudolf Gräf (prorector al Universității „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu), prof. univ. dr. Doina Bogdan-Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara), Erwin Josef Țigla (bibliotecar la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Reșița și președinte FDG Caraș-Severin), dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă (critic literar, traducător), prof. univ. dr. Damian Vulpe (critic muzical, Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Muzică), Gheorghe Jurma (critic literar, editor) și conf. univ. dr. Bogdan Mihai Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara);
Până în ianuarie 2024 inclusiv, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un număr de 12 plicuri filatelice ocazionale precum și 7 ștampile filatelice ocazionale, dedicate omului de cultură reșițean Alexander Tietz.