• UZPR

În a doua zi a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, a avut loc un panel dedicat jurnalismului, intitulat „Scrolling Media’s Future”. Mina Al-Oraibi, redactor-șef al cotidianului The National, din Emiratele Arabe Unite, a declarat, în context, că încrederea a devenit un pilon central în supraviețuirea și evoluția jurnalismului: „Abordăm inteligența artificial în trei moduri diferite. Unul este organizarea informațiilor, pilonul numărul doi este eficiența. Din păcate, de obicei, companiile cred că eficiența înseamnă să-i lași pe oameni să plece, iar cel de-al treilea aspect – verificarea – reprezintă cea mai mare parte a preocupărilor legate de AI. Când AI produce conținut care sună ca tine, dar nu ești tu, există o problemă de încredere tot mai mare.  Din fericire, cititorii, în ciuda plângerilor lor despre mass-media, încă au  mult mai multă încredere în jurnalişti decât în maşini și în oamenii care vin să le spună poveștile”.

Potrivit arabnews.com, în cadrul aceleiași serii de discuții, Daniel Roth, redactor-șef și vicepreședinte de conținut la LinkedIn, a subliniat modul în care structura platformei, care acordă prioritate calității conținutului în detrimentul popularității, a contribuit la atenuarea impactului AI și al dezinformării: „Nu am făcut o prioritate economică din activitatea noastră, așa cum au făcut alte platforme, iarAI va sta departe de orice ar putea să facă din companie un element cu partizanate”.

La rândul său, James Harding, fondatorul și editorul Tortoise Media, a avertizat că dezvoltarea rapidă a instrumentelor AI capabile să genereze videoclipuri, imagini și povești va exacerba supraîncărcarea actuală de informații, iar acest lucru ar putea avea implicații economice semnificative pentru instituțiile media. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

28 ianuarie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

80 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.

Expoziție documentară cu tema: 30 de ani de la ridicarea la Reșița a Monumentului deportaților germani în fosta Uniune Sovietică.

 

 

28. Januar 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

80 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.

Dokumentationsausstellung zum Thema 30 Jahre Russlanddeportierten-Denkmal in Reschitza.

 

• UZPR

În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025 sediul Muzeului Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos, a fost ținta unui atac ce a vizat sustragerea unor artefacte aflate în expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. Din informațiile furnizate de conducerea Muzeului Drents și de autoritățile judiciare olandeze, este vorba despre o spargere a singurului zid exterior al clădirii, prin utilizarea unui exploziv puternic. Prin spărtură au pătruns în sală mai multe persoane, care au sustras patru piese de patrimoniu: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV a. Chr.) și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I a. Chr.). Toate aceste bunuri culturale fac parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Din informațiile transmise de colegii olandezi, care au avut acces limitat în spațiul expoziției, celelalte piese expuse nu par să fi constituit obiectul jafului.

Toate piesele au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Țărilor de Jos, în conformitate cu legislația românească și practicile internaționale privitoare la organizarea expozițiilor. Atât spațiul, cât și vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate și aveau instalate sisteme de supraveghere, precum și sisteme de alarmă conectate cu poliția locala, care a putut astfel să intervină imediat.

Muzeul Național de Istorie a României se află în permanent contact cu Muzeul Drents, precum și cu autoritățile olandeze și române și depune toate eforturile pentru a sprijini ancheta aflată în desfășurare, pentru recuperarea urgentă a artefactelor.

Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver” este parte a unei serii de expoziții cu tematică arheologică, coordonate de către Muzeul Drents de mai bine de un deceniu. Prin acest tip de expoziții Muzeul Drents și-a propus să aducă în atenția publicului olandez obiecte care ilustreaza culturi si civilizatii antice mai putin cunoscute în spațiul occidental. În cadrul expoziției sunt expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României și a avut un număr de peste 77.000 de vizitatori.

Expoziția deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024 urma să se închidă în data de 26 ianuarie 2025.

Proiectul expozițional este realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Național Muzeal Neamț, Muzeul Municipiului București – Muzeul George Severeanu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național al Bucovinei, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Județean Ialomița, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Județean Argeș.

• UZPR

Importanța jurnalismului cultural în societatea contemporană și a cultivării în continuare a spiritului critic, într-o vreme a schimbărilor și a provocărilor permanente, a fost evidențiată într-o dezbatere desfășurată în Sala Mare a Institutului Cultural Român (ICR). Președintele ICR, Liviu Jicman, a vorbit despre importanța domeniului, subliniind că organizarea dezbaterii dedicate jurnalismului a pornit de la evoluția acestuia în prezent. „Pe de-o parte, canalele de comunicare, iată, se schimbă, se modernizează, descoperim cu toții și individual și ca societate, în fiecare zi, pe de altă parte, că jurnalismul cultural este un element esențial calitativ pentru a facilita accesul publicului la cultură”, a subliniat Jicman, citat de Agerpres.

Cu acest prilej, președintele ICR a anunțat lansarea programului anual de burse dedicat jurnaliștilor culturali străini, care vor avea posibilitatea, timp de o lună, să vină în România pentru a se documenta în vederea realizării unor materiale, inclusiv video sau reportaje.

Bursele, în valoare de 2.500 de euro, sunt acordate, în fiecare an, unui număr de trei jurnaliști culturali, care pot să-și aleagă o lună, în perioada 30 mai – 30 noiembrie. „Sperăm să avem cât mai multe candidaturi. Înscrierile se vor deschide pe 5 februarie”, a adăugat președintele ICR.

Despre rolul pe care îl joacă jurnalismul în prezent, despre deontologia profesională și asumarea spiritului critic, despre transformările pe care le-a suferit domeniul, ca și despre pericolele cu care se confruntă jurnalismul cultural, așa cum se practică el astăzi, inclusiv prin apariția noilor tehnologii AI, dar și despre modul în care se poate ajunge la un public mai larg au discutat la dezbatere scriitori, reprezentanți ai mediului universitar, profesioniști ai domeniului.

Foto: pixabay.com

• UZPR

În plină eră a dezinformării tot mai sofisticate și mai extinse, stimulată puternic de inteligența artificială, verificarea va deveni tot mai mult o afacere și o activitate esențială. Practic, potrivit telegraphherald.com, verificarea faptelor nu va fi depășită, ci extrem de relevantă, sursa știrilor devenind la fel de importantă ca și știrile.

Publicațiile cu reputație de acuratețe vor avea un cuvânt tot mai greu de spus, întrucât, așa cum există numeroase persoane care se pot lăsa înșelate de imagini false, de informații neadevărate sau de tot felul de filmulețe fake, foarte mulți oameni vor să gândească critic și să nu se lase manevrați. Pentru ei, jurnalismul de verificare crește constant.

Chiar dacă unii deținători de rețele sociale pot crede (și chiar afirma) că „toți suntem jurnalilti în ziua de azi”, lucrurile stau mult diferit: jurnalismul profesionist implică reguli, rigoare și respect pentru adevăr, nu doar o „șeruire” de informații oricum ar fi acestea. Practic, profesia implică meșteșug, pregătire la locul de muncă, abilități și cunoștințe de istorie, curiozitate și dorința de a afla ce se întâmplă și de a spune oamenilor ce este real, nu inventat.

Verificarea faptelor, pe care un alt deținător (miliardar…) de rețele sociale a echivalat-o ca fiind „incompatibilă cu libertatea de exprimare” este, de fapt, epicentrul jurnalismului care nu manipulează, ci informează.

De exemplu, după cel de-al Doilea Război Mondial, BBC și-a dezvoltat o reputație la nivel global ca fiind demnă de încredere în a furniza știri corecte. În mare parte din lume, această reputație încă rămâne în picioare. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com