• UZPR

În această perioadă de acces fără precedent la informație, jurnalismul obiectiv crucial rămâne o piatră de temelie a unei societăți informate și funcționale. Dar organizațiile moderne de știri se confruntă cu presiuni financiare din ce în ce mai mari, ceea ce a generat o tendință tulburătoare: dependența excesivă a agenților de publicitate de măsurile de blocare a cuvintelor-cheie. Aceste practici, deși sunt concepute pentru a proteja mărcile de conținutul considerat controversat sau nesigur, subminează în mod neintenționat viabilitatea unei mass-media de știri sănătoase și funcționale. „În centrul acestei probleme se află o înțelegere greșită a modului în care publicul vede publicitatea în contextul știrilor. În loc să asocieze mărcile cu negativitatea, cititorii au adesea mai multă încredere în mărci atunci când reclamele lor apar alături de jurnalismul profesionist”, scrie Chad Schulte, vicepreședinte al companiei Seedtag.

Presiunea financiară asupra organizațiilor de știri este o chestiune publică de durată. Având în vedere că publicitatea digitală este acum fluxul de venituri dominant pentru instituțiile de știri, aplicarea anumitor practici de siguranță a condus la demonetizarea pe scară largă a subiectelor de știri critice. Cuvinte precum conflict, criză, protest și chiar alegeri declanșează adesea algoritmi automați de blocare a reclamelor, privând articolele pe aceste subiecte de oportunități de venituri. Implicațiile sunt profunde: redacțiile se confruntă cu descurajări financiare pentru a relata probleme complexe, care necesită atenția publicului.

Pe de altă parte, potrivit digiday.com, studiile arată că publicitatea în mediile de știri cu reputație bună oferă rezultate puternice: un raport din 2020 a constatat că există printre consumatori mai multă încredere în mărci atunci când apar alături de surse de știri profesionale de încredere, ceea ce reflectă faptul că cititorii de știri nu transferă sentimentele negative despre conținut către agenții de publicitate adiacenți, ci percep aceste mărci ca pe susținători ai informațiilor credibile și de înaltă calitate, ceea ce, în cele din urmă, consolidează brandul.

În ciuda acestor provocări, organizațiile de știri vechi, care respectă standardele profesionale de imparțialitate, corectitudine, verificarea faptelor și responsabilitate, rămân cele mai de încredere surse de informații – și implicit sunt medii potrivite pentru publicitate. Agenții de publicitate au un rol vital în acest ecosistem – prin adoptarea unei abordări mai nuanțate a siguranței mărcii, aceștia pot sprijini jurnalismul care stă la baza unei democrații și a unei societăți funcționale. Colaborarea directă cu instituțiile de știri de încredere și utilizarea direcționării contextuale mai sofisticate asigură apariția anunțurilor în medii aliniate cu valorile mărcii, fără a submina relatările importante.

Mass-media de știri și agenții de publicitate împărtășesc o relație simbiotică. Agenții de publicitate beneficiază de extinderea și credibilitatea platformelor de știri, în timp ce organizațiile de știri depind de veniturile din publicitate. Atunci când agenții de publicitate abandonează știrile în căutarea unor medii percepute cu „risc zero”, ei slăbesc această relație și riscă să înstrăineze un public care prețuiește transparența, autenticitatea și alegerile îndrăznețe. „Miza este prea mare pentru ca agenții de publicitate să se îndepărteze de la mass-media de știri profesionale și imparțiale. Jurnalismul de încredere este esențial pentru a trage puterea la răspundere, a expune nedreptățile și pentru a promova un public informat. Agenții de publicitate se aliniază la aceste valori pentru a sprijini organizațiile profesionale de știri și pentru a demonstra un angajament față de adevăr și responsabilitate”, conchide Schulte. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a încheiat Săptămâna Culturii Naționale cu evenimentul „Eminescu și Unirea”, aflat la cea de-a IV-a ediție, și desfășurat în parteneriat cu Biserica Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” și Centrul Catehetic „Vasiova”

Așa cum s-a întâmplat în toată țara, săptămâna 13 – 19 ianuarie 2025 a fost denumită Săptămâna Culturii Naționale, perioadă în care, pe tot teritoriul României, s-au desfășurat evenimente culturale, cele mai multe puse sub semnul poetului Mihai Eminescu la 175 de ani de la naștere.

La fel s-a întâmplat și la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa. În această perioadă au fost organizate diverse activități, întâlniri, dar și participări la importante evenimente locale sau naționale.

Dacă miercuri, 15 ianuarie 2025, Săptămâna Culturii Naționale – Ziua Poetului Nepereche – a fost marcată la sediul bibliotecii bocșene prin vizionarea unei expoziții de carte Mihai Eminescu în fondurile Bibliotecii „Tata Oancea” Bocșa și printr-un recital de poezie susținut de elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, duminică, 19 ianuarie 2025, biblioteca bocșană a încheiat Săptămâna Culturii Naționale la Biserica Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” din Bocșa Vasiova printr-un eveniment intitulat „Eminescu și Unirea”, un proiect în parteneriat, aflat la cea de-a IV-a ediție, întâlnire care i-a adus în atenția publicului atât pe poetul Mihai Eminescu, cât și pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza.  

Aflându-ne în „Anul  omagial al Centenarului Patriarhiei Române, Anul Comemorativ al Duhovnicilor și Mărturisitorilor din Sec. XX, 160 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Caransebeșului,” unul dintre subiectele atinse în cadrul Simpozionului a fost In memoriam Calistrat Bobu – 50 de ani de la moarte, un preot și un duhovnic iubit, slujitor al Mănăstirii Sf. Ilie de la Izvor Vasiova, canonizat ca sfânt de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024, cu titulatura „Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova” și prăznuirea în ziua de 10 mai.

De asemenea, în cadrul Simpozionului a fost prezentat și preotul dirijor și om politic Coriolan Zuiac la 150 de ani de la naștere, preot al Vasiovei și dirijor al renumitului cor „Doina” din Vasiova.

Trecerea de la cei doi preoți vrednici de pomenire la domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost făcută prin creația poetică a nemuritorului Mihai Eminescu de două eleve ale Liceului Teoretic „Tata Oancea”. Antonia Onofrei și Julia Nicu au susținut un recital de poezie din creația eminesciană.

În finalul Simpozionului, publicul prezent a asistat la o frumoasă lecție de istorie pe tema „Alexandru Ioan Cuza – domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești”, expozeu susținut de istoricul Mihai Vișan, care, fiind un narator talentat și foarte bine pregătit, a vorbit celor prezenți – tineri și mai puțin tineri – și despre viața poetului Mihai Eminescu, introducându-i în atmosfera literară, socială și politică a acelor vremi.

Evident, evenimentul s-a încheiat cu diplome și sesiunea de fotografii.

 

20 ianuarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).

Prezentare de cărți:

• „Sfinți fără aureolă“ (vol. 6), a autorului născut la Reșița, Constantin Mărăscu (Timișoara), apărută la Editura „Eubeea“ Timișoara, 2024;
• „Grafeme (2)“, autoare Ada D. Cruceanu, apărută la Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2023;
• „Bibliografia revistei «Reflex» (2015 – 2020)”, autoare Gabriela Șerban, apărută la Editura „TIM“ Reșița, 2024.

 

20. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Afișează textul citat