Societatea pentru Cultură METARSIS, Uniunea Ziariştilor Profesioniști din România, – Filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Județean Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovoici” Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin organizează Concurs de reportaje „Doru Dinu Glăvan” și CONCURS Concurs de interviuri „Oana Cenan Glăvan” – „Micii mari jurnalişti” ediția a III-a 2025, „Cuvinte care contează”.
Materal realizat de Camelia Duca, președinte Societatea pentru Cultură METARSIS.
În acestă săptămână, o delegație a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, compusă din președintele acestuia, Erwin Josef Țigla, și vicepreședintele dr. ing. Christian Paul Chioncel, a fost prezentă la programul celui de al XXXIV-lea Congres european al minorităților naționale, care se desfășoară în capitala Landului Carintia / Austria, la Klagenfurt am Wörthersee, având drept moto: „TRUTH OR FAKE – Obligat față de adevăr?! Provocări pentru jurnalismul transfrontalier și pentru cel al minorităților naționale în era multimedia și influența rețelelor sociale”.
În cadrul congresului a fost prezentat volumul „Kärnten Dokumentation – Band 39. Dialog und Kultur. Beiträge zum Europäischen Volksgruppenkongress 2023 und Sonderthemen” (= „Documentație Carintia – volumul 39. Dialog și cultură. Contribuții la Congresul european al minorităților naționale din 2023 și tematici speciale”), editat de către Biroul minorități naționale al Landului Carinthia / Austria, în cadrul căruia a fost cuprins și un articol semnat de președintele FDG C-S: „Alexander Tietz – eine vielseitig gewürdigte multikulturelle Persönlichkeit des Banater Berglands / Rumänien” („Alexander Tietz – o personalitate multiculturală unanim apreciată din Banatul Montan / România”.
De asemenea, delegația din Caraș-Severin a participat la primirea oficială a delegațiilor la Primăria Klagenfurt am Wörthersee.
14 noiembrie 2024, Klagenfurt am Wörthersee, Carintia / Austria:
Participarea unei delegații a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița, la cel de-al XXXIV-lea Congres European al Minorităților, organizat de Landul Carintia, și la programul adiacent.
15 noiembrie 2024, ora 10.00, sala de festivități ai Școlii primare St. Marein bei Neumarkt in der Steiermark / Austria:
Vernisajul expoziției „Kinder malen ihre Heimat = Copiii desenează ținutul natal“, ediția a XVII-a, în prezența primarului Josef Meier (Neumarkt in der Steiermark), a Dipl.-Päd. Sylvia Gölly, MA (director al Școlilor Primare St. Marein bei Neumarkt și Mariahof), a Dipl.-Päd. Andrea Ofner (manager școlar de calitate), a Markus Seidl (Raiffeisenbank Neumarkt) și a Christinei Hofmeister (europeancă activă, însărcinata grupului Austria din partea Fondation du Mérite Européen Luxemburg). Incursiuni muzicale din partea elevilor școlilor prezente (Mariahof, Neumarkt și St. Marein bei Neumarkt) precum și a grupului instrumental Peter Ehgartner.
În cadrul programului vernisajului, are loc și înmânarea Diplomei „Mérite Européen“ prin Christine Hofmeister, însărcinata grupului Austria din partea Fondation du Mérite Européen Luxemburg, Școlii Primare St. Marein bei Neumarkt și Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița / România.
Expoziția „Kinder malen ihre Heimat = Copiii desenează ținutul natal“, ediția a XVII-a, se poate vizita în perioada 18 noiembrie – 20 decembrie 2024 în localul Raiffeisenbank Neumarkt in der Steiermark.
15 noiembrie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” în Republica Federală Germania (17 noiembrie 2024).
Expoziție documentară referitoare la baza de zeppeline de la Sânandrei de lângă Timișoara.
15 noiembrie 2024, ora 11.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:
Ziua lecturii în limba germană. Manifestare interactivă organizată cu sprijinul prof. Sonia Maria Chwoika, care predă limba germană în cadrul Colegiului Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, unde îndeplinește și funcția de director adjunct. Motoul ediției 2024: „Citirea crează viitor“. Participă elevii clasei a V-a B.
16 noiembrie 2024, începând cu ora 11.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oravița:
Simpozion „Istorie, cultură și viață spirituală în Banatul Cărășan”, coordonator dr. Ionel Bota, cu participarea și a Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
16 noiembrie 2024, ora 16.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Martin de Tours”, Măureni:
Sfântă Liturghie în amintirea episcopului dr. h.c. Augustin Pacha (*26 noiembrie 1870, Măureni – †4 noiembrie 1954, Timișoara), la împlinirea a 70 de ani de la trecerea sa în eternitate.
Prelegere despre viața și activitatea primului episcop diecezan de Timișoara, susținută de dr. Claudiu Sergiu Călin, arhivar diecezan.
16 noiembrie 2024, ora 17.00, Sala „Karl Singer” în Casa „Adam Müller-Guttenbrunn“, Timișoara:
Participarea unei mici delegații din partea formației de dansuri populare germane „Enzian“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) la Balul strugurilor, în cadrul căruia se vor sărbătoro 5 ani de activitate a formației de dansuri populare germane Banater Kranz” din Timișoara.
17 noiembrie 2024, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Orșova:
„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” în Republica Federală Germania (17 noiembrie 2024). Liturghie celebrată de păr. Davor Lucacela (paroh). Cu participarea dnei Regina Lochner, consulul Germaniei la Timișoara, și a dl. Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.
17 noiembrie 2024, ora 12.15, Cimitirul catolic din Orșova:
„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” în Republica Federală Germania (17 noiembrie 2024).
Rugăciune cu păr. Davor Lucacela și depunere de coroană de flori. Cu participarea dnei Regina Lochner, consulul Germaniei la Timișoara, și a dl. Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.
17 noiembrie 2024, ora 17.00, Aula „Eftimie Murgu“ a Centrului Universitar UBB Reşiţa:
37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
25 de ani Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița
Program cultural cu participarea formațiilor etniei germane din Reșița (corul „Franz Stürmer“ – dirijoare: prof. Elena Cozâltea, Marianne & Petru Chirilovici, formațiile muzicale „Intermezzo“ – coordonator: Lucian Duca și „Resicza“ – coordonator: Iuliu Fazakas precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – coordonatori: Marianne și Nelu Florea). În calitate de oaspeți participă corul „Temeswarer Liederkranz“ și formația de dansuri germane „Buntes Herbstreigen” din Timișoara.
37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
Expoziție de artă plastică dedicată orașului Oravița, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații acestuia. Participă cu lucrări: Puiu Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
18 noiembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„Miraculosul noiembrie. Noi întâmplări culturale”. Invitat special: Dr. Ionel Bota (Oravița).
19 noiembrie 2024, ora 17.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:
37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
Sfântă Liturghie de mulțumire în limba germană și română pentru cei 37 de ani de activitate, dedicată totodată Sfintei Elisabeta, patroana spirituală a asociației, cu păr. Veniamin Pălie.
19 noiembrie 2024, ora 18.15, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:
37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
Scurt concert cu prof. Diana Silaghi și Ian Dinuț (violoncel) precum și cu corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
19 noiembrie 2024, ora 19.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
Expoziție de fotografii și de filatelie având ca tematică „Sf. Elisabeta“, realizate de Erwin Josef Ţigla.
Program cultural cu participarea următoarelor formații ale etniei germane din Reșița: Marianne & Petru Chirilovici, „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – adulții (coordonatori: Marianne și Nelu Florea).
20 noiembrie 2024, ora 18.00, Palais Niederösterreich, Viena:
Participarea la invitația ambasadorului României în Austria, Excelența Sa dr. Emil Hurezeanu, a președintelui Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin la recepția oficială dedicată Zilei Naționale a României (1 decembrie), în organizarea Ambasadei României la Viena.
Programm für die Zeitspanne 14. – 20. November 2024:
14. November 2024, Klagenfurt am Wörthersee, Kärnten (Österreich):
Teilnahme einer Delegation des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Reschitza, am XXXIV. Europäischen Volksgruppenkongress des Landes Kärnten und an dessen Rahmenprogramm.
15. November 2024, 10:00 Uhr, Festsaal der Volksschule St. Marein bei Neumarkt in der Steiermark / Österreich:
Vernissage der Ausstellung „Kinder malen ihre Heimat“, XVII. Auflage, im Beisein von Josef Meier (Bürgermeister der Marktgemeinde Neumarkt), Dipl.-Päd. Sylvia Gölly, MA (Schulleiterin der Volksschulen St. Marein bei Neumarkt und der Volksschule Mariahof), Dipl.-Päd. Andrea Ofner (Schulqualitätsmanagerin), Markus Seidl (Raiffeisenbank Neumarkt) und Christine Hofmeister (Europäerin, Beauftragte der Gruppe Österreich der Fondation du Mérite Européen Luxemburg). Musikalische Umrahmung durch Schüler der teilnehmenden Schulen aus Neumarkt (Volksschule Mariahof, Volksschule Neumarkt, Volksschule St. Marein bei Neumarkt) und durch die Instrumentalgruppe Peter Ehgartner.
In Rahmen des Programms der Vernissage, Verleihung der Diplome „Mérite Européen“ durch Christine Hofmeister, Beauftragte der Gruppe Österreich der Fondation du Mérite Européen Luxemburg an die Volksschule St. Marein bei Neumarkt und an den Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“, Rumänien.
Ausstellungsdauer im Kassenraum der Raiffeisenbank Neumarkt in der Steiermark: 18. November – 20. Dezember 2024.
15. November 2024, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Volkstrauertag (17. November 2024)
Dokumentationsausstellung zum Zeppelin-Luftschiffhafen von Sanktandres bei Temeswar.
15. November 2024, 11:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:
Bundesdeutscher Vorlesetag. Interaktive Veranstaltung geleitet von Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika (stellv. Direktorin am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg) zusammen mit der V. B-Klasse. Diesjähriges Motto „Vorlesen schafft Zukunft“.
16. November 2024, 11:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Ausstellungssaal des Rentnerclubs Orawitza:
Geschichtssymposium „Geschichte, Kultur und geistiges Leben im Karascher Banat“, in der Organisation von Dr. Ionel Bota, mit der Teilnahme auch des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen und des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.
16. November 2024, 16:00 Uhr, römisch-katholische „St. Martin von Tours “-Kirche, Moritzfeld:
Heilige Messe in Erinnerung an Bischof Dr. h.c. Augustin Pacha (*26. November 1870, Moritzfeld – †4. November 1954, Temeswar), anlässlich des 70. Todestags.
Anschließend, Einführung in Leben und Wirken des ersten Bischofs von Temeswar, durch Dr. Claudiu Sergiu Călin, Diözesanarchivar.
16. November 2024, 17:00 Uhr, „Karl Singer“-Festsaal im „Adam Müller-Guttenbrunn“-Haus, Temeswar:
Teilnahme einer kleinen Abordnung seitens der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) am Traubenball, organisiert anlässlich des 5. Geburtstages der deutschen Volkstanzgruppe „Bnater Kranz“ Temeswar.
17. November 2024, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Unbefleckte Empfängnis“-Kirche Orschowa:
Volkstrauertag (17. November 2024)
Heilige Sonntagsmesse, in deren Rahmen gebetet wird auch für die Opfer von Gewalt und Krieg, für die Soldaten, die in den Weltkriegen starben, für die Menschen, die durch Kriegshandlungen oder danach in Gefangenschaft als Vertriebene und Flüchtlinge ihr Leben verloren, für die Verfolgten und Getöteten, für die ums Leben Gekommenen, weil sie Widerstand gegen Gewaltherrschaft geleistet haben, für die, die den Tod fanden, weil sie an ihrer Überzeugung oder an ihrem Glauben festhielten, und für die Opfer der Kriege und Bürgerkriege unserer Tage, und nicht zuletzt für die Opfer von Terrorismus und politischer Verfolgung. Mit Pfr. Davor Lucacela (römisch-katholischer Stadtpfarrer von Orschowa). Als Gäste: Regina Lochner, Konsulin der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar, und Erwin Josef Țigla, Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.
17. November 2024, 12:15 Uhr, römisch-katholischer Friedhof Orschowa:
Volkstrauertag (17. November 2024)
Andacht beim Grab der Gefallenen, mit Pfr. Davor Lucacela (römisch-katholischer Stadtpfarrer von Orschowa). Als Gäste: Regina Lochner, Konsulin der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar, und Erwin Josef Țigla, Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.
17. November 2024, 17:00 Uhr, Aula „Eftimie Murgu“ des UBB-Universitätszentrums Reschitza:
37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987)
25 Jahre deutsche „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza
Festkulturprogramm mit allen Kulturgruppen der Banater Berglanddeutschen aus Reschitza (der „Franz Stürmer“-Chor – Dirigentin: Elena Cozâltea, die Solisten Marianne & Petru Chirilovici, die „Intermezzo“-Musikgruppe – Koordination: Lucian Duca, die „Resicza“-Musikgruppe – Koordination: Iuliu Fazakas sowie die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Koordination: Marianne & Nelu Florea). Als Gäste, mit dabei: der „Temeswarer Liederkranz“ und die Volkstanzgruppe „Bunter Herbstreigen“.
18. November 2024, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin:
37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987)
Kunstausstellung, der Stadt Orawitza im Banater Bergland gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste. Es beteiligen sich folgende Künstler: Puiu Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
18. November 2024, 16:00 Uhr,Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Wunderbarer November. Neue kulturelle Begegnungen”. Als Gast: Dr. Ionel Bota (Orawitza).
19. November 2024, 17:30 Uhr, römisch-katholische „Maria Schnee“-Kirche, Reschitza:
37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).
Dankmesse zum 37. Gründungstag und zur Ehre der Heiligen Elisabeth, Schutzpatronin des Vereins, mit Pfr. Veniamin Pălie.
19. November 2024, 18:15 Uhr, römisch-katholische „Maria Schnee“-Kirche, Reschitza:
37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).
Musikalische Klänge mit Diana Silaghi & Ian Dinuț und mit dem „Franz Stürmer“-Chor unter der Dirigentin Elena Cozâltea.
19. November 2024, 19:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).
Foto- und Philatelie-Ausstellung zum Thema „Die heilige Elisabeth“, mit Fotos und Philatelie aus der Sammlung Erwin Josef Ţiglas.
Festkulturprogramm mit folgenden Kulturgruppen der Banater Berglanddeutschen aus Reschitza: Marianne & Petru Chirilovici, die „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca), die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas) sowie die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
20. November 2024, 18:00 Uhr, Palais Niederösterreich, Wien:
Auf Einladung des Botschafters Rumäniens in Österreich, Dr. Emil Hurezeanu, Teilnahme des Vorsitzenden des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutsche, Erwin Josef Țigla, am Empfang der Rumänischen Botschaft in Wien anlässlich des Rumänischen Nationalfeiertags (1. Dezember).
Mama Ana Țunea, în vârstă de 102 ani, cel mai vârstnic locuitor al comunei Bozovici, din județul Caraș-Severin, a avut bunăvoința de a mă primi în casa ei și de a-mi răspunde la câteva întrebări, într-una din zilele fierbinți ale lunii august, 2024. Am găsit-o stând la răcoare într-o încăpere încă neintrată în stăpânirea soarelui năucitor de fierbinte, soare care părea că „ucisese orice boare de vânt”.
Părea adâncită în gânduri, când i-am deschis ușa și am salutat-o. M-a recunoscut de îndată, în ciuda faptului că nu-i trecusem de mult timp pragul casei. A început a mă întreba de toți ai mei, începând cu soțul meu, fost coleg de școală cu fata dumneaei, Delia. Am zâmbit, înțelegând că, de fapt, ea părea dornică să-mi ia un interviu mie, nu eu, ei! M-a mirat faptul că știa, fără greșeală, numele copiilor și a doi din cei patru nepoți ai noștri. Am lăsat-o să mă ispitească, apoi i-am sus care este scopul vizitei mele :
– Mama Ana, ești de acord să-ți pun câteva întrebări despre cum este viața dumitale la această vârstă frumoasă ?
– D-apoi cum nu! Acum vreo două trei zile, a venit la mine cineva de la radio, de la Timișoara și m-a întrebat de toate ! Ți-oi răspunde și ție la ce mă întrebi !
– Spune-mi, te rog, în ce an te-ai născut ?
– M-am născut în anul 1922, în aprilie. M-au trecut „la matriculi” câteva zile mai târziu, pe 17 aprilie, că așa era pe vremea aceea… Dacă ai mei au avut vreo treabă, pe care era „musai” s-o termine, nu s-au lăsat, așa mi s-a spus, până nu au terminat-o, apoi au mers la Primărie să anunțe nașterea mea.
– Deci ai împlinit, în aprilie, 102 ani ! (Mulți înainte, mamă Ana, îi urez eu, nu tocmai convinsă că vor fi foarte mulți peste această vârstă…)
– Mulțămesc, fată, dar o fi vremea să merg la moșul meu, care a pășit în lumea celor drepți, de mulți ani… E greu atunci când îți moare ortacul…
Uimită de luciditatea ei, am continuat s-o ispitesc despre câte-n soare și-lună!
– Mamă Ana, spune-mi, te rog ce-ți mai amintești despre părinți și bunici, despre anii de școală, despre copiii din vremea dumitale !
– Părinții mei, Dumnezeu să-i ierte, au fost Iglica și Ion. Am avut și-un frate, pe care-l chema Ion, ca pe tata, dar a murit de mulți ani. Despre bunici, nu cam știu nimic, au murit devreme, înainte de a mă înălța eu, ca să-i pot cunoaște bine și să-i întreb una-alta… Până m-am măritat și încă vreo câțiva ani după aceea an stat în Dubaucea, pe lângă spital, Școală multă n-am făcut, numai patru clase. Pe vremea mea erau mulți copii la școală, dar puțini învățători…În clasa întâia am avut un învățător tare bun, unul pe care-l chema Ardeleanu… Eram vreo 72 de copii și un dascăl, așa că a trebuit să ne desfacă în două clase, unii la Ardeleanu, alții la Minuța ! Apoi am învățat cu domnișoara Floarea Matei, cea care a condus fanfara, cu care a fost și la București. De la ea am luat o palmă peste cap… ( zâmbește amintirii, apoi tace, preț de câteva secunde).
– De ce ai primit o palmă ? Îți mai amintești?
– Da cum nu ! Nu am făcut nicio prostie, numai că Doamna noastră ținea tare mult să ne învețe să vorbim „pe domnește”. Așa că, la un moment dat, arătându-mi un nasture, m-a întrebat ce este acela. Am sus că-i un bumb și imediat am fost pedepsită ! Da eu, și astăzi tot „bumb” îi zic !
– Domnișoara v-a învățat și cântece?
– Da, ne-a învățat ! Țân minte ș-acuma unul…Și cu vocea nesigură, tremurândă, îmi cântă: „o țară-avem frumoasă ca un rai / și-un rege brav ca soarele de mai” , iar eu observ că păstrează linia melodică.
– La câți ani te-ai măritat, mamă Ana ?
– La 18 !
– Și îți mai amintești cum a fost pețeala ?
– Nu prea, pentru că Tudor, omul meu, era din alt sat, de la Pârvova… Venise șăgârt, pe la 13 ani, să învețe meseria de rotar de la un neamț, Lepși. logodna am făcut-o la 18 ianuarie, iar nunta pe data de 23 februarie (memorie la peste 102 ani !!!) Tudor a fost cu 14 ani mai bătrân decât mine… Când a început războiul, în 29 iunie, l-au luat și a făcut patru ani de război Treaba lui era să adune răniții și să-i ducă la spital. A avut noroc, Dumnezeu l-a ferit și nu a fost rănit. Înainte de a se termina războiul a fost prin Basarabia, Crimeea , Stalingrad…
– În tinerețe, ai fost angajată la vreun loc de muncă ?
– Nu ! Am lucrat la colectiv, pentru norme și în grădina casei, c-am avut la ai mei grăgină mare, cu pruni, meri, peri, cireși și vișini ! Era acolo ca un rai ! Dar, când fata mea, Delia, era mică, eu m-am îmbolnăvit rău. ( Fața i se întunecă, amintindu-și acest episod din viața ei.)
– Era doctor în sat ? Cine te-a vindecat ?
– Da, am avut un doctor tare buun, pe domnul doctor Iosif Olariu, un om de-al lui Dumnezeu…
Și mama Ana îmi povestește cu lux de amănunte despre boala ei și insistă asupra faptului că, fiind casa doctorului în vecinătate, acesta a trecut pe la ea, să-i urmărească evoluția bolii, în fiecare dimineață, înainte de a merge la slujba lui, la spital.
– Mi-ai spus că ai stat în Dubaucea. Cum de te-ai mutat aici, unde stai acuma ?
– Noi ne-am făcut casa asta, după cum am vrut-o. Tudor câștiga bine, era șofer pe autobuz și făcea curse de la Oravița, la Orșova, apoi l-au pus un fel de șef la Oravița. Cu ochii umeziți de amintirea acelor ani, mama Ana mi-a vorbit minute întregi despre el, subliniind: la toate se pricepea omul meu. A fost om bun, îmi spune, pentru că atunci când era cu autobuzul lua elevi de pe traseu, care îl așteptau în stații, chiar dacă unii mai sărăcuți, nu aveau bani pentru bilet. Aceștia îi mai dădeau când și când lapte, brânză, ouă, fructe, atunci când aveau.
– Dacă nu ai avut și dumneata slujbă, cum ați ținut fata la facultate ?
– Tudor avea „la lună”(salariu!), iar eu am făcut lucru de mână și mai intra un ban în casă. Pe lângă croșetat și cusut, am ținut „hoară” multe (păsări de curte). Am avut așa cotețe faine, bine împărțite: În unele, rațe, în altele găini, iar cloțele, să nu le deranjeze celelalte, erau de altă parte. Am ținut și tăiat porc, iarna. De toate am avut în casă… Dar acum, la bătrânețe… Tudor s-a îmbolnăvit, l-am ținut patru ani la pat, apoi a murit.
– Ce-ți amintești mai cu drag, din tinerețele dumitale ?
– Nigeile, horele, Paștele, Crăciunul și alte sărbători… Uneori îmi vin în minte cântecele junilor, care cântau noaptea pe la ferestrele fetelor de măritat. O fost frumos pe vremea mea ! Acuma tinerii se duc la discotecă, dar nu joacă frumos, ca-n vremea noastră. Copiii stau toată ziua cu nasul în telefon, nu mai aleargă, nu se mai suie prin copaci, nici se mai joacă de-a prinselea, în bumbi, moara, sau alte jocuri !
Îmi iau rămas bun de la cea mai bătrână femeie din Bozovici, cu senzația că am fost, pentru un ceas, martora altor vremi, cu oameni harnici, credincioși, așezați la casele lor, nelipsiți duminica de la biserică… N-am aflat secretul longevității intervievatei mele, însă i-am părăsit casa cu sentimentul că mi-am ancorat , pentru un ceas, existența într-o oază de liniște, de bună înțelegere, de aleasă omenie. I-am promis bătrânei că voi reveni și am remarcat, în ochii ei, o sclipire vioaie, când mi-a spus: Să mai vini, să ne mai vorbim !
Și dacă din “Cetatea de foc”, Reșița a devenit „Orașul cu poeți”, iată că transformările continuă și Costel Simedrea este primul dintre poeții de pe malul Bârzavei, ale cărui creații sunt puse pe portativ și apar într-o carte. Acest volum, intitulat “Muzică vocală, cu subtitlul Cântece de Sabin Pautza, pe versuri de Costel Simedrea”, a fost lansat în premieră la cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional “Sabin Pautza”. Cartea a apărut la Editura Muzicală din București și are prefața semnată de scriitorul Nicolae Sârbu.
Evenimentul a fost susținut de soprana Adina Covaci, profesoară la Liceul de Artă “Ion Vidu” din Timișoara și soprana Silvia Sorina Munteanu, conf. univ. dr. habil. la Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad. La pian au fost acompaniate de Sebastian Covaci, student la Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara și doamna Carmen Stettner, profesoară la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” din Arad.
Manifestarea a fost organizată de Societatea pentru Cultură “Metarsis”, reprezentată de Camelia și Lucian Duca.
Ședința de Consiliu Director al UZPR din 11 noiembrie 2024, întrunită statutar, a avut pe ordinea de zi mai multe teme de actualitate pentru activitatea Uniunii.
Președintele Sorin Stanciu a menționat faptul că la 31 octombrie 2024, UZPR înregistrează o situație financiară stabilă, cu excedent. De asemenea, s-a referit la situația acordării adeverințelor prin care jurnaliștii pensionari pot beneficia de indemnizația prevăzută de legea 8/2006. Menționând fluxul constant de înscrieri în UZPR, 472 de la începutul anului, președintele UZPR a reliefat faptul că majoritatea sunt tineri: „Doar de la preluarea mandatului noii conduceri am înregistrat 138 de membri noi, ceea ce reflectă inteesul tinerilor noștri colegi pentru calitatea de membru al UZPR”.
Ruxandra Săraru a detaliat pe marginea activității Comisiei de acordare a Premiilor UZPR pe anul 2024, care va avea loc pe 18 noiembrie, la Teatrul „Ion Creangă” din București, prezentând lista celor care vor primi distincțiile, precum și argumentația care a stat la baza deciziei juriului pentru fiecare caz în parte.
Considerând selecția pentru acordarea distincțiilor UZPR foarte judicioasă, Adrian Ursu a propus o extindere a invitației de a participa la festivitate pentru studenții de la Facultatea de Jurnalism, precum și înființarea unei secții de corespondenți de război în cadrul Muzeului Militar.
La rândul său, Mircea Pospai a felicitat juriul pentru selecția jurnaliștilor care vor fi premiați de UZPR, reliefând „structura cuprinzătoare, care include toate domeniile presei”.
Andreea Crețulescu a menționat necesitatea relaxării regulilor de acordare a distincțiilor UZPR și spre numele sonore ale tinerilor jurnaliști de investigație, cu activitate recunoscută.
Cornel Cepariu a observat că jurnalismul din teritoriu nu este reflectat suficient de pregnant în lista finală a premianților Uniunii. În context, Monica Zvirjinschi a propus conceperea unui regulament distinct pentru premierea excelenței în jurnalism, în așa fel încât să fie extinsă aria de acoperire, precum și instituirea de către UZPR a unor premii separate, pentru activitatea filialelor care include tot spectrul evenimentelor culturale și sociale în care sunt implicați membrii Uniunii. Președintele Sorin Stanciu a menționat necesitatea ca noul regulament să fie trimis în teritoriu, pentru aprobarea de către filiale.
Referindu-se la faptul că lista celor selectați pentru premiere „acoperă tot spectrul media”, Claudius Dociu a propus organizarea în viitor a unor Gale ale Premiilor UZPR și în teritoriu.
În continuare, Marian Nencescu s-a referit la rezultatele acțiunii de evaluare a publicațiilor care vor apărea sub egida UZPR. Până în prezent, s-au înscris pentru acordarea egidei Uniunii un număr de 41 de publicații din țară și din străinătate, respectiv reviste (mai puțin ziare), site-uri culturale, emisiuni culturale ale unor posturi de radio. După evaluarea provizorie, un număr de 25/26 de publicații selectate vor fi evaluate de o comisie specială, alcătuită din Mădălina Corina Diaconu, Marian Nencescu, Dan Constantin, Lavinia Betea, Teodora Marin, Adrian Suciu, din perspectiva încadrării în criteriile generale de acordare a egidei: periodicitatea, performanțele culturale și artistice, calitatea textelor publicate, notorietea Comitetelor de redacție, a colaboratorilor, structura publicistică, genurile abordate. Lista finală va fi prezentată spre aprobare Consiliului Director în perioada următoare.
Lavinia Betea a propus extinderea colaborării membrilor UZPR și filialelor cu studenții la facultățile de Jurnalism din București și din țară, inclusiv cu cele private.
Emil Stanciu a anunțat proiectul „Bucureștiul creativ”, derulat cu fonduri europene, din care UZPR ar urma să facă parte și a menționat că va anunța detaliile în viitoarea ședință de Consiliu Director.
Ședința a fost încheiată de Mădălina Corina Diaconu, care a îndemnat colegii să implice UZPR în conferințe, mese rotunde, proiecte și parteneriate cât mai diverse.
Următoarea ședință de Consiliu Director va avea loc pe 9 ianuarie 2025.
Polițiștii IPJ Hunedoara sprijină unitățile școlare în înființarea patrulelor școlare, care vor desfășura activități preventive și de fluidizare a traficului rutier în zona adiacendă unităților de învățământ.
În contextul creșterii cotelor de trafic rutier în apropierea unităților de învățământ și al preocupării crescute pentru siguranța elevilor, polițiștii Serviciului Rutier Hunedoara – după cum ne relata comisarul șef, Bogdan-Gabriel Nițu, în calitatea sa de purtător de cuvânt – sprijină o nouă inițiativă: înființarea patrulelor școlare în zonele cu trafic intens din apropierea școlilor. Proiectul, dezvoltat în colaborare cu unitățile școlare, autoritățile locale și comunitățile de părinți, are scopul de a asigura o mai bună protecție a elevilor pe drumul public, la intrarea și ieșirea din unitățile școlare.
Patrulele școlare, formate din câte 6 elevi voluntari și un profesor coordonator, vor asigura dirijarea traficului în zonele aglomerate, supravegherea traversării pietonilor și monitorizarea respectării regulilor de circulație de către șoferi. Aceștia vor fi instruiți să gestioneze situațiile de trafic și să ofere sprijin pietonilor pentru o traversare sigură, întreaga activitate fiind permanent supravegheată de polițiști rutieri.
Prima patrulă școlară a acționat în preajma Școlii Gimnaziale Mircea Sântimbreanu din municipiul Brad. Elevii unității de învățământ au fost entuziasmați de această inițiativă, prin care polițiștii își propun să contibuie la asigurarea unui trafic rutier sigur pentru elevi, mai ales în intervalele orare de vârf, când copiii și părinții se deplasează către școală sau pleacă acasă.
În cadrul acestei inițiative, elevii voluntari vor participa la cursuri de instruire susținute de polițiști rutieri, în care vor învăța cum să sprijine la dirijarea traficului și să fie un exemplu de respectare a regulilor rutiere.
De asemenea, proiectul prevede organizarea unor campanii de informare în școli și distribuirea de materiale informative pentru a conștientiza importanța siguranței rutiere în rândul tinerilor și va fi extins și la alte unități de învățământ din județ.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Este încă o autentică atmosferă de toamnă, iar la Palatul Copiilor Deva – Structura Hațeg, elevii vin cu mult drag, atât cei vechi cât și cei noi, adică boboceii.
Adriana Trif Vințan
Încetul cu încetul – spunea recent prof. Adriana Trif Vințan – ne-am intrat în ritmul activităților, lăsând zburdălnicia și călătoriile din vacanța de vară, închise bine în sipetul amintirilor.
Noutățile din Clubul Copiilor Hațeg sunt prezente. Din acest an școlar în cadrul cercului de muzică vocal-instrumentală au apărut două grupe de extra cerc și anume o grupă de teatru și o grupă de atelierul fanteziei.
După cum se știe, teatrul merge „mână în mână” cu muzica și ca viitori soliști vocali, elevii trebuie să cunoască foarte bine expresivitatea, mimica și gestica corporală care, la rândul lor transmit foarte mult alături de vocea interpretului.
Atelierul fanteziei este grupa unde încercăm pe cât posibil să dăm viață diferitelor obiecte reciclabile, să ne punem fanteziile în aplicare, iar ceea ce facem să îmbucure familia sau persoanele care primesc aceste obiecte.
Cercurile de dans clasic, informatică, cultură și civilizație engleză și pictură-desen se derulează exact ca în anii trecuți, fără modificări.
Mulți dintre elevi s-au înscris la ,,Balul bobocilor” de la Liceul Teoretic „I.C. Brătianu” din Hațeg, liceu cu care noi avem un parteneriat și o colaborare deosebită de foarte mulți ani.
Pe lângă elevii care au participat ca și concurenți, Saviana Drămnesc, una dintre elevele noastre talentate a susținut două momente de solo, unul de dans și unul vocal.
De asemenea, în perioada de vacanță, cercul de muzică a participat la Concurs Național „Do SummerArt” Ediția a II-a Online unde am obținut premiul I cu Saviana Drămnesc și un premiul II cu un duet format din Maria Dănescu și Lucas Mircea.
Mare ne este bucuria că încă mai sunt copii care vor să facă ceva creativ pe lângă școală și butonatul telefoanelor.
Va urma să se desfășoare ,,Carnavalul toamnei ”, o activitate la care participăm cu toate cercurile și prin care ne luăm rămas bun de la timpul frumos și suntem fericiți de roadele dăruite de ogor. Aici vom cânta, dansa și susține diferite jocuri distractive. Bineînțeles vom degusta din bunătățile toamnei.
9 noiembrie 2024, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Martin de Tours”, Brezon:
Sfântă Liturghie de hram, cu prilejul sărbătoririi Sfântului Martin de Tours, cu păr. Tiberiu Szabó (Anina / Oravița).
9 noiembrie 2024, ora 12.00, spațiul din fața Bisericii Romano-Catolice „Sfântul Martin de Tours”, Brezon:
Program cultural cu prilejul hramului, al sărbătoririi Sfântului Martin de Tours, cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
9 noiembrie 2024, ora 14.00, sediul Asociației Umanitare Germane „Hennemann” Vârșeț / Serbia:
Întâlnire de lucru a responsabililor asociației din Vârșeț cu președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin în vederea încheierii unui parteneriat între cele două organizații ale comunităților germane din regiune.
9 noiembrie 2024, ora 15.00, Universitatea „Partium” Oradea:
Participarea grupului muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) la programul aniversării a 30 de ani de activitate ai corului Forumului Democrat al Germanilor din Oradea.
10 noiembrie 2024, începând cu ora 16.00, Memorialul Revoluției din Timișoara și Casa „Adam Müller-Guttenbrunn” Timișoara:
35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.
La invitația Fundației Corneliu Coposu, președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin participă la evenimentele organizate cu prilejul celei de a VII-a ediții a Galei Corneliu Coposu.
11 noiembrie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
106 ani de la terminarea Primului Război Mondial
Expoziție de fotografii din colecția Erwin Josef Țigla, reprezentând câteva dintre monumentele din Banatul Montan, ridicate în amintirea victimelor celor două conflagrații mondiale.
Expoziție de filatelie dedicată Primului Război Mondial, din colecția Erwin Josef Țigla.
11 noiembrie 2024, ora 17.00, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:
Devoțiune cu prilejul sărbătoririi Sfântului Martin de Tours.
Programm für die Zeitspanne 29. – 31. Oktober 2024:
9. November 2024, 11:00 Uhr, römisch-katholische „St. Martin von Tours “-Kirche, Bresondorf:
Kirchweihmesse zum Fest des Heiligen Martin von Tours (11. November), mit Pfr. Tiberiu Szabó (Anina / Orawitza).
9. November 2024, 12:00 Uhr, Platz vor der römisch-katholischen „St. Martin von Tours “-Kirche, Bresondorf:
Kulturprogramm zum Kirchweihfest, mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
9. November 2024, 12:00 Uhr, Sitz des Deutschen Humanitären Vereins „Hennemann” Werschetz / Serbien:
Arbeitsbegegnung zwischen den Vereinsleitern in Serbien und dem Vorsitzenden des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen in Anbetracht der Unterschreibung einer Partnerschaft zwischen den beiden deutschen Vereinen.
9. November 2024, 15.00 Uhr, Universität „Partium” Großwardein:
30 Jahre Chor des Demokratischen Forums der Deutschen in Großwardein. Die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas) nimmt teil in Vertretung der Banater Berglanddeutschen.
10. November 2024, ab 16.00 Uhr, Gedenkstätte der Revolution in Timișoara und „Adam Müller-Guttenbrunn”-Haus Temeswar:
35 Jahre Dezember-Revolution von 1989.
Auf Einladung der Corneliu-Coposu-Stiftung, nimmt der Vorsitzende des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen an den Veranstaltungen innerhalb der Gala, Corneliu Coposu gewidmet, VII. Auflage, teil.
11. November 2024, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
106 Jahre seit dem Ende des Ersten Weltkriegs: Präsentation der Fotoausstellung von Denkmälern, die dem I. und II. Weltkrieg gewidmet wurden und sich im Banater Bergland befinden (Autor: Erwin Josef Țigla) und einer Philatelie-Ausstellung zum I. Weltkrieg (Sammlung Erwin Josef Țigla).
11. November 2024, 17:00 Uhr, römisch-katholische „Maria Schnee“-Kirche, Reschitza:
În Reșița, în urmă cu 90 de ani, în luna octombrie 1934, apare primul număr al revistei „Reșița pitorească” – o revistă de turism, într-o ținută grafică impecabilă, cu numeroase imagini fotografice înfățișând fermecătorul peisaj al Munților Banatului.
Pe coperta a doua din interiorul revistei apare următorul cartuș: Reșița pitorească. Revistă de turism, Anul I, nr.1, octombrie 1934, apare trimestrial.
Organ de propagandă al Societății de turism ale S.S.U.D.R. (Societatea Sportivă a Angajaților de la Uzinele și Domeniile din Reșița). Tipografia Carol Otzimaș Bocșa Montană. Cenzurat. 20 lei.
Redactor Gheorghe COȘMA – care semnează și articolele ,,Peștera Stîrnicului” și „Cascadele Beușniței”. Format A4 (31/22cm). Clișeele executate la zincografia ,,Tizian” din Cluj.
„Întâiul cuvânt” al revistei anunță programul și scopul acestei publicații: „Vom contribui nu numai la prospectarea turismului, grăbind roadele sale, ci cunoscându-le întregul mândru pământ românesc, sufletele noastre desfătate în cuprinsul naturii se vor înălța în dragostea sfântă de Țară – inima turismului”.
Spicuim din cele 32 de pagini, titluri semnate de cunoscute personalități: „Turismul, factor de educație și progres” de Valeriu Pușcariu, „Bârzava” de I. Simionescu, „Peștera Comarnicului” de Ernest Balog, „Un puieț de molift și… un gramofon” de C. „Regiunea noastră” de Alexandru Tietz, „Turismul în țara cântecului” de Ilie Rusmir, „Carașul vânătoresc” de Dr. Ioan Bolboca, „Peisaj de lăstuni” de O.S. „Din trecutul Reșiței” de Gheorghe Cimponeriu, „Sus, pe Semenic” de G.C. „Ocna de Fier” de Gheorghe Dinteanu, „Educația fizică” de Ana Popovici.
Ecouri în presa vremii despre revistă
Revista bănățeană ,,Fruncea” , anul I, nr. 2, din 8 decembrie 1934, consacră un amplu articol despre apariția revistei de turism „Reșița pitorească”, p.2, iată ce scrie autorul articolului, care semnează g.e.h.: „A fost o surpriză. O foarte plăcută surpriză apariția primului număr la începutul lui Noiembrie. Într-o tipografie obscură de provincie să iasă o revistă așa de bine din punct de vedere tehnic și așa bogată în conținut… S-a văzut imediat că redactorul noului organ-dl. George Cosma-nu poate fi un debutant în publicistică. Gustul fin în aranjarea materialului desvălește pe acelaș incorigibil animator de energii, ori unde îl poartă dorul de orizonturi noi și neexplorate.”
În cuprinsul articolului, autorul se referă la conținutul revistei: „În cele 32 de pagini, întâlnim tot condee bune, nume cunoscute: Valeriu Pușcariu, Prof.univ. I. Simionescu, Dr. E. Balog, George Cosma, A Tietz, Prof. Ilie Rusmir, Dr. Ioan Bolboca, Prim-inspector Gheorghe Cimponeriu, Gheorghe Dinteanu, Prof. Ana Popovici, George Crăiniceanu etc. Iar cât privește fotografiile, regretăm că nu le putem avea și în ilustrate-poștale, să le trimitem la toți prietenii….
În finalul articolului: „Reșița pitorească” apare trimestrial (Redacția: Bul. Regina Maria 15, Reșița). Așteptăm cu nerăbdare și numărul 2! Încă două luni de așteptare…”.
Din informațiile pe care le deținem, culese în anul 1980, nu a mai apucat niciun număr.
Ideea apariției unei reviste de turism – se menționează în prezentarea ziarului „Glasul muncitorului român”, din 23 decembrie 1934, p.2, – „nu este rea. Este chiar bine-venită. Mai ales pentru reșițeni, care sunt așa mari amatori ai turismului. Apariția acestei reviste este și o bună reclamă pentru Reșița, prin multitudinea și prin frumusețea clișeelor din revistă.”
De asemenea, despre revista „Reșița pitorească” găsim consemnări în periodicele: „Universul” din 13 octombrie 1934, p.316; „Patria” din 26 iulie 1934, p.94; „Dimineața” din 16 iulie 1935, p.218; „Țara noastră” din 13 octombrie 1935, p 90; „Renașterea Bănățeană” din 28 martie 1992, p.321; „România liberă” din 15 februarie 1973, p.79; „România pitorească” din 1 februarie 1980, p.39; „Almanah turistic 1982”, p.83; „Almanah turistic 1984”, p.78; „Flamura” din 25 septembrie 1984, p.96 etc. – majoritatea prezintă revista care apare în condiții grafice deosebite, concurând cu revistele turistice consacrate din Occident și cu interesante articole despre frumusețile Munților Banatului.
În paginile din finalul revistei sunt spicuiri din:
• „Pe plaiuri de munte” de I. Simionescu,
• „Speologia” de G. G. Racoviță,
• „În Banat” de Vasile Goldiș,
• „Cartea munților” de Bucura Dumbravă,
• Rezultatul concursului de tir,
• Cercetășie,
• Viața sportivă: Fotbal, Box, Atletism, Gimnastică.
• Informațiuni.
Pe copertă este înfățișată Cascada mare a Beușniței, din Munții Aninei. Analizând din punct de vedere jurnalistic, în revistă găsim multă informație științifică, apropiată de presă științifică, apoi, ca gen jurnalistic din perioada interbelică, sunt prezente reportajul de călătorie, itinerariile turistice prezentate.
De asemenea, nu lipsește reclama turistică (Stațiunea Aurora Banatului, Sommerfrische), sau reclame industriale și comerciale – Uzinele și Domeniile Reșița (U.D.R.) – pe două pagini; reclame culturale și a ziarelor locale („Cinema Cultural” și ziarele: „Națiunea” și „Glasul muncitorului din Reșița”) precum și o reclamă financiară: Împrumutul de înzestrare a Țării 4 ½% din 1934 a Ministerului finanțelor (1 pagină), astfel că în cuprinsul revistei sunt înseilate patru pagini de reclame.
Revista „Reșița pitorească” a devenit o raritate în peisajul periodicelor din perioada interbelică.
7 noiembrie 2024, ora 19:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
Expoziție „De prin timpuri trecute…“: Din istoria aparatelor de radio, a pick-up-urilor și a casetofoanelor. Din colecția: Eugen Ernest Hertz (Bocșa).
Incursiuni muzicale: grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
7. November 2024, 19.00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
Ausstellung „Von anno dazumal…“: Aus der Geschichte der Radioapparate, der Pick-ups und der Kassettenrecorder. Aus der Sammlung von Eugen Ernest Hertz (Bokschan).
Musikalische Einlagen: die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
Lucrare prezentată de prof. Tudor DEACONU, membru UZPR Filiala Caraș-Severin, la secțiunea Presă din cadrul Conferinței Istoricilor din Banatul de Munte (a III-a ediție), 19 octombrie 2024, Șopotu Vechi.
Conferința a fost organizată de către Primăria și Consiliul Local Dalboșeț, sub coordonarea istoricului Dr. Dacian Rancu, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Muzeul Banatului Montan Reșița.
Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an manifestarea a cuprins în desfășurarea sa și participarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin membrii ai filialei, alături de reprezentanți ai conducerii sale centrale. Participarea a constat în cuprinderea primei părți a Colocviilor presei din Banatul de munte în lucrările conferinței, aceste colocvii fiind organizate de către Clubul Presei din Banatul de Munte al filialei UZPR Caraș Severin. (https://uzprcarasseverin.org)
CUVINTE CARE CONTEAZĂ – CONCURS DE INTERVIURI „OANA CENAN GLĂVAN”
Societatea pentru Cultură METARSIS, Uniunea Ziariştilor Profesioniști din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști – Filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Județean Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul IORGOVICI” Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin organizează CONCURS DE REPORTAJE „DORU DINU GLĂVAN” și CONCURS DE INTERVIURI „OANA CENAN GLĂVAN” „Micii mari jurnalişti” ed.a III-a 2025, „Cuvinte care contează”.
Concursul își propune să descopere, să pună în valoare și să promoveze talente provenite din rândul elevilor cărășeni, clasele V-VI, VII-VIIl şi IX-XII. Recomandăm ca reportajele și interviurile să se axeze pe personalități marcante și realitățile județului Caraș-Severin sau a oraşului Reşița aflat, evident, într-o etapă de redefinire economică, industrială, socială și culturală, relevând legăturile tinerei generații cu „Cetatea de Foc” în anul 254 de istorie industriala; să surprindă actualitatea în mod autentic, plastic, cu atitudine. Reportajele scrise si interviurile avand ca titlu „Cuvinte care contează” pot să evoce personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând legătura emoțională, afectivă, pozitivă a tinerilor cu locuri, oameni, culturi, etnii, popoare și chiar țări.
Concursul își propune să mențină vie amintirea ziaristului, corespondentului, jumalistului Doru Dinu Glăvan (07 iunie l946- 31 octombrie 2021) și a jurnalistei Oana-Maria Cenan- Glăvan ( 17.07.1973- 07.11.2023).
Textele pentru clasele: V-VI vor avea min. 16 rânduri- max. 32 rânduri, clasele VII-VIII şi IX-XII min. 32 rânduri- max. 96 rânduri. Acestea vor fi însoțite de datele de indentificare ale autorului: nume, prenume, clasa, şcoala, profesor coordonator, telefon şi adresa de e-mail şi vor fi transmise în font 12 Normal, Times New Roman, spațiere 1.5.la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro sau în scris pe adresa Societatea pentru Cultură METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin.
Interviurile realizate de elevi vor fi însoțite de aceleași date de indentificare și vor fi trimise, pe aceeași adresă, în format digital.
Un juriu de specialişti va acorda următoarele premii pe categorii de concurenți:
Premiul I, II, III, Mențiune pe cele două secțiuni REPORTAJ și INTERVIU
Se vor acorda:
Premiul Societății pentru Cultură METARSIS
Premiul UZPR filiala Caraş-Severin
Premiul Bibliotecii Județene „Paul IORGOVICI”
Premiul familiei Cenan- Glăvan
Premiile vor fi publicate pe site-ul UZPR București, pe Podcast-ul Radio UZP România și în revista REFLEX- artă cultură civilizație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România.
Reportajele și interviurile realizate vor fi trimise până la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro sau în scris pe adresa Societatea pentru Cultură METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin.
Gala de premiere: 07. 06.2025, ora 14:00, la sediul din Lunca Bârzavei al Bibliotecii Județene ,,Paul IORGOVICI”.
Muzeului Presei Bănățene inițiat de profesorul Gheorghe Rancu Bodrog, a fost inaugurat în data de 7 octombrie 2023, fiind constituit în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și cu Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat (APPRBl).Este primul muzeu de acest gen înființat în arealul Banatului Montan.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Dacian Rancu la Conferința Istoricilor din Banatul de Munte (a III-a ediție), 19 octombrie 2024, Șopotu Vechi.
Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an manifestarea a cuprins în desfășurarea sa și participarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin membrii ai filialei, alături de reprezentanți ai conducerii sale centrale. Participarea a constat în cuprinderea primei părți a Colocviilor presei din Banatul de munte în lucrările conferinței, aceste colocvii fiind organizate de către Clubul Presei din Banatul de Munte al filialei UZPR Caraș Severin. (https://uzprcarasseverin.org)
UZPR CARAS SEVERIN 