22 noiembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri culturale
În calitate de oaspeți: scriitorul reșițean Emil Sergiu Varga și cărțile sale, precum și Ion Gheorghe Chiran (Oravița) cu o expoziție de fotografii: „Din lumea peșterilor Banatului Montan“.
22. November 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Künstlerische Dialoge
Als Gäste, der Reschitzaer Schriftsteller Emil Sergiu Varga und seine Bücher und Ion Gheorghe Chiran (Orawitza) mit einer Fotoausstellung „Aus der Unterwelt des Banater Berglands. Höhlen, die sich sehen lassen“.
22 noiembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri culturale
În calitate de oaspeți: scriitorul reșițean Emil Varga și cărțile sale, precum și Ion Gheorghe Chiran (Oravița) cu o expoziție de fotografii: „Din lumea peșterilor Banatului Montan“.
24 noiembrie 2024, ora 16.00, Sala „Karl Singer” în Casa „Adam Müller-Guttenbrunn“, Timișoara:
Participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), formațiilor muzicale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas), a precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), toate din Reșița, la programul cultural organizat de corul „Temeswarer Liederkranz“ și formația de dansuri germane „Buntes Herbstreigen” din Timișoara, la 31 de ani, respectiv, 28 de ani de la înființare.
Expoziția de artă plastică cu caracter internațional, dedicată locomotivei cu abur, având motto-ul „Călătorind în timp”. Participă cu lucrări: Marinilda Boulay, Elisa & Ulysses Farias, Beto Nascimento, Eros Pinna, Giba Pinna (toți Brazilia), Peter Reinhardt (Germania), Franco Mora (Italia), Andrade Esau (Mexico), Aparicio Farinha, Amalia Soares (Portugalia), Ramon Moyab (Spania), Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabi Surugiu, Maria Tudur, Tatiana Țibru (toți din Reșița), Gabriela Băloiu, Lina Hortolomei, Bădiță Ioan Măric, Elena Ștefănescu, Maria Vintilă (toți din Bacău), precum și Mihai Dascălu (Oradea).
Prezentare de carte: „Cerul Pământului“, autor Dumitru Cristănuș (Sibiu / Reșița), apărută la Editura „Agnos“, Sibiu, 2024.
26 noiembrie 2024, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de cărți: „Grafeme (2)“, autoare Ada D. Cruceanu, apărută la Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2023, și „Bibliografia revistei «Reflex» (2015 – 2020)”, autoare Gabriela Șerban, apărută la Editura „TIM“ Reșița, 2024.
27 noiembrie 2024, ora 13.30, Casa Kolping, Caransebeș:
Prezentare de carte: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, autor: Siegfried Thiel.
Prezentare de carte: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, autor: Siegfried Thiel.
27 noiembrie 2024, ora 17.30, sediul Forumului German Dognecea:
Prezentare de carte: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, autor: Siegfried Thiel.
28 noiembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri literare. Invitat: poetul Iulian Barbu (Reșița) și cărțile sale.
29 noiembrie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de carte, numismatică și filatelie având ca tematică „Ziua Națională a României“, din colecția lui Erwin Josef Ţigla.
Programm für die Zeitspanne 22. – 29. November 2024:
22. November 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Künstlerische Dialoge
Als Gäste, der Reschitzaer Schriftsteller Emil Varga und seine Bücher und Ion Gheorghe Chiran (Orawitza) mit einer Fotoausstellung „Aus der Unterwelt des Banater Berglands. Höhlen, die sich sehen lassen“.
24. November 2024, 16:00 Uhr, „Karl Singer“-Festsaal im „Adam Müller-Guttenbrunn“-Haus, Temeswar:
Teilnahme des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea), der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca), der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas), sowie der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) und der Steierdorfer Kindervolkstanzgruppe (Koordination: Gabriela Plestici) am Kulturprogramm des „Temeswarer Liederkranzes“ und der Volkstanzgruppe „Bunter Herbstreigen“, anlässlich des 31. bzw. 28. Geburtstags.
Internationale Ausstellung mit Kunstarbeiten zum Thema Dampflokomotiven, unter dem Motto „Durch die Zeit wandernd“. Es stellen aus: Marinilda Boulay, Elisa & Ulysses Farias, Beto Nascimento, Eros Pinna, Giba Pinna (alle Brasilien), Peter Reinhardt (Deutschland), Franco Mora (Italien), Andrade Esau (Mexiko), Aparicio Farinha, Amalia Soares (Portugal), Ramon Moyab (Spanien), Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabi Surugiu, Maria Tudur, Tatiana Țibru (alle Reschitza), Gabriela Băloiu, Lina Hortolomei, Bădiță Ioan Măric, Elena Ștefănescu, Maria Vintilă (alle Bacău), sowie Mihai Dascălu (Großwardein).
25. November 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: „Cerul Pământului“ des Autors Dumitru Cristănuș (Hermannstadt / Reschitza), erschienen im Verlag „Agnos“ Hermannstadt, 2024.
26. November 2024, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek, Reschitza:
Buchpräsentationen: „Grafeme (2)“ der Autorin Ada D. Cruceanu, erschienen im „Castrum de Thymes“-Verlag Giroc, 2023, und „Bibliografia revistei «Reflex» (2015 – 2020)” der Autorin Gabriela Șerban, erschienen im „TIM“-Verlag Reschitza, 2024.
27. November 2024, 13:30 Uhr, Kolping-Haus, Karansebesch:
Buchpräsentation: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, Autor: Siegfried Thiel.
27. November 2024, 15:30 Uhr, DFBB-Forumssitz Oituz-Strasse Nr. 6, Reschitza:
Buchpräsentation: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, Autor: Siegfried Thiel.
27. November 2024, 17:30 Uhr, Forumssitz Dognatschka:
Buchpräsentation: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, Autor: Siegfried Thiel.
28. November 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Literarische Dialoge: als Gast der Reschitzaer Schriftsteller Iulian Barbu und seine Bücher.
29. November 2024, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buch-, Numismatik- und Philatelie-Ausstellung zum Thema „Nationalfeiertag Rumäniens“, mit Bestandteilen aus der Sammlung Erwin Josef Ţiglas.
În data de 19 noiembrie se împlinesc 37 de ani de la constituirea primului nucleu al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița. Pentru a marca evenimentul, în aceste zile au loc mai multe manifestări. Programul este următorul:
19 noiembrie 2024, ora 17.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița: Sfântă Liturghie de mulțumire în limba germană și română pentru cei 37 de ani de activitate, dedicată totodată Sfintei Elisabeta, patroana spirituală a asociației, cu păr. Veniamin Pălie.
19 noiembrie 2024, ora 18.15, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița: Scurt concert cu prof. Diana Silaghi și Ian Dinuț (violoncel) precum și cu corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
19 noiembrie 2024, ora 19.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița: Expoziție de fotografii și de filatelie având ca tematică „Sf. Elisabeta“, realizate de Erwin Josef Ţigla. Program cultural cu participarea următoarelor formații ale etniei germane din Reșița: Marianne & Petru Chirilovici, „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – adulții (coordonatori: Marianne și Nelu Florea).
La ceas aniversar, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița privește în urma ei, la cei 37 ani de activitate. Astfel, în perioada 19 noiembrie 1987 – 19 noiembrie 2024, asociația a organizat sau co-organizat un număr de 6.800 manifestări. Din acestea, 2.906 au fost organizate la Reșița. Existența unor filiale constituie dovezi clare în implicare zonală. De asemenea, 707 de manifestări au fost organizate sau co-organizate în localități unde nu suntem prezenți prin filiale. Cele 1.488 de expoziții, cele 72 de manifestări distractive, precum sunt balurile, sau cele 369 de excursii organizate rotunjesc aria de activitate a asociației jubiliare, ca de altfel și cele 646 de manifestări cu caracter spiritual. Manifestări ca „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (34 de ediții), „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (34 de ediții) sau „Copiii desenează ținutul natal” (din doi în doi ani, 17 ediții) fac parte integrantă din mișcarea culturală județeană și națională. Alte manifestări precum „Primăvara culturală germană la Reșița” (22 de ediții), „Te salut, copilărie” (17 ediții), „Iunie – luna expozițiilor” (17 ediții), „Gărâna în septembrie“ (26 de ediții), „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (17 ediții) și „Toamna culturală germană la Reșița” (22 de ediții) stau de asemenea ca model în implicarea culturală din municipiu, din județ, din țară și chiar de peste hotare. Nu trebuie uitată și organizarea mai multor evenimente comemorative anuale dedicate deportării în fosta URSS și a deportării în Bărăgan. Asociația editează publicația „Echo der Vortragsreihe” („Ecoul Asociației”), alături de alte ediții speciale, dedicate principalelor evenimente ale etniei germane din Banatul Montan. De asemenea, trebuie amintite cele 130 de apariții editoriale și cele 29 numere din publicația „Info”. Restaurarea și păstrarea unor monumente ale etniei germane din Reșița precum și întreținerea mormintelor eroilor necunoscuți germani, căzuți în cele două Războaie Mondiale, se află de asemenea în planul de activități al asociației, ca și participarea, prin intermediul formațiilor culturale germane din municipiu, la manifestări cultural-artistice din țară și de peste hotare. În urmă cu doar câteva zile, Asociația noastră a primit o apreciere internațională. A fost o deosebită onoare pentru asociația noastră să i se confere, în data de 15 noiembrie 2024, la Neumarkt in der Steiermark / Austria, în cadrul vernisajului expoziției internaționale „Kinder malen ihre Heimat = Copiii desenează ținutul natal“, ediția a XVII-a, din partea Christinei Hofmeister, însărcinata grupului Austria din partea Fondation du Mérite Européen Luxembourg, Diploma de Onoare „Mérite Européen“. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, bazându-se pe cei 37 ani de activitate, va contribui și pe mai departe la viața culturală din județ și din țară. Este crezul celor activi aici. La ceas de sărbătoare adresăm un cuvânt de mulțumire tuturor acelora care au stat aproape de Asociație, celor care au ajutat-o și sprijinit-o, dar și membrilor săi, fără de care, astăzi, ea nu ar fi ceea ce este!
Continuând o frumoasă tradiție a celei mai mari organizații de breaslă din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a organizat, în sediul elegant al Teatrului „Ion Creangă” din București, unul dintre cele mai așteptate și mai relevante evenimente pentru mass-media: Gala Premiilor UZPR 2024.
Derulată sub deviza „Excelența în jurnalism”, festivitatea a fost deschisă de Sorin Stanciu, președinte al UZPR, și de Ruxandra Săraru, membru al Consiliului Director al UZPR, președintele juriului de acordare a Premiilor. „În această seară fac o reverență, cu sufletul deschis, către toți membrii noștri – și vreau să vă spun cu mândrie că celor 4.500 de membri pe care îi avea Uniunea noastră li s-au mai adăugat 500, ceea ce este un îndemn către colegii noștri de breaslă care nu ne sunt încă alături: veniți cu noi!”, a spus Sorin Stanciu. „Sarcina juriului nu a fost deloc una ușoară – anul 2024 a fost unul special din multe puncte de vedere, mai ales prin faptul că se împlinesc 35 de ani de la Revoluția din 1989. Ne-am străduit să-i celebrăm pe cei mai buni dintre cei buni”, a spus Ruxandra Săraru.
Jurnaliști din toate segmentele mass-media, tineri și seniori s-au reîntâlnit pentru a-i celebra pe cei distinși cu premii și a reafirma valorile unei profesii de excepție. În fiecare dintre cuvintele de introducere a laureaților Premiilor UZPR, colegii au relevat vocația și dedicarea pe care le implică jurnalismul făcut cu bună credință, care deservește publicul și adevărul și în care excelează fiecare dintre cei care au fost distinși cu cele mai prestigioase premii ale breslei.
Ca într-un cerc fast, festivitatea a început premierea unor tineri viitori jurnaliști din Oradea și s-a încheiat cu emoția acordării distincțiilor Omagiu (Opera omnia) unor publiciști de excepție, care și-au dedicat întreaga viață unui „monument simbolic al jurnalismului, pe care îl merităm cu toții”, după cum a spus Sorin Stanciu.
Juriul UZPR a decis acordarea următoarelor Premii de Excelență:
Jurnalism școlar – LOGOPAPER, Oradea
Presa scrisă, Cuget liber, Constanța
Presa de investigație – Ziarul de Gardă – Măriuța Nistor, Natalia Zaharescu, Rep. Moldova
Mangement de presă – Dan Preda
Carte despre profesia de jurnalist – Liviu Tofan
Fotojurnalism – Contantin Duma
Jurnalism radio – Ioana Brușten
Jurnalism TV – emisiunea Vorbește corect – Cristina și Radu Dănilă
Presa din diaspora – John Florescu
Jurnalism de război – Adelin Petrișor
Proiecte editoriale – revista Longevity
Campanii de presă – Alex Dima (ProTV)
Omagiu (Opera omnia) – Florea Firan, Coman Șova
Gala Premiilor UZPR a reflectat și în 2024 valoarea și importanța presei profesioniste, cea care contează, care are impact și care își aduce contribuția la bunul mers al societății și la informarea adecvată a publicului.
Chiar dacă nu am reușit încă să organizăm un eveniment special dedicat acestui fenomenal scriitor și istoric Ionel Bota, nu vom permite să treacă neconsemnat faptul că unul dintre cei mai harnici scriitori și cercetători de istorie a Banatului, de critică și istorie literară, unul dintre cei mai înzestrați oameni de cultură cu talent artistic, unul dintre cei mai apreciați promotori de carte și valori cultural-spirituale bănățene și nu numai, se află la ceas aniversar cu o sumă rotundă de ani.
Scriitorul și cercetătorul Ionel Bota a împlinit de curând nobila vârstă de 70 de ani! Ani pe care nu-i arată! Ani pe care-i poartă cu noblețe și discreție, calități caracteristice acestui valoros scriitor!
Ionel Bota, poet, editor, istoric al culturii și mentalităților, grafician, cantautor, traducător, unul dintre cei mai prolifici critici şi istorici literari, s-a născut la 31 octombrie 1954 la Lupeni, judeţul Hunedoara.
Absolvent al Facultății de Istorie şi Filosofie Universitatea Babeş-Bolyay Cluj Napoca, este doctor în istorie (1996) și din 2002 doctor în filologie.
De-a lungul timpului, Ionel Bota desfășoară diverse activități și deține mai multe funcții: profesor, muzeograf, ziarist, director al Centrului Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oraviţa, președintele Clubului Mitteleuropa Viena/Oravița, directorul Grupului de Publicații „Carașul” Oravița, al Editurilor Amalia Book Mitteleuropa și Clubul Mitteleuropa.
Fiind un harnic scriitor și cercetător, îl găsim în aproape toate publicațiile de specialitate ale vremii: ”Echinox”, „Napoca Universitară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Reflex”, „Orient latin”, „Anotimpuri literare”, „Clio”, „Timpul”, „Renașterea bănățeană”, „Tăt Banatu-i fruncea”, „Vatra”, „Vatra Veche”, „Contemporanul”, „Magazin istoric” „Luceafărul”, „Revista pedagogică”, „Revista muzeelor”, „Revista română de istorie”, „Banatica”, „Actualitatea literară”, „Banatul”, „Cafeaua literară”, „Tomis”, „Literatorul”, „Nedeia”, „Semenicul”, „Carașul”, „Foaia Oraviței”, „Arcadia”, „Ulysses” etc. și, cu deosebită mândrie și onoare, menționăm și revista „Bocșa culturală”.
Din anul 2010 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A debutat cu versuri în două publicații concomitent: „Echinox” și „Făclia” la Cluj-Napoca, în 1979.
Editorial a debutat în 1997 cu volumul Muntele şi poezia: eseu critic asupra poeziei lui Octavian Doclin.- Reșița: Editura Timpul, 1997. Apoi, cărțile curg, fie versuri, fie cronici, monografii etc.:[1]
Teatrul din Oravița: pliant de prezentare realizat împreună cu Gheorghe Jurma .- Reșița: Timpul, 1997;
„Poemele îngerului bețiv”.-Cerașu: Editura „Scrisul prahovean”, 1998;
Tânguitoarea cantilenă şi erosul purificator: eseu asupra poeziei lui Gheorghe Azap.- Reșița: Editura Timpul, 1999;
Visul şi inorogul: eseu asupra poeziei lui Nicolae Sârbu.- Reșița: Editura Timpul, 1999;
Bibliotecile din Banat 1850-1918, Editura Timpul, Reşiţa, 2000;
Privirea şi semnul: eseu despre poezia lui Gheorghe Zincescu.- Reșița: Editura Timpul, 2000;
Restituirea unei provincii: (istorie liberal cărășeană).- Reșița: Editura Timpul, 2000;
Eminescu şi Oraviţa.- Reșița: Editura Timpul, 2001;
Povestitorul şi provocarea destinului: eseu despre proza Ninei Ceranu.- Reșița: Editura Timpul, 2001;
Fals tratat despre „întemeierea melancoliei”: eseu asupra poeziei lui Iosif Băcilă.- Reșița: Editura Timpul, 2002;
Nostalgia arhaicului sau Triumful naraţiunii: eseu asupra prozei lui Nicolae Danciu Petniceanu.- Timișoara: Editura Eurostampa, 2002;
Istoria Teatrului Vechi din Oravița. Vol. I. 1817 – 1940. Pref. Gheorghe Jurma.- Reșița: Timpul, 2003;
În căutarea timpului poveste: eseudespre proza lui Marcu Mihail Deleanu.- Reșița: Editura Timpul, 2004;
Frigul postum.- Timișoara: Marineasa, 2005;
Istoria Teatrului Vechi din Oraviţa, vol. II, 1940- 2000.- Reșița: TIM, 2005;
Drum de fier – cale bătrână. Contribuţii tehnice româneşti la civilizaţia Europei…, Reșița: TIM, 2006;
Ademenirea cuvintelor.- Reșița: TIM, 2006;
Chipul melancoliei și alte mitologii subversive: eseu despre cărțile lui Titus Crișciu.- Oravița: Mitteleuropa, 2009;
Proza lui Mircea Cavadia: eseuri critice.- Timișoara: Marineasa, 2009;
Cartea despre povestea cuvintelor în anotimpul natal: poezia lui Nicolae Irimia.- Oravița: Mitteleuropa, 2009;
Mirajul provinciei: Despre discursul identitar în opera lui Gheorghe Luchescu.- Reșița: TIM, 2011;
George Enescu la Oravița.- Reșița: TIM, 2011;
Banatul Montan și Independența României: solidarități de ideal național la 1877 – 1878.- Reșița: TIM, 2012;
Teatrul Vechi din Oravița și vechiul Burgtheater din Viena: barocul vienez în România.- Timișoara: ArTPress, 2013;
Contribuții la istoria barocului muzical în Mitteleuropa: compozitori, interpreți și turnee muzicale în Banatul imperial, 1720 – 1800. Cazul Oravița/ (în colaborare cu Daniela Marchetti).- Reșița: TIM, 2018;
Oravița și Țara Carașului în preistorie și antichitate: studiu monografic.- Oravița: Tipo-Art, 2019;
Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane (1552-1718). În anexe, studiile Ion Gheorghe Chiran, Ionel Bota Podul medieval de la Grădinari (Caraș-Severin), Ionel Bota Basorelieful turc de la Oravița. –Oravița: Clubul Mitteleuropa, 2024;
Spectacolul poate începe. Despre o „poveste a textului” în scrisul lui Cornel Ungureanu.- Reșița?: TIM, 2024;
Istoria primelor căi ferate din sistemul feroviar al României. Oravița-Baziaș, 1854; Oravița-Anina, 1863.- Reșița: TIM, 2024.
Pe poetul și criticul Ionel Bota îl găsim în antologii precum:
Argonauţii, vol. II, Editura Facla, Timişoara, 1988
Nichita.- Reșița: Editura Timpul, 1996, 1998, 2003
Poeți din Banat: cele mai frumoase poezii. Antologie de Marian Oprea.- Timișoara: Brumar, 2011;
Porțile poeziei: Caietul Festivalului Internațional de Poezie Caraș-Severin, ediția a VII-a.- Reșița: TIM, 2017.
Porțile poeziei: Caietul Festivalului Internațional de Poezie Caraș-Severin, ediția a VIII-a.- Reșița: Info, 2018;
Oravița: Viziuni/ Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: Banatul Montan, 2018.
Iar despre scriitorul Ionel Bota și opera sa găsim referințe în volume importante precum: „Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin”/ Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu.- Reșița: Timpul, 1998; „Echinox”. Vocile poeziei/ Ion Pop.- Cluj-Napoca: Tribuna, 2008; Literatura Banatului: istorie, personalități, contexte/ Cornel Ungureanu.- Timișoara: Brumar, 2015; Enciclopedia Banatului: Literatura.- Timișoara: David Press Print, 2016; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; O carte pe zi/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2020.
Harnic și creativ, preocupat în permanență de promovarea actelor cultural-editoriale de calitate, maestrul Ionel Bota înființează și susține o seamă de publicații periodice, care mai de care mai interesant și atractiv: Acta Ethnographiae et Historiae.Țara Cărașului. Oravița. Etnografie. Istorie. Literatură. Mentalități. Imaginar. Antropologie. Director Ionel Bota. Redactor-șef Corina Vlădoiu; Arte: revistă de cultură europeană – Timișoara – Udine-San Daniele – Oravița – Timișoara: David Press Print. Director: Daniela Marchetti/ director Ionel Bota; Don Quijote. Revistă de cultură europeană. Director Odette Sofronescu. Revista face parte din Clubul Mitteleuropa, Grupul de Publicații Editate de Revista „Carașul” director Ionel Bota. Oravița; Foaia Oraviței. Istorice, culturale, pitorești. Fondat 1913. Oravița. Director Ionel Bota; Oravița. Confluențe culturale, istorice, artistice. Revistă de cultură. Serie nouă. Director Ion Gheorghe Chiran. Oravița: Editor: Grupul de publicații „Carașul”. Consilier editorial: Ionel Bota;Theatrum civitatis. Periodic de cultură și conștiință civică. Director: Maria Rogobete. Lugoj, județul Timiș. Editat de Clubul Mitteleuropa Carașul, director Ionel Bota; Ulysse. Revistă de cultură. Apare sub egida Primăriei Orașului Oravița în cadrul proiectului coordonat de Dumitru Ursu și Ionel Bota ” Imperial Burgtheater Oravița 1817 – 2017 în Grupul de publicații editate de Revista ”Carașul”, director Ionel Bota; Vatră almăjană. Revistă de cultură și civilizație. Bozovici-Țara Almăjului-România. Director Mariana Pâșlea. Revistă editată de Grupul de publicații „Carașul” , director Ionel Bota. De asemenea, de priceperea colegilor de la Oravița și de profesionalismul editorului Ionel Bota beneficiază și revista Arcadia de la Anina, redactor-șef Mihai Chiper.
Scriitorul și istoricul Ionel Bota este exemplul clar al creștinului veritabil care-și înmulțește talanții dăruiți de Dumnezeu. Iar această înmulțire înseamnă hărnicie și generozitate, dărnicie! Își înmulțește talanții în folosul comunității în mijlocul căreia trăiește, în folosul culturii Banatului și culturii române.
Astăzi, la ceas aniversar, dorim să-i transmitem acestui fabulos cărturar sincere urări de bine, gânduri de recunoștință și aleasă prietenie!
La mulți ani, Ionel Bota! La mulți ani, maestre!
Gabriela Șerban și echipa „Bocșa culturală”
[1] Menționez că sunt redate doar titlurile care se regăsesc în fondul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa.
Tata Oancea a rămas în memoria oamenilor ca o figură pitorească a Vasiovei şi a Banatului, unic prin unele fapte ale existenţei sale. El este cunoscut pentru ce a însemnat în literatura şi publicistica bănăţeană interbelică, dar mai ales pentru dragostea sa pentru cărţi şi creaţie.
Petru Encovetti Oance, cunoscut sub numele de Tata Oancea, s-a născut în Vasiova în 29 august 1881 (la acea vreme Vasiova era un sat între localităţile Bocşa Montană şi Bocşa Română) într-o familie de ţărani și a murit în 4 decembrie 1973 tot la Vasiova. Patru ani la școala românească din sat (Vasiova) și doi ani la cea nemțească i-au fost toate studiile absolvite. A fost un autodidact. Pasionat de carte, citeşte extrem de mult, dar şi „colecționează” cărți, astfel reuşeşte să-şi încropească o importantă bibliotecă personală, devenind un adevărat bibliofil.[2]
Înzestrat nativ cu talent, este un adevărat artist: sculptează în lemn (a realizat câteva iconostasuri – la Biserica din Vasiova, la Mănăstirea sf. Ilie de la Izvor etc.), desenează, pictează și… scrie. Scrie poezie, proză, memorialistică.[3]
Se cuvine să amintim volumele semnate de Tata Oancea: Primăvara. 1928; ed. II. Timişoara. 1936; ed. a III-a Arad, 2017; Vara. Oraviţa. 1928. Toamna. Timişoara. 1936; Anotimpuri: antologie întocmită de Mihai Deleanu. Reşiţa. 1970; ed. a II-a Timișoara, 2013; Moartea călugăriţei fără noroc. Reşiţa. TIM. 2010 (Bocșa – istorie și cultură; 21), dar și câteva dintre cele care fac referire la personalitatea lui Tata Oancea: 101 de picături de cerneală/ Petru Vintilă. Bucureşti. C.R. 1973; Ano, Ano, Lugojano: versuri în grai bănăţean. Selecţie, prezentări şi introducere de Gabriel Ţepelea. Timişoara: Facla, 1974; Presa şi viaţa literară din Caraş-Severin/ Gh. Jurma.Reşiţa. 1978; Imediata noastră apropiere / Cornel Ungureanu. Timişoara. Facla. 1989; Un fenomen bănăţean: ţărani scriitori, ţărani gazetari, ţărani compozitori/ Iosif Stănilă. Reşiţa. Timpul. 1994; Descoperirea Banatului/ Gheorghe Jurma. Reşiţa. Timpul. 1994; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin. Reşiţa. Timpul. 1998; Antologia poeziei în grai/ Ştefan Pătruţ. Lugoj. Dacia Europa Nova. 1999; Introducere în viaţa şi opera lui Petru E. Oance/ Cornel Ungureanu. Reşiţa. Modus P.H. 1999; Istorie şi artă bisericească/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica. Reşiţa. Timpul. 2000; Vi-l prezentăm pe Tata Oancea. Reşiţa. Timpul. 2001(Bocșa-istorie și cultură;1); Semenicul: revistă de literatură, artă și cultură. Serie nouă. Nr. 4/ 2001, Reșița, anul XXIX director Gheorghe Jurma; Tata Oancea şi literatura dialectală a Banatului/ Ştefan Pătruţ. Lugoj. Dacia Europa Nova. 2003; Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2008; Bocşa din inimă II/ Vasile Bogdan. 2010; Bibliotecile din Banat între 1850-1918/ Ionel Bota. Reşiţa. Timpul. 2000; A doua vârstă a lutului/ Daniel Botgros. Reşiţa. Timpul. 2003; Oameni şi locuri din Bocşa/ Iosif Cireşan-Loga şi Tiberiu Popovici. Reşiţa. TIM. 2006; Cărăşeni de neuitat I/ Petru Ciurea şi Falcă Constantin. Timişoara. Eurostampa. 2009; Folclorul şi etnografia în revista „Vasiova”/ Dumitru Jompan. Reşiţa. TIM. 2011(Bocșa – istorie și cultură); Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. I. Meandrele iubirii/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa-istorie și cultură); Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. II. La porțile iadului/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2016 (Bocșa – istorie și cultură); Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. III. Codul Vasiova 1929/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură); Antologia literaturii dialectale bănățene Poezie, proză, teatru) 1891-2017. Ed. a II-a/ Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă, Cornel Ungureanu. Timișoara: EUV, 2017; Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. IV. Rătăciri în labirintul Vasiova 1929/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2021 (Bocșa – istorie și cultură); Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. V. O revistă cât o lume/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 65); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).
De asemenea, se cuvine să menționăm un excepțional articol apărut în presa bănățeană și, evident, în revista „Bocșa culturală”(anul XVIII nr. 2 (97)/ 2017) intitulat „A venit Tata Oancea să vă aducă lumină”, articol în care prozatorul Toma George Maiorescu povestește Gabrielei Șerban aspecte importante și inedite din viața și parcursul publicistic și scriitoricesc al lui Tata Oancea.
Tata Oancea a trăit întreaga viață înconjurat de cărți și așternând pe hârtie, în sute de jurnale, întâmplările sale de zi cu zi. Datorită acestor jurnale au văzut lumina tiparului, până acum, cinci volume realizate de Vasile Bogdan sub titlul: „Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea”, dar și un film realizat de TVR Timișoara (Vasile Bogdan și Diana Trocmaier) dedicat personalității complexe a lui Tata Oancea.[4]
Și-a iubit satul enorm, ceea ce l-a și determinat să realizeze o revistă pe care s-o numească după satul lui „Vasiova”. „Tata Oancea n-ar fi existat fără „Vasiova”. „Vasiova” nu ar fi existat fără Tata Oancea. Însuși Petru E. Oance a renăscut ca Tata Oancea în paginile revistei. Un adevăr axiomatic, parcă acolo de când cerul și pământul. Niciunde și nicicând un om și o revistă nu par mai strâns, vital legate ca acestea”, scrie Vasile Bogdan în cel de-al treilea volum „Eu, Don Quijote al Banatului: Fantastica viață a lui Tata Oancea”, volum dedicat revistei „Vasiova” intitulat sugestiv „Codul Vasiova 1929”.
Așadar, “opera” sa de bază este revista „Vasiova”, pe care a realizat-o singur între anii 1929 – 1947. Este uluitor faptul că a reușit atâta timp să o susţină cu forţe proprii: a scris articole, a adunat materiale, a executat manopera tipografului şi corectorului, și-a făcut publicitate şi a alergat din loc în loc s-o vândă, s-o distribuie.[5]
Numărul 1 al revistei „Vasiova” a apărut în 1 ianuarie 1929 la Oravița, pe frontispiciul revistei fiind specificat faptul că „redacția și administrația este unde dă Dumnezeu, deocamdată Oravița, str. Principală 55”; tot pe frontispiciu este specificat că „Vasiova” este o „foaie literară” care „apare la 1 și 15 a fiecărei luni sub îngrijirea lui Petru E. Oance”. Abonamentul costa 150 lei pe an sau 6 lei un număr.
Există dosare, unele numerotate şi datate, în care Tata Oancea ţinea evidenţa abonaţilor la revista „Vasiova”. Trei dintre acestea deţin numele persoanelor abonate, iar un dosar conţine numele instituţiilor unde Tata Oancea trimitea revista.
Acest dosar oficial cuprinde anii de apariţie a revistei „Vasiova” 1931-1942, pentru fiecare an fiind întocmit un tabel cu următoarea rubricatură: numele instituţiei, locul, numărul de exemplare şi lunile. Apoi tabelul este ştampilat din locul de unde sunt trimise revistele. Ştampilele conţin locul şi data: ex. Oraviţa. Jud. Caraş 30 Dec. 1931 sau Timişoara 30. IX. 937. Astfel, unele tabele au ştampile din ambele localităţi.
Conform acestui dosar de evidenţă, Tata Oancea a trimis revistele „Vasiova” în toată țara, la instituţii precum: Ministerul de Interne Dir. G-rală a Presei şi Propagandei Bucureşti, Academia Română Bucureşti, Fundaţia Regele Mihai I Bucureşti, Ministerul de Externe Bucureşti, Consiliul de Miniştri Biroul Presei şi al Informaţiunelor Bucureşti, Căminul studenţilor Bucureşti, Cercul academic Bucureşti, Universitatea Iaşi, Biblioteca Ureche Galaţi, Universitatea Cenăuţi, Astra Sibiu, Universitatea Cluj, Insp. Artelor Cluj, Siguranţa Cluj, Siguranţa Timişoara, Siguranţa Reciţa, Tribunalul Oraviţa, Procuror regesc Oraviţa, Jandarmeria Oraviţa, Poliţia Oraviţa, Oficiul Poştal Oraviţa, Biblioteca Centrală Chişinău, Biblioteca R.Fer. I Iaşi, Garnizoana Pieţei Oraviţa. Este vorba de perioada 1931 – 1942. Dosarul se încheie cu o adresă (nr. 161 cenz. din 6 iulie 1943) din partea Prefecturii Judeţului Timiş Torontal, Biroul Cenzurii Presei care dispune următoarele:
„Către Direcţiunea revistei „Vasiova”, Timişoara, str. Mareşal Joffre, nr. 10.
În conformitate cu ordinul Domnului Mareşal Ion Antonescu comunicat nouă cu ordinul Ministerului Afacerilor Interne Nr. 16624/1943, binevoiţi vă rugăm a înainta pe adresa Preşedenţia Consiliului de Miniştri, Serviciul Presei, câte 3 exemplare din fiecare număr al publicaţiei Dvs., imediat după apariţie. Semnează Prefect. Subprefect Dr. M. Marcu şi şeful cenzurii”.
Celelalte trei dosare sunt mai simplist scrise şi conţin numele persoanelor care erau abonate la revista „Vasiova”. Acestea sunt din diverse localităţi, din diverse zone ale ţării. Aşadar, localităţile sunt scrise în ordine alfabetică, iar la fiecare localitate sunt notaţi cu numele abonaţii, tot alfabetic.
Un dosar cuprinde abonaţii din anul 1935, unul din anul 1938, iar unul probabil din anul 1937. Cele trei caiete, că de fapt asta sunt, nişte caiete, sunt prinse între coperţile revistelor „Vasiova”, coperţi care sunt murdare şi destul de deteriorate. În unele cazuri numele persoanelor sunt însoţite de adresă, în special abonaţii din localităţile mai mari, iar în dreptul lor se găsesc tot felul de însemnări: profesie, funcţie, preţuri, număr exemplare, etc. Din păcate, la acest moment, o colecție completă a revistei „Vasiova” se găsește extrem de rar.
„Tata Oancea este o legendă a Banatului. Nu există bănățean care să nu știe niște titluri scrise de Tata Oancea, care să nu fi auzit de el, de revista „Vasiova”, care să nu-l fi cunoscut, văzut, vizitat, prețuit, bârfit…Nu există localitate pe care autorul să n-o fi străbătut, fie cu pasul, fie prin intermediul revistei sau poeziilor sale, nu există eveniment important pe care să nu-l fi prins Tata Oancea în lungul lungii sale vieți, dar mai ales în deceniile cât a editat revista „Vasiova” (1929 – 1947), scrie istoricul și criticul literar Gheorghe Jurma.[6]
Într-un dialog cu Vasile Bogdan, regizorul Ioan Cărmăzan afirma:„Pentru mine Tata Oancea este important pentru că a făcut un lucru absolut uluitor, într-o perioadă în care oamenii aveau nevoie de un soi de lumină, de un soi de trubadurism, el era cel care purta această lumină. Dar el purta această lumină și cu revistele lui, dar o purta prin felul lui de a fi, când trecea cu pălăria lui, cu papionul prin sate el reprezenta ceva ce ei nu puteau să reprezinte, întreținea o flacără a ceva. După care luau revista și citeau tot, era o revistă pe înțelesul lor.[…] Tata Oancea venea cu lumea lor, cu preocupările lor, și sigur, cu lucrurile despre Dumnezeu, despre biserică…”
Despre această „lumină” vorbește Tata Oancea și în „Cuvânt înainte” de la primul număr al revistei „Vasiova”, anul 1, nr. 1, Oravița, Librăria Școalelor și Tipografia „Progresul” S.A., 1929.
Tata Oancea -„personaj ciudat, care sparge canoanele, care deschide o breșă în mentalitatea oamenilor de aici” (potrivit lui Gheorghe Jurma) – este cunoscut pentru ce a însemnat în literatura și publicistica bănățeană, pentru arta făurită, pentru dragostea de carte și lectură și pentru că întreaga lui viață a slujit cu devotament acestei cauze mărețe: creația. Nu se temea de moarte. Și dacă întreaga viață a fost un hâtru, pus pe glume și povestind „șozenii”, despre moarte afirma doar: „poate și pământul are nevoie de poezie!”
În acest an s-au împlinit 95 de ani de la apariția primului număr din revista „Vasiova”, iar cei care răsfoiesc această „foaie literară” observă, precum Vasile Bogdan, că „paginile obosite de vreme poartă încă emoția începutului.” Și că „de la prima răsfoire afli cam totul despre ce și cum va fi fost”. Apoi conchide scriitorul Vasile Bogdan: „N-am stat să fac o statistică câte pagini o fi publicat în cei 18 ani de apariție revista „Vasiova”, dar știu că lectura lor nu și-a pierdut niciodată din suspansul și plăcerea investite cu înțelepciune și nativă măiestrie de ziarist ale lui Tata Oancea.”
Din păcate, pe de-o parte, și din fericire, pe de altă parte, din timp în timp, mai ies la iveală documente care au aparținut lui Tata Oancea, manuscrise ale acestuia, care, din ignoranță, au fost aruncate la gunoi la momentul înstrăinării casei părintești.
De curând, biblioteca bocșană a recuperat un astfel de document manuscris, o poezie de 50 de strofe intitulată „Casa Părintească” și datată Vasiova Mănăstire 25 august 1906 Petru E. Oancea – Tata Oancea. Manuscrisul are și „un cuvânt lămuritor” din partea autorului, acesta consemnând: „La vârsta de 8 opt ani am cetit într-un Abecedar, Casa Părintească, proză. La vârsta de 25 douăzeci și cinci ani, lucrând la iconostasul „Mănăstirii de la Izvor” am făcut și compus poezia alăturată, „Casa Părintească”. La vârsta de 80 optzeci de ani, o copiez și o trimet Timișoarei spre cetire. Tata Oancea”.
Este trist că aceste manuscrise nu au fost protejate de urmași, că multe s-au risipit și, mai grav, multe au fost distruse! În anul 2010 am recuperat (de la gunoi) nuvela „Călugărița fără noroc”, mai târziu, aceste câteva caiete de consemnări a distribuției revistei, iată azi, în toamna lui 2024, am recuperat această poezie inedită „Casa Părintească”. Cu siguranță, mai sunt și altele! Din fericire, uneori avem șansa să mai recuperăm câte ceva. Ar fi deosebit de important pentru istoria culturală și literară a Banatului și, evident, a Bocșei, dacă oamenii care dețin astfel de documente, manuscrise, le-ar dărui bibliotecii. Aici sunt, nu doar protejate, ci și valorificate!
Astăzi, la 95 de ani de la apariția revistei „Vasiova”, mărturisim, din nou, cu admirație, că Tata Oancea a fost o fabuloasă figură a Banatului din secolul XX, un Don Quijote modern, căutător de himere culturale, pasionat cititor și bibliofil, artist și jurnalist, poet, prozator, memorialist. Iar toate acestea sunt evidente în revista „Vasiova”! „O revistă cât o lume!”
[1] Vasile Bogdan în: Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. IV.
[2] Ionel Bota. Bibliotecile din Banat între 1850 – 1918. Reșița: Timpul, 2000.
[3] Cornel Ungureanu. Introducere în viața și opera lui Petru E. Oance (Tata Oancea), poet, sculptor și jurnalist, autor al revistei „Vasiova” (1929 – 1947) . Reșița: Modus P.H., 1999.
[4] Vasile Bogdan. „Tata Oancea sau Banatul etern” . În: Bocșa din inimă (vol. I). Reșița: TIM, 2008.
[6] Vasile Bogdan. Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. III. Codul Vasiova 1929. Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură).
În luna iunie a.c., semnalam ca eveniment cultural în Municipiul Orșova, vernisajul expoziției de artă vizuală ,,Revelația Windy” în care tânăra româno-daneză Windy Bircu, și-a expus creația artistică.
După mai multe participări publice la diverse expoziții de pictură, atât în țară cât și în străinătate, artista a dorit să expună în Orșova, orașul unde locuiește în prezent. După expoziția ,,Revelația Windy”, vernisată anul trecut la Centrul Cultural Friedrich Schiller din București, promotoarea noului curent suprarealist, care îi poartă numele, a expus la Orșova, într-un spațiu sacru binecuvântat – Catedrala Romano–Catolică Sfânta Fecioară Maria, în care Windy a primit taina botezului.
Fiindcă se anunța un an rodnic în cariera sa artistică, i-am urmărit evoluția. Renumitul critic de artă Armand Steriadi, precizează că ,,în esență, ritmul intern al picturii lui Windy Bircu ne reliefează cu argumente plastice, modul cum se poate conjuga armonios geograficul și esteticul. Construit pe principiul polifoniei vizuale, o pictură de acest gen, vădește rigoare și persistență a lucrului cu materia. Cu cât este mai intensă, mai dinamică imaginea, cu atât crește și puterea mesajului”.
Vorbind despre suprarealism, ne amintim faptul că pictorul suprarealist Max Ernst, explica în anul 1934 că ,,fiecare are deplina libertate să se miște cu îndrăzneală și absolută dezinvoltură într-o zonă care se află la granița dintre lumea interioară și cea exterioară care, deși nu este foarte precisă, posedă o deplină realitate (suprarealitate!) fizică și psihică.
Windy Biecu, continuatoare a suprarealismului clasic, reușește să treacă mai departe, prin încercarea de a descoperi prin revelație, stări și imagini din afara realității, aducând o contribuție majoră la crearea unui nou curent în suprarealism. Introspecția ca proces de autoobservare și meditația, sunt pârghiile care o ajută pe tânăra artistă, să-și exprime prin culoare și formă, prin linii și combinații grafice nu întotdeauna cu corespondențe reale, stări mentale sau fragmente ipotetice dintr-o imagine deformată de unde ale irealului.
În perioada 11-13 octombrie 2024, Windy Bircu a fost la Barcelona (Spania) unde a expus la Artio Gallery, iar în perioada 12-28 noiembrie 2024, participă la Expoziția „Capitalele lumii” organizată în incinta Senatului României de către Galeria de Artă și Asociația Social Team.
În aceeași locație, începând din 29 noiembrie până în 22 decembrie 2024, va fi prezentă în Expoziția Ludis, organizată de Galeria de Artă în colaborare cu Loteria Română.
În curând, iubitorii de artă din Mehedinți vor avea ocazia să vizioneze o expoziție personală, ce se va deschide la Palatul Culturii Teodor Costescu din Drobeta Turnu Severin, în cadrul căreia, după cum apreciază Armand Steriadi, ,,arta lui Windy se înfățișează ca o sinteză de idei ce desfide canoanele, locurile comune, integrând tulburător procesele și mai ales acele acute crize de conștiință de care amintea Malraux în eseurile sale”.
Revista „Cronica timpului” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în numărul din august 2024, a acordat un spațiu generos evoluției tinerei artiste Windy Bircu. Implicarea directă a membrilor UZPR: George Vlaicu- redactorul-șef adjunct al revistei „Cronica timpului”, scriitorul și criticul de artă Armand Steriadi, directorul revistei „Obiectiv mehedințean” Teodor Abagiu și subsemnatul, semnifică interesul pe care Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România îl manifestă în acțiunea de promovare a tinerelor talente indiferent de activitatea artistică, fiindcă numai media poate asigura contactul informativ permanent cu masa largă a iubitorilor de artă.
37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
Expoziție de artă plastică dedicată orașului Oravița, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații acestuia. Participă cu lucrări: Puiu Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
18. November 2024, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin:
37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987)
Kunstausstellung, der Stadt Orawitza im Banater Bergland gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste. Es beteiligen sich folgende Künstler: Puiu Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
A ieșit din tipar publicația-etalon a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Revista UZP nr. 35/2024. Reflectând pe deplin, cu zeci de nuanțe, aspecte relevante ale implicării membrilor UZPR în viața cetății și a comunităților, adevărată oglindă a jurnalismului local și a legăturii tot mai puternice dintre conducerea centrală și organizațiile din teritoriu, revista este, din nou, un reper pe plaja media din România.
Mai mult decât o publicație de breaslă, mai mult decât o alcătuire de evenimente, mai mult decât o revistă standard, ediția nr. 35 a Revistei UZP vine din nou în fața publicului cu un conținut dens, care arată că jurnaliștii profesioniști nu precupețesc nimic pentru profesia nobilă căreia îi dăruiesc în fiecare zi timpul, energia, vocația și pasiunea.
De la Editorialul semnat de Sorin Stanciu, președintele ales în Adunarea Generală din 20 iulie a.c., intitulat „Continuăm, cu încredere în noi înșine”, până la articolele semnate de vicepreședinții Claudius Dociu („Avem filiale puternice, implicate, generatoare de idei remarcabile”) și Dan Constantin („De ce cred mulți că ne-a trecut glonțul pe la ureche”), până la materialele relevante ale jurnaliștilor din țară și din Diaspora, publicația UZPR coagulează energii notabile și continuă cu articole de forță și de vibrație.
Ca întotdeauna, Revista UZP nr.35/2024, editată în condiții grafice demne de un etalon publicistic al unei organizații de anvergura UZPR și este realizată în întregime de membri ai Uniunii, care abordează teme actuale ale jurnalismului, precum și cronică, critică, viața cărții, evocă personalități de primă mărime ale Panteonului cultural național, semnează reportaje, recenzii, analize.
Complexă ca însăși activitatea neobosită a membrilor UZPR, elegantă ca aspect și profesionistă ca abordare, Revista UZP cucerește și cu acest număr redutele profesiei și este un model pentru felul în care jurnalismul de bună credință, independent, imparțial, obiectiv, dar atent și implicat, rămâne crucial pentru societate. (Roxana Istudor)
Școala Altfel la Școala din Beriu s-a desfășurat sub genericul ,,Școala fără școală”.
Ne-am pregătit – ne spunea prof. Silvia Onescu în calitatea sa de director – am așteptat și, în sfârșit, putem concluziona: copiii au fost veseli, nerăbdători și curioși, altfel de cum se prezintă în timpul orelor sub presiunea clopoțelului, al testelor și a ascultatului.
S-au desfășurat activități diverse, atingând teme mari artistice, religioase, recreative, stil de viață sănătos, educație financiară, prevenirea și reducerea faptelor de violență verbală, fizică, psihologică – bullying, emoțională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, în rândul copiilor și tinerilor, educație rutieră și juridică etc.
Stând de vorbă cu elevii noștri, am descoperit și activități preferate. Au pus mult suflet în organizarea Balului bobocilor și a Târgului de toamnă, au fost încântați de activitățile din cadrul stilului de viață sănătos.
L-am avut alături pe antrenorul de Jiu-Jitzu brazilian, Rufus Spiller, care le-a arătat copiilor câteva mișcări cheie și i-a îndrumat pentru a putea face și ei câteva, alții au participat la o activitate deosebită în cadrul Atelierului de Mozaic al Părintelui Cosmin Voinea.
La Târgul de toamnă, cei mai activi au fost preșcolarii care împreună cu părinții și educatoarele au realizat o activitate demnă de un loc pe podium.
Unii s-au plimbat prin natură, la muzeu sau la Castelul Corvinilor, alții au desfășurat activități în clase, astfel încât toți să participe și să fie mulțumiți.
La Sibiu – a completat consilierul educativ prof. Fulgescu Loredana – a fost cea mai reușită excursie, au vizitat centrul Sibiului, însoțiți de ghid, dl Dumitru Troancă (pe care îl recomandăm cu drag), cel care le-a spus elevilor muuuuulte povești, chiar și despre podul minciunilor. Elevii și-au testat limitele la Arka Park indoor, ca la sfârșit să se relaxeze la o pizza și la Mall.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
(dialog cu prof. Sava Voicu Constantin – Clubul Copiilor Brad)
– Patrula şcolară are drept scop desfășurarea de activități preventive și fluidizarea traficului rutier în zona unității școlare. Ce ne puteți spune în acest sens?
– Patrula şcolară de circulație reprezintă o formă concretă de educaţie rutieră prin care elevii pot transpune în practică, în condiţii reale de trafic, cunoştinţele privind circulaţia pe drumurile publice, însuşite în timpul activităţilor educative formale şi non-formale cu tematică rutieră.
Organizarea patrulelor şcolare de circulaţie are drept scop realizarea unui cadru instituţional care să asigure siguranţa deplasării elevilor pe drumurile publice din perimetrul unităţilor de învăţământ şi al altor locaţii destinate activităţilor cu caracter educativ. Cadrul didactic îndrumător împreună cu poliţistul rutier desemnat au obligaţia să participe direct la desfăşurarea activităţii patrulei şcolare de circulaţie, pentru a asigura siguranţa membrilor acestora, corectitudinea modului lor de acţiune, pentru respectarea normelor rutiere de către participanţii la trafic și pentru prevenirea implicării acestora în accidente de circulaţie. Patrulele şcolare de circulaţie acţionează numai de pe trotuar, la marginea acestuia şi numai în locurile destinate traversării pietonilor, semnalizate prin marcaje sau indicatoare şi numai sub supravegherea cadrului didactic îndrumător şi a poliţistului rutier desemnat.
Membrilor patrulelor şcolare de circulaţie trebuie să le fie aduse la cunoştinţă: activitatea și rolul patrulelor şcolare de circulaţie, importanţa rolului civic al activităţii pe care urmează să o desfăşoare, necesitatea cooperării cu ceilalţi membri ai patrulei şi cu colegii lor şi responsabilităţile pe care le au.
– Ne puteți vorbi despre o activitate în acest sens?
– Recent s-a desfășurat la Brad, în organizarea IPJ Hunedoara – Serviciul Rutier și a ISJ Hunedoara în parteneriat cu Școala Gimnazială ,,Mircea Sântimbreanu” și Palatul Copiilor Deva – structura Brad, activitatea de promovare practică a cunoștințelor de educație rutieră în rândul elevilor denumită sugestiv ,,patrula școlară”.
Elevii Bibarț Ana Maria, Manoli Mălina, Mariș Izabela, Mariș Adelin, Hărduț Andrei, Atinge Andrei au fost membrii patrulei și elevul Boț Robert comandantul. Toți sunt componenți ai grupei de performanță de la cercul de educație rutieră de la Clubul Copiilor Brad.
Acțiunea propriu zisă s-a desfășurat la trecerea de pietoni din dreptul Școlii Gimnaziale ,,Mircea Sântimbreanu” din Brad. Impactul asupra privitorilor, pietonilor și conducătorilor de vehicule care au tranzitat drumul public din zona mai sus amintită a fost unul pozitiv și de un real interes.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Comuna Mărtinești este amplasată în partea central-vestică a judeţului Hunedoara, aşezată aproape de Valea Mureșului și Munții Șureanu, într-o zonă deluroasă.
La școala din locatitate învață elevi din șapte sate, componente ale comunei: Mărtinești (reședința) Dâncu Mare, Dâncu Mic, Jeledinți, Măgura, Tămășasa, Turmaș.
Şcoala noastră – după cum ne relata prof. Lenuța Aurelia CÎNDEA, în calitatea sa de director – are uşile deschise pentru toţi cei care au nevoie de educaţie. Este locul în care grija şi încrederea sunt mai presus de restricţii şi ameninţări şi unde fiecare persoană, indiferent de etnie, este întrebată, ajutată şi inspirată să trăiască cu astfel de idealuri şi valori precum bunătatea, corectitudinea şi responsabilitatea.
În prezent, aici sunt instruiţi şi educaţi 37 elevi și preşcolari repartizaţi în 2 clase la ciclul primar şi o grupă de preşcolari.
Clădirea școlii are 3 săli de clasă care sunt corespunzătoare normelor în vigoare, o sală de cancelarie, un birou administrativ, o sală pentru activități sportive, un cabinet de consiliere și de asistență psihopedagogică, grupuri sanitare compartimentate.
Şcoala este prevăzută cu apă curentă, canalizare prin fosă septică, încălzire centrală termică cu lemne, iluminat natural şi artificial.
Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier nou, modern, iar procesul de predare învăţare se desfăşoară prin folosirea unui bogat material didactic, a unui număr de 4 laptopuri, 4 imprimante și o multifuncțională, 4 video proiectoare, 3 table inteligente, 3 sisteme audio, 3 scanere, 3 camere video – pentru lecțiile on-line. Şcoala dispune de line telefonică și fax, este legată la rețeaua de internet.
De când am preluat conducerea Școlii, în 2022, ne-am străduit să facem tot ce se poate mai bine pentru a crea starea de bine – țintă care ne-am propus-o în Planul nostru de dezvoltare instituțională.
Astfel am reușit să câștigăm împreună cu Primăria Comunei Mărtinești proiectul PNRR – „Dotarea cu mobiler, materiale didactice și echipamente digitale a Școlii Primare Mărtinești”. Acest proiect este în implementare.
Am reușit să fim parte a Programului Național Guvernamental „Masă Sănătoasă”, program care oferă în fiecare zi o masă caldă tuturor copiilor școlii.
De anul trecut, școala noastră face parte din „Programul de Transformare” al AVE – Asociația de Valori în Educație.
Suntem bucuroși pentru că alături de părinți, elevi, cadre didactice și primărie am zugrăvit și pictat interiorul școlii. Proiectul se află în desfășurare.
Elevii noștri sunt angrenați începând din toamna aceasta în echipa de dansuri populare a Primăriei Mărtinești. Și bineînțeles că avem rezultate frumoase la toate concursurile la care au participat.
În fiecare an organizam diferite evenimente importante pentru elevi, părinți, cadre didactice, comunitatea locală, cum sunt: Festivitățile de deschidere și final de an, Let’s Do IT România!, Săptămâna europeană a sportului, Săptămâna colectării legumelor și fructelor, Târgul de toamnă, Sărbătoarea de Crăciun și de Paști, Festivalul de artă tranzientală.
În şcoala noastră se pune accent pe nevoile educaţionale ale fiecărui copil în parte. Această şcoală seamănă foarte mult cu o familie care a fost și este de folos comunităţii. Fiecare copil este încurajat să se autodepăşească în tot ceea ce ştie şi ceea ce poate. Dezvoltarea completă a copilului are o importanţă deosebită pentru colectivul cadrelor didactice, de aceea împreună asigurăm crearea unui mediu activ de învăţare.
Noi considerăm educaţia copilului ca o responsabilitate atât a şcolii, cât şi a părinţilor, care la rândul lor trebuie încurajaţi să se implice activ.
Prin proiectele pe care le propunem și le realizăm, ca școală și, individual, ca dascăli, demonstrăm că școala noastră are viziune, dorință de a oferi copiilor un context optim pentru dezvoltarea lor și, de asemenea, expertiză. Dascălii noștri, sub genericul Oșcoală cu tradiție și prestigiu – o șansă la performanță pentru fiecare dovedesc profesionalism fiind mereu dornici de formare, de învățare și cu responsabilitatea clară de a contribui constant și de a aduce schimbare în viața copiilor și a comunității în mijlocul căreia funcționează școala noastră.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
17 noiembrie 2024, ora 17.00, Aula „Eftimie Murgu“ a Centrului Universitar UBB Reşiţa:
37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
25 de ani Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița
Program cultural cu participarea formațiilor etniei germane din Reșița (corul „Franz Stürmer“ – dirijoare: prof. Elena Cozâltea, Marianne & Petru Chirilovici, formațiile muzicale „Intermezzo“ – coordonator: Lucian Duca și „Resicza“ – coordonator: Iuliu Fazakas precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – coordonatori: Marianne și Nelu Florea). În calitate de oaspeți participă corul „Temeswarer Liederkranz“ și formația de dansuri germane „Buntes Herbstreigen” din Timișoara.
17. November 2024, 17:00 Uhr, Aula „Eftimie Murgu“ des UBB-Universitätszentrums Reschitza:
Ascunde textul citat
37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987)
25 Jahre deutsche „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza
Festkulturprogramm mit allen Kulturgruppen der Banater Berglanddeutschen aus Reschitza (der „Franz Stürmer“-Chor – Dirigentin: Elena Cozâltea, die Solisten Marianne & Petru Chirilovici, die „Intermezzo“-Musikgruppe – Koordination: Lucian Duca, die „Resicza“-Musikgruppe – Koordination: Iuliu Fazakas sowie die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Koordination: Marianne & Nelu Florea). Als Gäste, mit dabei: der „Temeswarer Liederkranz“ und die Volkstanzgruppe „Bunter Herbstreigen“.
Luni, 11 noiembrie 2024, la sediul Filialei U.Z.P.R. „Valeriu Braniște” – Timiș, s-a desfășurat manifestarea sub genericul „Ziariști bănățeni de cursă lungă”, avându-l ca invitat pe reputatul jurnalist, publicist și scriitor Ion Marin Almăjan.
Președintele filialei, conf. univ., CS II, dr. Ioan David a făcut o scurtă introducere prezentându-l pe colegul și mentorul său, apoi a dat cuvântul invitatului Ion Marin Almăjan, care ne-a purtat în bogata și mirifica activitate a Domniei Sale ca jurnalist, de la începuturi până azi, cu informații inedite necunoscute de foarte mulți dintre cei prezenți. Audiența s-a bucurat de un film documentar despre Ion Marin Almăjan, realizat de colegul de breaslă, Victor Popa, în care au fost prezentate secvențe din diferite interviuri realizate cu diverse ocazii.
Ion Marin Almăjan, s-a născut la 16 noiembrie 1940, în Dalboșeț, județul Caraș-Severin, a urmat studiile școlilor elementare din Dalboșeț și Bozovici, județul Caraș Severin, Liceul „Constantin Diaconovici Loga”, din Timișoara, Facultatea de Filologie a Universității tot din orașul de pe Bega.
Ion Marin Almăjan este o personalitate culturală marcantă a Banatului, cunoscut atât ca jurnalist, publicist cât și scriitor, cu o carieră bogată în literatură, publicistică și cultură. A avut o activitate prolifică, scriind proză, poezie, eseuri și articole de presă, fiind o voce importantă a regiunii sale natale și un susținător al valorilor culturale românești, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Ca jurnalist, Ion Marin Almăjan a activat între anii 1966 și 1979 la ziarul „Drapelul roșu” unde a ocupat funcția de redactor, șef secție cultură, redactor șef-adjunct; între 1979 și 1989 a fost director al Editurii Facla din Timișoara; între 1990 și 2000 a fost jurnalist, șef secție culturală la ziarul „Renașterea bănățeană” din Timișoara, fiind respectat pentru stilul său distinct și pentru abordările profunde ale temelor sociale și culturale. Aici, și în această perioadă, a fondat suplimentul cultural-literar „Paralela 45”.
În anii 2000 și 2005 a fost director al Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a județului Timiș. Fiind apreciat pentru implicarea sa în comunitatea culturală, contribuind la consolidarea identității culturale a Banatului prin intermediul scrierilor sale.
În ceea ce privește opera sa literară, Ion Marin Almăjan este autorul unor romane, volume de povestiri și nuvele care explorează adesea universul rural bănățean și experiențele profunde ale oamenilor obișnuiți, reflectând spiritul și trăirile locuitorilor din această regiune. Stilul său inconfundabil este marcat de un realism poetic, care combină observația socială cu o sensibilitate lirică aparte. Printre lucrările sale importante se numără romane și povestiri care aduc în prim-plan viața satului bănățean și valorile autentice, pe care le-a documentat și descris cu o mare atenție la detalii.
De-a lungul timpului, Ion Marin Almăjan, a acumulat multe premii, plachete, diplome și titluri, pentru contribuțiile sale la literatură și jurnalism, fiind recunoscut drept o figură influentă în peisajul cultural românesc. Pentru aceste calități a primit și din partea membrilor Filialei U.Z.P.R. „Valeriu Braniște”- Timiș, Diploma de Excelență, înmânată de președintele filialei, în care se specifică „Diplomă de Excelență se acordă domnului Ion Marin Almăjan pentru neostenita trudă desfășurată pe altarul scrisului jurnalistic românesc, cultivarea și promovarea limbii noastre străbune, pentru onestitatea și patriotismul domniei sale”.
UZPR CARAS SEVERIN 
