Chiar dacă nu am reușit încă să organizăm un eveniment special dedicat acestui fenomenal scriitor și istoric Ionel Bota, nu vom permite să treacă neconsemnat faptul că unul dintre cei mai harnici scriitori și cercetători de istorie a Banatului, de critică și istorie literară, unul dintre cei mai înzestrați oameni de cultură cu talent artistic, unul dintre cei mai apreciați promotori de carte și valori cultural-spirituale bănățene și nu numai, se află la ceas aniversar cu o sumă rotundă de ani.

Scriitorul și cercetătorul Ionel Bota a împlinit de curând nobila vârstă de 70 de ani! Ani pe care nu-i arată! Ani pe care-i poartă cu noblețe și discreție, calități caracteristice acestui valoros scriitor!

Ionel Bota, poet, editor, istoric al culturii și  mentalităților, grafician, cantautor, traducător, unul dintre cei mai prolifici critici şi istorici literari, s-a născut la 31 octombrie 1954 la Lupeni, judeţul Hunedoara. 

Absolvent al Facultății de Istorie şi Filosofie Universitatea Babeş-Bolyay Cluj Napoca, este doctor în istorie (1996) și din 2002 doctor în filologie.

De-a lungul timpului, Ionel Bota  desfășoară diverse activități și deține mai multe funcții: profesor, muzeograf, ziarist, director al Centrului Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oraviţa, președintele Clubului Mitteleuropa Viena/Oravița, directorul Grupului de Publicații „Carașul” Oravița, al Editurilor Amalia Book Mitteleuropa și Clubul Mitteleuropa.

Fiind un harnic scriitor și cercetător, îl găsim în aproape toate publicațiile de specialitate ale vremii: ”Echinox”, „Napoca Universitară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Reflex”, „Orient latin”, „Anotimpuri literare”, „Clio”, „Timpul”, „Renașterea bănățeană”, „Tăt Banatu-i fruncea”, „Vatra”, „Vatra Veche”, „Contemporanul”, „Magazin istoric” „Luceafărul”, „Revista pedagogică”, „Revista muzeelor”, „Revista română de istorie”, „Banatica”, „Actualitatea literară”, „Banatul”, „Cafeaua literară”, „Tomis”, „Literatorul”, „Nedeia”, „Semenicul”, „Carașul”, „Foaia Oraviței”, „Arcadia”, „Ulysses” etc. și, cu deosebită mândrie și onoare, menționăm și revista „Bocșa culturală”.   

Din anul 2010 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A debutat cu versuri în două publicații concomitent: „Echinox” și „Făclia” la Cluj-Napoca, în 1979. 

Editorial a debutat în 1997 cu volumul Muntele şi poezia: eseu critic asupra poeziei lui Octavian Doclin.- Reșița: Editura Timpul, 1997. Apoi, cărțile curg, fie versuri, fie cronici, monografii etc.:[1]

1. Teatrul din Oravița: pliant de prezentare realizat împreună cu Gheorghe Jurma .- Reșița: Timpul, 1997;
2.  „Poemele îngerului bețiv”.-Cerașu: Editura „Scrisul prahovean”, 1998;
3. Tânguitoarea cantilenă şi erosul purificator: eseu asupra poeziei lui Gheorghe Azap.- Reșița: Editura Timpul, 1999;
4. Visul şi inorogul:  eseu asupra poeziei lui Nicolae Sârbu.- Reșița: Editura Timpul, 1999;
5. Bibliotecile din Banat 1850-1918, Editura Timpul, Reşiţa, 2000;
6. Privirea şi semnul: eseu despre poezia lui Gheorghe Zincescu.- Reșița:  Editura Timpul, 2000;
7. Restituirea unei provincii: (istorie liberal cărășeană).- Reșița: Editura Timpul,  2000;
8. Eminescu şi Oraviţa.- Reșița: Editura Timpul,  2001;
9. Povestitorul şi provocarea destinului: eseu despre proza Ninei Ceranu.- Reșița: Editura Timpul, 2001;
10. Fals tratat despre „întemeierea melancoliei”: eseu asupra poeziei lui Iosif Băcilă.- Reșița: Editura Timpul, 2002;
11. Nostalgia arhaicului sau Triumful naraţiunii: eseu asupra prozei lui Nicolae Danciu Petniceanu.- Timișoara: Editura Eurostampa, 2002;
12. Istoria Teatrului Vechi din Oravița. Vol. I. 1817 – 1940. Pref. Gheorghe Jurma.- Reșița: Timpul, 2003;
13. În căutarea timpului poveste: eseudespre proza lui Marcu Mihail Deleanu.- Reșița:  Editura Timpul, 2004;
14. Frigul postum.- Timișoara: Marineasa, 2005;
15. Istoria Teatrului Vechi din Oraviţa, vol. II, 1940- 2000.- Reșița: TIM, 2005;
16. Drum de fier – cale bătrână. Contribuţii tehnice româneşti la civilizaţia Europei…, Reșița: TIM, 2006;
17. Ademenirea cuvintelor.- Reșița: TIM, 2006;
18. Chipul melancoliei și alte mitologii subversive: eseu despre cărțile lui Titus Crișciu.- Oravița: Mitteleuropa, 2009;
19. Proza lui Mircea Cavadia: eseuri critice.- Timișoara: Marineasa, 2009;
20. Zădărnicia punctului.- Oravița: Mitteleuropa, 2009;
21. Cartea despre povestea cuvintelor în anotimpul natal: poezia lui Nicolae Irimia.- Oravița: Mitteleuropa, 2009;
22. Mirajul provinciei: Despre discursul identitar în opera lui Gheorghe Luchescu.- Reșița: TIM, 2011;
23. George Enescu la Oravița.- Reșița: TIM, 2011;
24. Banatul Montan și Independența României: solidarități de ideal național la 1877 – 1878.- Reșița: TIM, 2012;
25. Teatrul Vechi din Oravița și vechiul Burgtheater din Viena: barocul vienez în România.- Timișoara: ArTPress, 2013;
26. Contribuții la istoria barocului muzical în Mitteleuropa: compozitori, interpreți și turnee muzicale în Banatul imperial, 1720 – 1800. Cazul Oravița/ (în colaborare cu Daniela Marchetti).- Reșița: TIM, 2018;
27. Oravița și Țara Carașului în preistorie și antichitate: studiu monografic.- Oravița: Tipo-Art, 2019;
28. Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane (1552-1718). În anexe, studiile Ion Gheorghe Chiran, Ionel Bota Podul medieval de la Grădinari (Caraș-Severin), Ionel Bota Basorelieful turc de la Oravița. –Oravița: Clubul Mitteleuropa, 2024;
29. Spectacolul poate începe. Despre o „poveste a textului” în scrisul lui Cornel Ungureanu.- Reșița?: TIM, 2024;
30. Istoria primelor căi ferate din sistemul feroviar al României. Oravița-Baziaș, 1854; Oravița-Anina, 1863.- Reșița: TIM, 2024.

Pe poetul și criticul Ionel Bota îl găsim în antologii precum:

• Argonauţii, vol. II, Editura Facla, Timişoara, 1988
• Nichita.- Reșița: Editura Timpul, 1996, 1998, 2003
• Poeți din Banat: cele mai frumoase poezii. Antologie de Marian Oprea.- Timișoara: Brumar, 2011;
• Porțile poeziei:  Caietul Festivalului Internațional de Poezie Caraș-Severin, ediția a VII-a.- Reșița: TIM, 2017.
• Porțile poeziei:  Caietul Festivalului Internațional de Poezie Caraș-Severin, ediția a VIII-a.- Reșița: Info, 2018;
• Oravița: Viziuni/ Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: Banatul Montan, 2018.

Iar despre scriitorul Ionel Bota și opera sa găsim referințe în volume importante precum: „Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin”/ Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu.- Reșița: Timpul, 1998; „Echinox”. Vocile poeziei/ Ion Pop.- Cluj-Napoca: Tribuna, 2008; Literatura Banatului: istorie, personalități, contexte/ Cornel Ungureanu.- Timișoara: Brumar, 2015; Enciclopedia Banatului: Literatura.- Timișoara: David Press Print, 2016; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; O carte pe zi/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2020.

Harnic și creativ, preocupat în permanență de promovarea actelor cultural-editoriale de calitate, maestrul Ionel Bota înființează și susține o seamă de publicații periodice, care mai de care mai interesant și atractiv: Acta Ethnographiae et Historiae. Țara Cărașului. Oravița. Etnografie. Istorie. Literatură. Mentalități. Imaginar. Antropologie. Director Ionel Bota. Redactor-șef Corina Vlădoiu; Arte: revistă de cultură europeană – Timișoara – Udine-San Daniele – Oravița – Timișoara: David Press Print. Director: Daniela Marchetti/ director Ionel Bota; Don Quijote. Revistă de cultură europeană. Director Odette Sofronescu. Revista face parte din Clubul Mitteleuropa, Grupul de Publicații Editate de Revista „Carașul” director Ionel Bota. Oravița; Foaia Oraviței. Istorice, culturale, pitorești. Fondat 1913. Oravița. Director Ionel Bota; Oravița. Confluențe culturale, istorice, artistice. Revistă de cultură. Serie nouă. Director Ion Gheorghe Chiran. Oravița: Editor: Grupul de publicații „Carașul”. Consilier editorial: Ionel Bota;Theatrum civitatis. Periodic de cultură și conștiință civică. Director: Maria Rogobete. Lugoj, județul Timiș. Editat de Clubul Mitteleuropa Carașul, director Ionel Bota; Ulysse. Revistă de cultură. Apare sub egida Primăriei Orașului Oravița în cadrul proiectului coordonat de Dumitru Ursu și Ionel Bota ” Imperial Burgtheater Oravița 1817 – 2017 în Grupul de publicații editate de Revista ”Carașul”, director Ionel Bota; Vatră almăjană. Revistă de cultură și civilizație. Bozovici-Țara Almăjului-România. Director Mariana Pâșlea. Revistă editată de Grupul de publicații „Carașul” , director Ionel Bota. De asemenea, de priceperea colegilor de la Oravița și de profesionalismul editorului Ionel Bota beneficiază și revista Arcadia de la Anina, redactor-șef Mihai Chiper.

Scriitorul și istoricul Ionel Bota este exemplul clar al creștinului veritabil care-și înmulțește talanții dăruiți de Dumnezeu. Iar această înmulțire înseamnă hărnicie și generozitate, dărnicie! Își înmulțește talanții în folosul comunității în mijlocul căreia trăiește, în folosul culturii Banatului și culturii române.

Astăzi, la ceas aniversar, dorim să-i transmitem acestui fabulos cărturar sincere urări de bine, gânduri de recunoștință și aleasă prietenie!

La mulți ani, Ionel Bota! La mulți ani, maestre!

 

Gabriela Șerban și echipa „Bocșa culturală”

 

---

[1] Menționez că sunt redate doar titlurile care se regăsesc în fondul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa.

„O revistă cât o lume!”[1]

Revista „Vasiova” – 95

 

Tata Oancea a rămas în memoria oamenilor ca o figură pitorească a Vasiovei şi a Banatului, unic prin unele fapte ale existenţei sale. El este cunoscut pentru ce a însemnat în literatura şi publicistica bănăţeană interbelică, dar mai ales pentru dragostea sa pentru cărţi şi creaţie.

Petru Encovetti Oance, cunoscut sub numele de Tata Oancea, s-a născut în Vasiova în 29 august 1881 (la acea vreme Vasiova era un sat între localităţile Bocşa Montană şi Bocşa Română) într-o familie de ţărani și a murit în 4 decembrie 1973 tot la Vasiova. Patru ani la școala românească din sat (Vasiova) și doi ani la cea nemțească i-au fost toate studiile absolvite. A fost un autodidact. Pasionat de carte, citeşte extrem de mult, dar şi „colecționează” cărți, astfel reuşeşte să-şi încropească o importantă  bibliotecă personală, devenind un adevărat bibliofil.[2]

Înzestrat nativ cu talent, este un adevărat artist: sculptează în lemn (a realizat câteva iconostasuri – la Biserica din Vasiova, la Mănăstirea sf. Ilie de la Izvor etc.), desenează, pictează și… scrie. Scrie poezie, proză, memorialistică.[3]

Se cuvine să amintim volumele semnate de Tata Oancea: Primăvara. 1928; ed. II. Timişoara. 1936; ed. a III-a Arad, 2017;  Vara. Oraviţa. 1928. Toamna. Timişoara. 1936; Anotimpuri: antologie întocmită de Mihai Deleanu. Reşiţa. 1970; ed. a II-a Timișoara, 2013; Moartea călugăriţei fără noroc. Reşiţa. TIM. 2010 (Bocșa – istorie și cultură; 21), dar și câteva dintre cele care fac referire la personalitatea lui Tata Oancea: 101 de picături de cerneală/ Petru Vintilă. Bucureşti. C.R. 1973; Ano, Ano, Lugojano: versuri în grai bănăţean. Selecţie, prezentări şi introducere de Gabriel Ţepelea. Timişoara: Facla, 1974; Presa şi viaţa literară din Caraş-Severin/ Gh. Jurma.Reşiţa. 1978; Imediata noastră apropiere / Cornel Ungureanu. Timişoara. Facla. 1989; Un fenomen bănăţean: ţărani scriitori, ţărani gazetari, ţărani compozitori/ Iosif Stănilă. Reşiţa. Timpul. 1994; Descoperirea Banatului/ Gheorghe Jurma. Reşiţa. Timpul. 1994; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin. Reşiţa. Timpul. 1998; Antologia poeziei în grai/ Ştefan Pătruţ. Lugoj. Dacia Europa Nova. 1999; Introducere în viaţa şi opera lui Petru E. Oance/ Cornel Ungureanu. Reşiţa. Modus P.H. 1999; Istorie şi artă bisericească/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica. Reşiţa. Timpul. 2000; Vi-l prezentăm pe Tata Oancea. Reşiţa. Timpul. 2001(Bocșa-istorie și cultură;1); Semenicul: revistă de literatură, artă și cultură. Serie nouă. Nr. 4/ 2001, Reșița, anul XXIX director Gheorghe Jurma; Tata Oancea şi literatura dialectală a Banatului/ Ştefan Pătruţ. Lugoj. Dacia Europa Nova. 2003;  Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2008; Bocşa din inimă II/ Vasile Bogdan. 2010; Bibliotecile din Banat între 1850-1918/ Ionel Bota. Reşiţa. Timpul. 2000; A doua vârstă a lutului/ Daniel Botgros. Reşiţa. Timpul. 2003; Oameni şi locuri din Bocşa/ Iosif Cireşan-Loga şi Tiberiu Popovici. Reşiţa. TIM. 2006;  Cărăşeni de neuitat I/ Petru Ciurea şi Falcă Constantin. Timişoara. Eurostampa. 2009; Folclorul şi etnografia în revista „Vasiova”/ Dumitru Jompan. Reşiţa. TIM. 2011(Bocșa – istorie și cultură); Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. I. Meandrele iubirii/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa-istorie și cultură); Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. II. La porțile iadului/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2016 (Bocșa – istorie și cultură); Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. III. Codul Vasiova 1929/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură); Antologia literaturii dialectale bănățene Poezie, proză, teatru) 1891-2017. Ed. a II-a/ Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă, Cornel Ungureanu. Timișoara: EUV, 2017; Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. IV. Rătăciri în labirintul Vasiova 1929/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2021 (Bocșa – istorie și cultură); Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. V. O revistă cât o lume/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 65); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

  De asemenea, se cuvine să menționăm un excepțional articol apărut în presa bănățeană și, evident, în revista „Bocșa culturală”(anul XVIII nr. 2 (97)/ 2017) intitulat „A venit Tata Oancea să vă aducă lumină”, articol în care prozatorul Toma George Maiorescu povestește Gabrielei Șerban aspecte importante și inedite din viața și parcursul publicistic și scriitoricesc al lui Tata Oancea.

Tata Oancea a trăit întreaga viață înconjurat de cărți și așternând pe hârtie, în sute de jurnale, întâmplările sale de zi cu zi. Datorită acestor jurnale au văzut lumina tiparului, până acum, cinci volume realizate de Vasile Bogdan sub titlul: „Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea”, dar și un film realizat de TVR Timișoara (Vasile Bogdan și Diana Trocmaier) dedicat personalității complexe a lui Tata Oancea.[4]

Și-a iubit satul enorm, ceea ce l-a și determinat să realizeze o revistă pe care s-o numească după satul lui „Vasiova”.  „Tata Oancea n-ar fi existat fără „Vasiova”. „Vasiova” nu ar fi existat fără Tata Oancea. Însuși Petru E. Oance a renăscut ca Tata Oancea în paginile revistei. Un adevăr axiomatic, parcă acolo de când cerul și pământul. Niciunde și nicicând un om și o revistă nu par mai strâns, vital legate ca acestea”, scrie Vasile Bogdan în cel de-al treilea volum  „Eu, Don Quijote al Banatului: Fantastica viață a lui Tata Oancea”, volum dedicat revistei „Vasiova” intitulat sugestiv „Codul Vasiova 1929”.

Așadar, “opera” sa de bază este revista „Vasiova”, pe care a realizat-o singur între anii 1929 – 1947. Este uluitor faptul că a reușit atâta timp să o susţină cu forţe proprii: a scris articole, a adunat materiale, a executat manopera tipografului şi corectorului, și-a făcut publicitate şi a alergat din loc în loc s-o vândă, s-o distribuie.[5]

Numărul 1 al revistei „Vasiova” a apărut în 1 ianuarie 1929 la Oravița, pe frontispiciul revistei fiind specificat faptul că „redacția și administrația este unde dă Dumnezeu, deocamdată Oravița, str. Principală 55”; tot pe frontispiciu este specificat că „Vasiova” este o „foaie literară” care „apare la 1 și 15 a fiecărei luni sub îngrijirea lui Petru E. Oance”. Abonamentul costa 150 lei pe an sau 6 lei un număr. 

Există dosare, unele numerotate şi datate, în care Tata Oancea ţinea evidenţa abonaţilor la revista „Vasiova”. Trei dintre acestea deţin numele persoanelor abonate, iar un dosar conţine numele instituţiilor unde Tata Oancea trimitea revista.

Acest dosar oficial cuprinde anii de apariţie a revistei „Vasiova” 1931-1942, pentru fiecare an fiind întocmit un tabel cu următoarea rubricatură: numele instituţiei, locul, numărul de exemplare şi lunile. Apoi tabelul este ştampilat din locul de unde sunt trimise revistele. Ştampilele conţin locul şi data: ex. Oraviţa. Jud. Caraş 30 Dec. 1931 sau Timişoara 30. IX. 937. Astfel, unele tabele au ştampile din ambele localităţi.

Conform acestui dosar de evidenţă, Tata Oancea a trimis revistele „Vasiova” în toată țara, la instituţii precum: Ministerul de Interne Dir. G-rală  a Presei şi Propagandei Bucureşti, Academia Română Bucureşti, Fundaţia Regele Mihai I Bucureşti, Ministerul de Externe Bucureşti, Consiliul de Miniştri Biroul Presei şi al Informaţiunelor Bucureşti, Căminul studenţilor Bucureşti, Cercul academic Bucureşti, Universitatea Iaşi, Biblioteca Ureche Galaţi, Universitatea Cenăuţi, Astra Sibiu, Universitatea Cluj, Insp. Artelor Cluj, Siguranţa Cluj, Siguranţa Timişoara, Siguranţa Reciţa, Tribunalul Oraviţa, Procuror regesc Oraviţa, Jandarmeria Oraviţa, Poliţia Oraviţa, Oficiul Poştal  Oraviţa, Biblioteca Centrală Chişinău, Biblioteca R.Fer. I Iaşi, Garnizoana Pieţei Oraviţa. Este vorba de perioada 1931 – 1942. Dosarul se încheie cu o adresă (nr. 161 cenz. din 6 iulie 1943) din partea Prefecturii Judeţului Timiş Torontal, Biroul Cenzurii Presei care dispune următoarele:

„Către Direcţiunea revistei „Vasiova”, Timişoara, str. Mareşal Joffre, nr. 10.

În conformitate cu ordinul Domnului Mareşal Ion Antonescu comunicat nouă cu ordinul Ministerului Afacerilor Interne Nr. 16624/1943, binevoiţi vă rugăm a înainta pe adresa Preşedenţia Consiliului de Miniştri, Serviciul Presei, câte 3 exemplare din fiecare număr al publicaţiei Dvs., imediat după apariţie. Semnează  Prefect. Subprefect Dr. M. Marcu şi şeful cenzurii”.

Celelalte trei dosare sunt mai simplist scrise şi conţin numele persoanelor care erau abonate la revista „Vasiova”. Acestea sunt din diverse localităţi, din diverse zone ale ţării. Aşadar, localităţile sunt scrise în ordine alfabetică, iar la fiecare localitate sunt notaţi cu numele abonaţii, tot alfabetic.

Un dosar cuprinde abonaţii din anul 1935, unul din anul 1938, iar unul probabil din anul 1937. Cele trei caiete, că de fapt asta sunt, nişte caiete, sunt prinse între coperţile revistelor „Vasiova”, coperţi care sunt murdare şi destul de deteriorate. În unele cazuri numele persoanelor sunt însoţite de adresă, în special abonaţii din localităţile mai mari, iar în dreptul lor se găsesc tot felul de însemnări: profesie, funcţie, preţuri, număr exemplare, etc. Din păcate, la acest moment, o colecție completă a revistei „Vasiova” se găsește extrem de rar.

„Tata Oancea este o legendă a Banatului. Nu există bănățean care să nu știe niște titluri scrise de Tata Oancea, care să nu fi auzit de el, de revista „Vasiova”, care să nu-l fi cunoscut, văzut, vizitat, prețuit, bârfit…Nu există localitate pe care autorul să n-o fi străbătut, fie cu pasul, fie prin intermediul revistei sau poeziilor sale, nu există eveniment important pe care să nu-l fi prins Tata Oancea în lungul lungii sale vieți, dar mai ales în deceniile cât a editat revista „Vasiova” (1929 – 1947), scrie  istoricul și criticul literar Gheorghe Jurma.[6]

Într-un dialog cu Vasile Bogdan, regizorul Ioan Cărmăzan afirma:„Pentru mine Tata Oancea este important pentru că a făcut un lucru absolut uluitor, într-o perioadă în care oamenii aveau nevoie de un soi de lumină, de un soi de trubadurism, el era cel care purta această lumină. Dar el purta această lumină și cu revistele lui, dar o purta prin felul lui de a fi, când trecea cu pălăria lui, cu papionul prin sate el reprezenta ceva ce ei nu puteau să reprezinte, întreținea o flacără a ceva. După care luau revista și citeau tot, era o revistă pe înțelesul lor.[…] Tata Oancea venea cu lumea lor, cu preocupările lor, și sigur, cu lucrurile despre Dumnezeu, despre biserică…”

Despre această „lumină” vorbește Tata Oancea și în „Cuvânt înainte” de la primul număr al revistei „Vasiova”, anul 1, nr. 1, Oravița, Librăria Școalelor și Tipografia „Progresul” S.A., 1929.

Tata Oancea -„personaj ciudat, care sparge canoanele, care deschide o breșă în mentalitatea oamenilor de aici” (potrivit lui Gheorghe Jurma) –  este cunoscut pentru ce a însemnat în literatura  și publicistica bănățeană, pentru arta făurită, pentru dragostea de carte și lectură și pentru că întreaga lui viață a slujit cu devotament acestei cauze mărețe: creația. Nu se temea de moarte. Și dacă întreaga viață a fost un hâtru, pus pe glume și povestind „șozenii”, despre moarte afirma doar: „poate și pământul are nevoie de poezie!”

În acest an s-au împlinit 95 de ani de la apariția primului număr din revista „Vasiova”, iar  cei care răsfoiesc această „foaie literară” observă, precum Vasile Bogdan, că „paginile obosite de vreme poartă încă emoția începutului.” Și că „de la prima răsfoire afli cam totul despre ce și cum va fi fost”. Apoi conchide scriitorul Vasile Bogdan: „N-am stat să fac o statistică câte pagini o fi publicat în cei 18 ani de apariție revista „Vasiova”, dar știu că lectura lor nu și-a pierdut niciodată din suspansul și plăcerea investite cu înțelepciune și nativă măiestrie de ziarist ale lui Tata Oancea.”

Din păcate, pe de-o parte, și din fericire, pe de altă parte, din timp în timp, mai ies la iveală documente care au aparținut lui Tata Oancea, manuscrise ale acestuia, care, din ignoranță, au fost aruncate la gunoi la momentul înstrăinării casei părintești.

De curând, biblioteca bocșană a recuperat un astfel de document manuscris, o poezie de 50 de strofe intitulată „Casa Părintească” și datată Vasiova Mănăstire 25 august 1906 Petru E. Oancea – Tata Oancea. Manuscrisul are și „un cuvânt lămuritor” din partea autorului, acesta consemnând: „La vârsta de 8 opt ani am cetit într-un Abecedar, Casa Părintească, proză. La vârsta de 25 douăzeci și cinci ani, lucrând la iconostasul „Mănăstirii de la Izvor” am făcut și compus poezia alăturată, „Casa Părintească”. La vârsta de 80 optzeci de ani, o copiez și o trimet Timișoarei spre cetire. Tata Oancea”.

Este trist că aceste manuscrise nu au fost protejate de urmași, că multe s-au risipit și, mai grav, multe au fost distruse! În anul 2010 am recuperat (de la gunoi) nuvela „Călugărița fără noroc”, mai târziu, aceste câteva caiete de consemnări a distribuției revistei, iată azi, în toamna lui 2024, am recuperat această poezie inedită „Casa Părintească”.  Cu siguranță, mai sunt și altele! Din fericire, uneori avem șansa să mai recuperăm câte ceva. Ar fi deosebit de important pentru istoria culturală și literară a Banatului și, evident, a Bocșei, dacă oamenii care dețin astfel de documente, manuscrise, le-ar dărui bibliotecii. Aici sunt, nu doar protejate, ci și valorificate!

Astăzi, la 95 de ani de la apariția revistei „Vasiova”, mărturisim, din nou, cu admirație, că Tata Oancea a fost o fabuloasă figură a Banatului din secolul XX, un Don Quijote modern, căutător de himere culturale, pasionat cititor și bibliofil, artist și jurnalist, poet, prozator, memorialist. Iar toate acestea sunt evidente în revista „Vasiova”! „O revistă cât o lume!”

 

---

[1] Vasile Bogdan în: Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. IV.

[2] Ionel Bota. Bibliotecile din Banat între 1850 – 1918. Reșița: Timpul, 2000.

[3] Cornel Ungureanu. Introducere în viața și opera lui Petru E. Oance (Tata Oancea), poet, sculptor și jurnalist, autor al revistei „Vasiova” (1929 – 1947) . Reșița: Modus P.H., 1999.

[4] Vasile Bogdan. „Tata Oancea sau Banatul etern” . În: Bocșa din inimă (vol. I). Reșița: TIM, 2008.

[5] Cornel Ungureanu. Imediata noastră apropiere. Timișoara: Facla, 1980.

[6] Vasile Bogdan.  Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. III. Codul Vasiova 1929.  Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură).

18 noiembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Miraculosul noiembrie. Noi întâmplări culturale”. Invitat special: Dr. Ionel Bota (Oravița).

 

 

18. November 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek  Reschitza:

„Wunderbarer November. Neue kulturelle Begegnungen”. Als Gast: Dr. Ionel Bota (Orawitza).