O cunosc pe Tünde Petneházi de aproximativ 24 de ani, am lucrat la aceeași firmă împreună câțiva ani, pot spune că i-am urmărit traseul artistic, opera, am participat la expozițiile de pictură organizate de ea în Municipiul Lugoj, este născută în Lugoj și iubește acest oraș. Așadar, Tünde este un om dinamic, plin de viață, spontană, iubește frumosul și oamenii care se bucură de viață și care realizează lucruri frumoase în drumul lor. Prietenia noastră a fost mereu plină de culoare, Tünde este în primul rând o femeie amuzantă, prietenoasă, prea darnică cu cei din jur, iată definiția unui suflet bun, în același timp ea este o artistă, o definesc culorile din toate tablourile ei, misterul. Opera sa de artă se naște într-un mod tainic, precum poezia, este o legătură strânsă între ele, totul este enigmatic. Pictura lui Tünde Petneházi este desprinsă parcă de lume, este ea însăși creând o atmosferă spirituală. Văd o mână de suprarealism care răzbate în lumi paralele, apare și dispare, acționează într-un anume fel de parcă toată omenirea ar fi la picioarele ei, pot spune că această mână nu poate fi dirijată decât de Dumnezeu. Tablourile pornesc de la pasteluri și cerate, sunt forme de cunoaștere a realității și ajung la forme abstracte. Culorile folosite sunt primare și binare, culori vii, pure, culori care se lipesc de pereții sufletului. Tünde creează o lume puternică, dar simplă, este un efect pictural pe care eu l-aș numi mister. Îmi oferă inspirație, mă face să scriu o poveste, îmi vine parcă să cânt, simt o stare de căutare infinită și parcă totul se transformă în elementele unei civilizații, elemente de legătură formate din dorință, iubire, noul din Univers. Tocmai de aceea spun că tablourile artistei Petneházi reprezintă semnificația personală a dorințelor și a simbolurilor, ele parcă vorbesc sufletului nostru despre tot ce ne înconjoară. Atunci când sufletul omenesc are nevoie de iubire, arta îi poate oferi trăirea, hrana necesară pentru că ea este dragostea de viață, cu cât arta este mai vie, cu atât sufletul omenesc trăiește mai puternic. Sunt convinsă că între suflet și artă există o legătură ancestrală, o împlinire. Artiștii au mereu o strălucire în ochi, aș putea spune că și atunci când dorm, ei dorm cu ochii deschiși, pentru a da culoare oamenilor, naturii, vieții. Felicitări și viață lungă în culori calde, pline de vibrație ce învăluie arta simțirii noastre.
Nu este nimic mai prețios supraviețuirii și evoluției omului decât cunoașterea. Cunoașterea poate îmbrăca cele mai variate forme: de la cunoașterea sinelui, până la cunoașterea lumii înconjurătoare. Ea poate fi o artă și o știință în același timp. Arta ține de abilitățile cognitive individuale și de experiența personală cumulată în cursul vieții. Știința duce cunoașterea mult mai departe, prin construcții filozofice, la ,,Teoria cunoașterii” sau ,,Gnoseologia”. Respectivele construcții alcătuiesc conexiunea foarte complexă între cunoaștere și toate activitățile umane. Cum se obține cunoașterea? Ea se obține în primul rând prin informație. Putem spune în acest context că informația este una dintre cele mai importante elemente ale cunoașterii. În trecut, sursele omului de informare erau foarte sărace, inițial fiind cele optice și orale rudimentare, limitate de habitat. În timp, ele s-au dezvoltat prin sporirea mobilității, în paralel cu apariția presei scrise, iar mai apoi cu a celei vorbite prin radio, urmată de cea audio-vizuală, prin televiziune. La toate acestea, un spor substanțial cantitativ de informație este adus, într-o nouă etapă, de rețelele sociale. Prin urmare, într-o asemenea abundență de informație, putem presupune, într-o similară logică, că omenirea a primit un puternic avans în evoluția sa, prin cunoaștere. Paradoxal, această ipoteză poate deveni una falsă, deoarece aici intervine un fenomen, care se manifestă asemeni unui virus într-un sistem informatic, și anume falsa informație. Aceasta, semănată într-un mediu favorabil, are puterea de a altera adevărul, sau chiar de a-l nimici prin corupere și de a crea convingeri plăsmuite asupra unui fenomen sau a întregii lumi înconjurătoare. Falsa informație, plasată cu diverse motive, devine astfel o unealtă a intereselor celui care o promovează. Dezinformarea, căci așa este denumit acest fenomen, este prezentă astăzi în multe dintre structurile de informare a maselor, mintea umană fiind asaltată zilnic cu asemenea tentative. Din nefericire, procent însemnat dintre aceste false informații sunt asumate în mod instinctiv, tulburând astfel grav întreg ansamblul cognitiv. Efect al răspândirii și al nocivității sale, fenomenul dezvăluie un potențial enorm de a aduce prejudicii atât evoluției, cât și conviețuirii umane. În prezentul context, este esențial a ne dezvolta noi capacități, între care și aceea de a filtra și a distinge informația corectă. Prin asumarea, urmată de distribuirea și diseminarea falsului, vom deveni în mod inconștient, potențiale unelte ale dezinformării și a celor care își doresc acest lucru. De aceea, una dintre bătăliile necesar a fi purtate, în împrejurările lumii actuale, este aceea a combaterii acestui fenomen, atât de nociv societății și evoluției ei firești. Unul dintre rolurile esențiale în această bătălie revine presei profesioniste. Calitatea actului jurnalistic poate constitui unul dintre elementele determinante în atragerea încrederii cititorului. Formarea de entități cu structuri profesioniste, exemplu elocvent fiind chiar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), poate constitui un redutabil combatant al acestui flagel al dezinformării. În selectarea sursei de informare, încrederea poate fi una dintre cele mai plauzibile opțiuni. În plus, respectivele uniuni profesionale, prin atragerea în sfera lor de activitate în diverse forme de asociere a altor entități de gen: uniuni, asociații, societăți, publicații etc, își pot spori puterea de acțiune la un nivel mult superior. Din fericire, se observă că tocmai acestea ar fi și unele dintre principalele preocupări ale noii conduceri ale UZPR la nivel național. O concluzie finală a tuturor celor exprimate ar fi observația că în amplul proces al dezvoltării individuale, cunoașterea trebuie să reprezinte o experiență unică a vieții; o cunoaștere plenară și limpede, nealterată, are capacitatea de a ne proteja și călăuzi în complexul proces al evoluției noastre. La capătul tuturor stăruințelor, prin pura cunoaștere, putem descoperi nici mai mult nici mai puțin decât calea către adevărul absolut, care poate fi întocmai adevărul existenței noastre.
Constantin VLAICU/ UZPR
Ilustrația: compozițieAI (termenul solicitării de compoziție: cunoașterea)
Zi frumoasă de toamnă. În unul din parcurile orașului de pe Cerna – Hunedoara pe o bancă mai laterală, într-un grup restrâns, se discuta despre rolul cărții în petrecerea în mod plăcut și util a timpului liber. Curioși, intrăm în vorbă. Aflăm că prof. Susanyi Isabela povestea celor de lângă ea printre altele despre conținutul cărții „Confesiunile unui medic veterinar” (semnatar fiind medicul veterinar Cornel Olariu).
Cornel Olariu
La rugămintea noastră, cu bunăvoința ce o caracterizează, prof. Susanyi Isabela ne-a prezentat și nouă pe scurt recenzia acestei cărți. De fiecare dată, o scriere despre propria viață, o autobiografie transmite cititorului emoția sincerității mărturisirii. Astăzi avem posibilitatea să îl cunoaștem pe omul din spatele istorisirilor, pe domnul Olariu Cornel și să pătrundem împreună în universul aventuros al vieții sale. „Confesiunile unui medic veterinar”, Editura Emia, Deva, 2023, constituie un tezaur intim de gânduri, emoții, sentimente și întâmplări îndrăznețe. Domnul Olariu Cornel dedică acest volum familiei și colegilor săi, dovedind dragostea, respectul și prețuirea față de aceștia. „Confesiunile” … se nasc dintr-o nevoie firească, naturală a autorului: dorința de a se „explica” pe sine, de a se descrie și de a dezvălui, în scopul recuperării adevărului, vremurile tulburi, pe care generația sa le-a traversat. Medicul veterinar de mai târziu se recunoaște în cuvintele scriitorului ardelean Octavian Paler, născut la 2 iulie 1926, la Lisa, jud. Brașov și le așază ca motto justificativ pentru alegerea sa, aceea de a scrie la persoana I: «Fiind un introvertit, nu am cum să scap de „eu”, nu pot să scriu dacă nu mă „descriu”.» Astfel, cu toții vom retrăi întâmplările recuperate din sertarul memoriei, amintiri neprețuite din viața de familie, adolescență, anii de studenție sau nobila meserie pe care a urmat-o. Mezinul familiei își dezvăluie afectivitatea, respectul și recunoștința față de părinți, de strămoșii „plecați în lumina Celui nepătruns” și față de pământul țării, pe care îl numește „leagăn, cămin și mormânt” asemenea unui apostol al neamului său. În Capitolul X, ca un arc peste timp, autorul realizează un portret al părinților săi. Mama d-lui Olariu Cornel era „o luptătoare cu toate vicisitudinile vremii (război, secetă, familie numeroasă). Însă credința ei și rugăciunile neîncetate au dus la depășirea acestor încercări.” Virtuțile ei ne amintesc de Smaranda Creangă din Humulești. Dragostea față de necuvântătoare a moștenit-o de la tatăl său, aflat „sub ordin” timp de 5 ani, în Primul război mondial. Acesta mergea în târgul de animale și „punea ochii pe câte un mânz (dar nu orice rasă)”, pe care îl aducea acasă, chiar dacă mâncarea copiilor era scumpă, iar mânzul cerea cheltuială. Dimensiunea sa spirituală – viața creștină – este strâns legată de Sfânta Mănăstire Prislop a Țării Hațegului, în care „Părintele nostru Arsenie Boca se odihnește, în așteptarea Învierii”. Capitolul XI, ultimul, este dedicat vieții și minunilor Sfântului Ardealului, călugărului „răstignit” al neamului românesc, care în vremuri de prigoană a fost cercetat, anchetat, întemnițat, deportat la Canal, supravegheat, alungat din Mănăstire, timp de 30 de ani (1959 – 1989) Moțul din satul Târnova, județul Hunedoara, ajunge om de seamă al societății, față de care își face datoria: urmează profesia de medic veterinar în Hațeg, se căsătorește, are 2 copii minunați și nepoți. La vârsta onorabilă de peste 80 de ani, domnul Olariu Cornel duce cu sine un bagaj impresionant de amintiri și se întreabă „Ce-a mai rămas în mine?”, atunci când soția sa părăsește această lume (datorită unui AVC). Copilul care odinioară păzea rațele, gâștele și bobocii lor, copilul cu „aplecare spre carte”, a depășit condiția de plugar a străbunilor săi, pe care îi pune la loc de cinste și lasă urmașilor și nouă, tuturor, o dovadă a izbânzii sale profesionale și a sensibilității sale sufletești care îl vor identifica la masa vieții drept un învingător.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Ziua de 1 octombrie, Sărbătoarea Persoanelor Vârstnice s-a constituit și la Asociația CARP „Speranța” Hunedoara (președinte ec. Rotar Delian Dorel) într-o zi de respect și prețuire față de membrii săi. Pe lângă calde urări și gânduri bune s-a putut nota o reușită activitate de întrajutorare cu grijă și competență a membrilor nevoiași. S-au oferit astfel ajutoare nerambursabile – alimente diferite, printre care, făină, ulei etc., constituindu-se astfel un moment simbol al unei sincere protecții sociale, pe fondul unui climat prietenos. În foto, consilierul Orășan Vili alături de un grup de femei de pe a căror față am desprins bucurie și o autentică trăire sufletească.
„DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN“, ediția a XXXIV-a
Vineri, 4 octombrie 2024 (Ziua a 4-a în cadrul Decadei)
Reșița, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ / ora 9.00:
Întâlnire cu Europa. În calitate de oaspete: Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Austria).
Caransebeș, Colegiul Național „C.D. Loga“ / ora 11.00:
Întâlnire cu Europa. În calitate de oaspete: Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Austria).
Reșița, sala A2.2, Centrul Universitar UBB din Reșița / ora 11.30:
Prezentări de carte-album: „Omul, pământul, veșnicia“ a autorului Toni Pal din Bistrița și „Ochi de aur“ de Alina Pistol (Moinești / Bacău), ambele apărute la Editura „Honterus” Sibiu, 2024. Prezintă Carmen Luminița Cobliș, director executiv a organizației regionale Regiunea Extracarpatică a Forumului Democrat al Germanilor din România.
Reșița, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 15.30:
20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița
Moment festiv, cu participarea oaspeților din țară și de peste hotare.
Expoziție de artă plastică Mihaela Buruiană (Piatra Neamț).
Reșița, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16.15:
20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița
Cea de-a 20-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan
Recital instrumental susținut la acordeon de Doru Sascău din Bacău și elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița.
Reșița, Aula Magna „Eftimie Murgu“ a Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 17.30:
Cea de-a 20-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan
Concert cu participarea formațiilor și grupurilor muzicale: soliștii Marianne & Petru Chirilovici (Reșița), grupul muzical „Edelweiß” (Piatra Neamț), corul „Temeswarer Liederkranz“ din Timișoara, reprezentanții Asociației Culturale „Friedrich Schwartz“ din Bucovina (jud. Suceava), corul german „Drei Rosen” („Trei trandafiri”) din Vukovar / Croația, corul german bucovinean din Câmpulung Moldovenesc (jud. Suceava), grupurile muzicale reșițene „Intermezzo“ și „Resicza“, precum și Corul „Franz Stürmer“, de asemenea din Reșița.
„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXIV. Auflage
Freitag, der 4. Oktober 2024 (Tag 4 der Kulturdekade)
Begegnung Europa. Als Gast: Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Österreich).
Reschitza, Saal A2.2 des UBB-Universitätszentrums / 11:30 Uhr:
Buchpräsentationen: „Der Mensch, das Land, die Ewigkeit“ – ein Fotoalbum von Toni Pal (Bistritz) und „Goldaugen“ von Alina Pistol (Moinești / Bacău), beide erschienen im „Honterus”-Verlag Hermannstadt, 2024. Es stellt vor Carmen Luminița Cobliș, Geschäftsführerin des Regionalforums Altreich des Demokratischen Forums der Deutschen in Rumänien.
Reschitza, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 15:30 Uhr:
20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza
Festveranstaltung, mit Beteiligung von Gästen aus dem In- und Ausland.
Kunstausstellung Mihaela Buruiană (Piatra Neamț).
Reschitza, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 16:15 Uhr:
20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza
20. Musik- und Chortreffen der Banater Berglanddeutschen
Konzert am Akkordeon, dargeboten von Doru Sascău (als Ehrengast aus Bacău) und Schülern des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza.
Reschitza, Aula „Eftimie Murgu“ des UBB-Universitätszentrums / 17:30 Uhr:
20. Musik- und Chortreffen der Banater Berglanddeutschen
Konzert mit den Gesangs- und Musiksolisten Marianne & Petru Chirilovici (Reschitza), mit der Musikgruppe „Edelweiß” (Piatra Neamț), dem „Temeswarer Liederkranz“, den Vertretern des „Friedrich Schwartz“-Kulturvereins aus dem Buchenland (Kreis Suczawa), dem „Drei Rosen”-Chor aus Vukovar (Kroatien), dem Buchenlanddeutschen Chor aus Kimpolong (Kreis Suczawa), der Reschitzaer Musikgruppen „Intermezzo“ und „Resicza“ und dem „Franz Stürmer“-Chor, ebenfalls Reschitza.
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE LA MULȚI ANI, DRAGI ȘI IUBIȚI BUNICI! FIȚI BINECUVÂNTAȚI! Ziua de 1 octombrie, 2024 a fost mai mult decât o zi magică, a fost plină de farmec, înregistrată parcă de mii de ani în într-o stea și lăsată liber să coboare pe pământ, sentimente ce nu pot fi descrise în cuvinte, doar trăite la intensitate mare. Complexul de Servicii pentru Persoanele Vârstnice ,,Sfântul Nicolae” din Lugoj a fost vizitat de minunatele doamne din OFSD Lugoj, chiar de dimineață la ora 11.00, acestea oferindu-le câteva surprize care cu siguranță le-au umplut inimile de bucurie. Printre aceste surprize se numără și poeziile recitate de poeta Mia Rogobete, cântece oferite de preșcolarii de la Grădinița PP4 Lugoj și multă voie bună îndulcită cu felii dintr-un tort special. Dar și gazdele au fost pregătite, astfel că surprizele s-au ținut lanț de o parte și de alta. Pentru că viața este minunată, pentru că bunicii noștri ne oferă cel mai mare dar și anume: iubire necondiționată, să le spunem ce simțim în fiecare clipă a îmbrățișării, în fiecare cuvânt al timpului, în fiecare sărut pe frunte, să le spunem că nu există fericire mai puternică și mai pură decât a lor, a bunicilor! Cum bunica a fost și este mamă…dedic această poezie tuturor bunicuțelor! MAMA Mama? E o întrebare? E un strigăt? Ce poate fi mai drăgăstos decât acest cuvânt și nume, decât acest duios prenume? Noi niciodată nu alegem, Noi doar culegem, căci dragostea de mamă a fost și este o enigmă, această legătură strânsă această poezie plânsă, acest miracol neînțeles. Femeie ești, iar tu bărbat, nu asta contează acum, o inimă și-un suflet bate întotdeauna pentru mama care în gând ne ține seama și care ne îndrumă pașii pe drumurile presărate cu iubiri nemăsurate. (Mia ROGOBETE)
În aceeași zi de 1 octombrie 2024, ora 16.30, inimoasele doamne din Asociația CLUBUL LIONS ,,ANA LUGOJANA” au oferit minunaților vârstnici de la Centrul de Bătrâni ,,Anita Heim” Lugoj câteva momente de trăire. A fost poezie ( Mia ROGOBETE-poetă), muzică folk ( Vasile Gondoci-cantautor), au fost emoțiile, zâmbetele, îmbrățișările, gândurile bune din partea doamnelor din Lions, a fost o zi numai despre bunici, a fost ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE, cele mai speciale persoane din viața noastră. A fost o zi plină de armonie, cultură, prietenie, aduceri aminte, bucurie, au curs lacrimi, dar erau de bucurie, am râs si ne-am simțit cu adevărat oameni. Dragostea lor nelimitată ne face mai compleți, acești oameni cu părul argint și cu inima aurită ne oferă dragostea necondiționată, să o păstrăm și să le mulțumim pentru răbdarea, alinarea, bunătatea, liniștea sufletească, dreptul la speranță pentru că modul lor de a ne preda adevărata lecție de viață ne face fericiți. Să-i respectăm, să-i apreciem, să-i iubim pe dragii noștri bunici! La mulți ani!
Relația de foarte bună colaborare a orașului Bocșa cu Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița este una bine cunoscută și cu tradiție. Fiecare eveniment de amploare inițiat de Erwin Josef Țigla, președintele Asociației Germane, are în componență și un moment dedicat Bocșei, fie artistic, fie literar, fie de natură istorică sau religioasă. De-a lungul vremii, s-au adunat multe astfel de importante și frumoase întâlniri, evenimente cu un real succes atât la publicul bocșean, cât și la cel reșițean. Nici în acest an Bocșa nu a fost uitată la momentul elaborării calendarului-program al celei de-a XXXIV-a ediție a Decadei Culturii Germane în Banatul Montan iar, între partenerii Asociației Germane, în organizarea acestui amplu eveniment, se află și Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa. Joi, 3 octombrie 2024, începând cu ora 12.00, la sediul bibliotecii bocșene s-a desfășurat unul dintre evenimentele Decadei Culturii Germane Caraș-Severin. Bocșenii au fost invitați la vernisajul unei expoziții de pictură semnată de Doina și Gustav Hlinka (Reșița), dar și la prezentarea unei cărți-album intitulată „Fantezie și realitate / Phantesie und Realität“ a autorilor Doina & Gustav Hlinka și Klaus Fabritius, grafica: Eduard Duldner, carte apărută la Editura „Honterus” din Sibiu în anul 2023. „Familia de artiști Gustav și Doina Hlinka urmează cu tenacitate, cu o din ce în ce mai dinamică înțelegere, calea artei naive, devenind, generoși și optimiști, promotori ai unui demers plastic mereu pus sub semnul întrebării și mereu învingându-și și detractorii și limitele imediate” ne avertizează Ada D. Cruceanu în prefața intitulată „Arta naivă: un act rebel” la cartea-album „Doina &Gustav Hlinka: Pictură naivă” apărută în anul 2004 la Reșița, sub egida Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, având numărul 23, editori fiind Nicole Opațchi și Erwin Josef Țigla. Gustav Hlinka este unul dintre cei mai reprezentativi pictori de artă naivă; s-a născut în 6 iunie 1947 la Steierdorf -Anina, Caraș-Severin, a fost îndrumat în artă de prof. Peter Schweg și prof. Petru Galiș; talentul său este recunoscut în grafică, peisagistică, artă modernă, acuarelă și pictură naivă. Este activ într-o serie de asociații și fundații între care: Societatea Numismatică Română, Asociația Filatelică Caraș-Severin, Asociația Județeană a Artiștilor Plastici Amatori; Uniunea Creatorilor Profesioniști și membru activ al Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița conducând Deutsche Kunst Reschitza, o grupare prin care descoperă și îndrumă tinere talente. Gustav Hlinka este recunoscut pentru realizarea de grafică filatelică, machete și ștampile, medalii, plicuri și întreguri poștale, dar, în special, pentru lucrările sale de artă naivă. De-a lungul timpului a participat în importante expoziții de grup și a beneficiat de vernisaje ale unor expoziții personale, atât în țară, cât și în străinătate. De cele mai multe ori a avut-o alături și pe soția sa, Doina Hlinka, pictor de artă naivă. Doina Hlinka s-a născut în 5 mai 1961 la Maglavit, județul Dolj; în artă i-a avut îndrumători pe Gustav Hlinka, pe Vasile Savonea și pe Mihai Vintilă; a lucrat ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” unde a și debutat ca artist cu o primă expoziție de pictură naivă. În timp, lucrările Doinei s-au bucurat de succes și a expus în țară și peste hotare, fiind, alături de soțul ei, Gustav Hlinka, una dintre talentatele prezențe în taberele de creație, saloane de artă și expoziții personale sau de grup. La evenimentul de la Bocșa din 3 octombrie 2024 cei doi artiști plastici au expus artă naivă bucurând ochiul și veselind spațiul prin culoare și poveste, iar despre autori, despre carte și despre acest amplu proiect numit „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” a vorbit președintele Erwin Josef Țigla. La eveniment au participat membrii Cercului „Deutsche Kunst Reschitza”, elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa însoțiți de prof. Carla Cioca și Andrei Furnică, prieteni ai bibliotecii și reprezentanți ai Forumului Democratic al Germanilor Bocșa. Întâlnirea a fost una de suflet și s-a încheiat cu autografe, zâmbete și fotografii, dar și cu felicitări din partea Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin pentru revista „Bocșa culturală” care se află în cel de-al 25-lea an de apariție.
„DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN“, ediția a XXXIV-a
Joi, 3 octombrie 2024 (Ziua a 3-a în cadrul Decadei)
Bocșa, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” / ora 12.00:
Ziua Unității Germane
Expoziție de artă plastică Doina & Gustav Hlinka, coordonatorii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“.
Prezentare de carte-album „Fantezie și realitate / Phantesie und Realität“ a autorilor Doina & Gustav Hlinka și Klaus Fabritius, grafica: Eduard Duldner, carte apărută la Editura „Honterus” Sibiu, 2023.
„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXIV. Auflage
Donnerstag, der 3. Oktober 2024 (Tag 3 der Kulturdekade)
Vernissage der Kunstausstellung Doina & Gustav Hlinka, Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen.
Buchpräsentation „Fantezie și realitate / Phantasie und Realität“ der Autoren Doina & Gustav Hlinka, Klaus Fabritius, graphische Gestaltung: Eduard Duldner, erschienen im „Honterus”-Verlag Hermannstadt, 2023.
Gala Green Woman, aflată la a șasea ediție, va avea loc pe 7 octombrie și continuă tradiția de a premia femeile vizionare care fac lucruri extraordinare în societate. În fiecare an, acest eveniment onorează femeile care își dedică eforturile pentru a sprijini comunitățile, a inspira pe cei din jur și a construi un viitor curat și durabil.
În anii anteriori, Gala Green Woman a reunit personalități remarcabile din diverse domenii, femei care au demonstrat prin acțiunile lor că pot aduce schimbări reale în comunități și pentru mediul înconjurător. Evenimentul a fost o platformă de recunoaștere a acelor femei vizionare care au promovat inovația, solidaritatea și sustenabilitatea. Cu fiecare ediție, gala a crescut în amploare, atrăgând tot mai multă atenție din partea publicului și a partenerilor media, devenind un punct de referință pentru cei care susțin un viitor mai verde și mai echitabil.
Gala Green Woman este o ocazie de a celebra și susține femeile care schimbă lumea în bine.
Motto: ,,Nimeni nu îmbătrânește prin simpla acumulare a unui număr de număr de ani. Devenim bătrâni prin părăsirea idealurilor noastre. Anii pot rida pielea, dar renunțarea la entuziasm ne ridează sufletul”! (Samuel Ullman).
Niciodată toamna nu fu mai frumoasă ca acum, dar și imprevizibilă, în contextul în care așteptam înfiorați la fruntariile de Vest ale țării, trecerea ciclonului și a viiturii de ape învolburate. Evenimente naturale anunțate prin Ro-alert, preventiv, s-au dovedit din fericire a fi doar o sperietoare națională, o isterie cu iz dâmbovițean cu gust amărui pentru mulți semeni de-ai noștri. Dincolo de această divagație, să revenim la bucuriile noastre cotidiene care ne fac mai optimiști, și să mai putem visa frumos și cu voluptatea înțelepciunii noastre să-mbrățișăm apoteotic fiecare răsărit de soare. Ca un semn de prețuire și respect pentru seniori , Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara, a organizat un Simpozion , (la Sala Multifuncțională, a C.J Timiș, mulțumim pentru sprijinul acordat ca și colegului nostru Ioan Dan Ardelean, secretar general) de poezie, cântec și povești emoționante, dedicat seniorilor, ca dovadă că nu i-am dat uitării, că le suntem recunoscători pentru tot cee a ce au făcut trainic și relevant în viață, pentru sensibilitatea lor și a promova în continuare o imagine pozitivă, a faptului că știu să îmbătrânească frumos și activ într-un timp de încercări și incertitudini. Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, 1 octombrie, ne-a prilejuit un moment deosebit ca într-o frumoasă zi de toamnă, seniori de toate vârstele și diverse profesii să sărbătorim împreună, sub semnul armoniei, iubirii și credinței , Ziua celor ce fac parte din generația vârstei a treia, o generație care prin strădaniile sale a contribuit la dezvoltarea României, social-economic, în domenii de activitate prestigioase, științific, cultural-artistic, etc. Și au fost dintotdeauna în slujba comunității. Preotul Horia Țâru, membru UZPR, cu care am rostit împreună rugăciunea de suflet și credință,,Tatăl nostru” a deschis seria de alocuțiuni sentimentale, poezie și pricesne. Au fost prezenți și ne-au mărturisit gândurile lor frumoase și ne-au onorat deopotrivă, Nicolae Secoșan, Ioan Hațegan, membri UZPR, cetățeni de onoare ai municipiului Timișoara, legendele fotbalului din Banat, Ionel Bungău și Miroslav Giuchici, conf.univ.dr. ing, Vichentie Maniov, dr.ing. cercetător. Andrei Pogany, care la cei 93 de ani este de o vitalitate de invidiat. Col.rez. Ștefan Tat, membru UZPR, ne-a prezentat în sinteză istoricul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Nicolae Toma, vicepreședinte Filiala UZPR, Timișoara, abia sosit din țară, respectiv, de la Galați și Buzău unde a reprezentat Filiala în cadrul unor întâlniri cultural-jurnalistice de analiză și perspectivă în domeniu. A mai punctat și faptul că puține instituții ori alte organizații mai sărbătoresc seniorii. Noi o facem e adevărat că nu este ușor dar avem o datorie morală față de colegii și seniorii noștri. Mirela Cocheci, de la Petroșani, poetă-pictor, de referință în spațiul cultural artistic românesc, dar adoptată de câțiva ani ca bănățeancă, membră UZPR, ne-a încântat prin recitarea din creație proprie , a unui poem inedit de toamnă în care mugurii iubirii au început să-ngălbenească pe zare. Momentul de suspans ne-a fost oferit cu generozitate și multă considerație pentru seniorii prezenți și nu numai, de tânăra Maria Brădean, studentă venită de la Arad, împreună cu prietenul Vicențiu Babăș și el student la Teologie, a cărei voce ,,dumnezeiască” exprimată prin interpretarea celor trei pricesne, ne-a trimis pentru un timp în contemplare și meditație profundă, că nimeni nu este singur pe acest pământ, cu noi este Dumnezeu. Am petrecut aproape două ore de excepție sub semnul prieteniei și al respectului reciproc, al dorinței de a fi și în continuare de utilitate societății. Mulțumim partenerilor noștri ,,Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest”, Revistei de cultură,,Theatrum Civitatis”din Lugoj, director Maria Rogobete, Timișoara, Ziarele ,,Actualitatea și Redeșteptarea ”din Lugoj, Foile Rurale ,,Talpa Țării” redactor șef Nicolae Toma, membru UZPR, Foaia Săcoșană, red.șef. Gheorghe Lungu, membru UZPR. Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului,TImișoara, președinte Remus Știr, ASCIOR Timișoara, coordonator Mirela Cocheci, UZPR. Au mai fost prezenți au rostit alocuțiuni și recitat poezie de inspirație seniorială, Ioan I. Ionescu, Stejărel Ionescu, Maria Istov, Gheorghe Lungu, Grigore Mâinea, Nicolae Marcov, membri UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu”Timișoara. Poeții , Ana Caia, Dan Zorica, Ioan Dragotă, Maria Pâșlea., Gheorghe Ciulpan. Le mulțumim tuturor pentru implicare și susținere a activității Filialei. De-asemeni reprezentanților instituțiilor publice, prezenți la eveniment, cu care avem relații foarte bune de colaborare reciprocă, dna Irina Vastag, dr. lt.col, ISU ,,BANAT„ al județului Timiș, dna Ileana Mogoșanu, ITM Timiș, dna Marinela Annau, ANAF Timiș, col.rez. Mirel Opriș, A.N.C.M.R.R. Timișoara. Toți seniorii au primit diplome ,,Meritul Sportiv” de ,,Respect și Prețuire” de Excelență. Repriza de socializare a avut loc la terasa ,,Celentano” din Timișoara, unde am continuat, poveștile la o cafea și un pahar de must proaspăt, cu amintiri din arhiva sufletului. P.S. Maria Rogobete, membră a Filialei UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara a fost reprezentanta noastră, ca o persoană implicată în viața și în slujba comunității, ca poetă și actriță alături de prietenul nostru comun Vasile Gondoci, cantautor, muzică folk, la două evenimente de excepție organizate de Asociația Clubul ,,Lions Ana Lugojana” la Centrul de Bătrâni ,,Anita Heim”din Lugoj și de Doamnele din OFSD împreună cu preșcolarii din Grupa Mare ,,A” de la Grădinița cu PP 4 Lugoj, care au sărbătorit persoanele vârstnice de la Complexul de servicii ,,Sfântul Nicolae” din Lugoj, oferindu-le prin cântec, vers , îmbrățișări și gânduri frumoase liniștea sufletească și dreptul la speranță că viața este un dar de la Dumnezeu pe care trebuie să-l prețuim cu toată dragostea și generozitatea noastră. ,,LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE ȘI ÎMPLINIRI TUTUROR SENIORILOR”!
Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara!
Poetul și editorul Adrian Bodnaru se află la ceas aniversar, cu o sumă rotundă de ani, moment pe care dorim să-l marcăm, într-un fel sau altul, ca slujitori ai culturii și ai cărților. În proiectul deja consacrat – „Să ne prețuim valorile!” – Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa își propune să prezinte, mai ales tinerilor, oameni ai locului care fac cinste urbei prin activitatea lor deosebită, prin talent și, evident, prin muncă, fiindcă știm deja că succesul înseamnă 99% muncă și doar 1% talent! Încă nu am reușit să stabilim o întâlnire la Bocșa cu Adrian Bodnaru, dar, până la momentul în care-l vom avea invitat, acum, la ceas aniversar, vom prezenta o fișă de dicționar, căreia îi vom atașa urările noastre de bine și, în mod firesc, tradiționalul „La mulți ani”! Poet, editor, traducător, Adrian Bodnaru s-a născut în 4 octombrie 1969 la Bocşa-Română, jud. Caraş-Severin. Urmează studii primare, gimnaziale şi liceale la Liceul Teoretic Balş, Olt, apoi universitare la Universitatea Politehnică Timişoara. Debut în presă: în „Orizont” (Timişoara) 1991 cu o poezie. Debut în volum: a bodnaru şi alte verbe. Timişoara: Marineasa, 1994. Colaborează la reviste din ţară şi străinătate. Prezent în antologii de poezie și în majoritatea revistelor literare. Susține, din 2003, în revista „Orizont”, o rubrică permanentă în versuri. Distins cu premiul pentru poezie al USR filiala Timişoara (2000) pentru volumul toate drepturile rezervate, inclusiv Suedia şi Norvegia. Deţinător al altor premii. Redactor la diferite publicaţii. Director al Editurii Brumar şi al Editurii Universităţii de Vest din Timişoara. Volume: a bodnaru şi alte verbe. (Timişoara: Marineasa, 1994); Noi și purtate.(Timișoara: Marineasa, 1996); Toate drepturile rezervate, inclusiv Suedia şi Norvegia.(Timişoara: Brumar, 2000); Versuri şi alte forme fixe. (Timişoara: Brumar, 2002); Ziua de apoimâine. (Timişoara: Brumar, 2004); O legătură de chei. (București: Cartea Românească, 2010); Poliversuri.- (Timișoara: Diacritic, 2012); Dictando.(Timișoara: Diacritic, 2012); Cifra latină. (Timișoara: Diacritic, 2013); O vară întreagă sau mai multe la rând (Editura Eikon, 2017); Cidul berlinei (Editura Aius, 2017); UNIVversuri (Editura Aius, 2018); Câteva clipe, spre seară (Editura Tracus Arte, 2019); Timișorela (Editura Brumar, 2019); Poezile și nopți (Editura Junimea, 2021); Prea bătrân pentru-Apolli-/naire, prea tânăr pentru Napoli”(Editura Vinea, 2022). Traduce Vicente Huidobro, Altazar, Timișoara: Brumar și Diacritic, 2012 (în colab.) Referinţe: Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin/Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu.- Reşiţa: Timpul, 1998; Parte din întreg/ Al. Ruja. Timişoara: Excelsior, 1999; Poeţi optzecişti (şi nu numai) în anii’90/ Romulus Bucur.- Piteşti: Paralela 45, 2000; Tangouri pe trambulină/ Rodica Drăghincescu.- Piteşti: Paralela 45, 2001; Dicţionar al scriitorilor din Banat. Timişoara: Editura Universităţii de Vest, 2005; Sertarul cu cărți/ Ovidiu Pecican.-Cluj: Limes, 2005; Spațiul dintre cuvinte/ Simona Constantinovici. Timișoara: Universitatea de Vest, 2006; Printre cărți/ Alexandru Ruja. Timișoara: Universitatea de Vest, 2006; Majuscule. Minuscule. Incursiuni literare/ Daniel Vighi.- Timișoara: Universitatea de Vest, 2008; Oglinda lui Narcis/ Constantin Buiciuc.-Timișoara: Marineasa, 2010; Developări literare./ Tudor Crețu.- Timișoara: Universitatea de Vest, 2011; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Literatura Banatului./Cornel Ungureanu.- Timișoara: Brumar, 2015; Enciclopedia Banatului. Literatura.- Timișoara: David Press Print, 2016; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Bocșa culturală. Anul XXI, nr. 1 (108)/ 2020, p. 18 – 22. Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64). ”Adrian Bodnaru este — rămâne — unul dintre poeţii importanţi din vestul ţării. Aş putea să spun din Banat, fiindcă e născut într-un oraş care a dat României poeţi, cineaşti, editori, care organizează, anual, Festivalul „Tata Oancea”. Tata Oancea e primul maestru al poeziei dialectale româneşti. Domnul Bodnaru e un bănăţean de seamă, dacă e să înţelegem cum se cuvine istoria literaturii: după locul naşterii, Bocşa, e al Banatului, dar oltean pursânge, dacă ne gândim la copilăria, adolescenţa, la anii de fotbalist ai tânărului Adrian. Prima etapă poetică s-a născut sub protecţia — patronajul? modelul poetic? — lui Şerban Foarţă, cu iubirea de armonie a paginii, de acurateţe a discursului poetic. Înşurubat pe o idee, pe un gând, aşa cum spune/scrie, într-o fertilă năşire, Marcel Tolcea.” (https://www.banatulazi.ro/adrian-bodnaru-si-o-noua-carte-buchisita-cu-dichis-si-pricepere/) La mulți ani, Adrian Bodnaru! Și din acest colț de Bocșă culturală!
Sub genericul „Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”, Școala Gimnazială Nr. 2 din orașul de pe Cerna – Hunedoara (director prof. Lucaciu Anca Maria) a găzduit o inedită activitate educativă cu tema „De Ziua Vârstnicilor – vă sărutăm pe frunte, dragi bunici”, organizatori fiind prof. Cizmaș Georgeta-Ileana și Asociația CARP „Speranța” Hunedoara (președinte ec. Rotar Delian Dorel). Un sprijin aparte s-a oferit de către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul „Accent Media” (director Poenar Cornel). Activitatea a evidențiat oportunitatea întâlnirii copiilor cu seniorii – bunici cărora le-au oferit flori, cântece și poezii, autentice momente de respect și prețuire a vârstei acestora. Au fost momente de trăiri sufletești, empatie, bucurie și sentimente de o reciprocă simțire sărbătorească. Bunicii prezenți, cu fețele îmbujorate de căldura evenimentului, au primit calde urări de sănătate, gânduri bune și să pășească cu drag într-o toamnă frumoasă și liniștită, din partea elevei Crîznic Antonia Maria, a prof. Cornea Iuliana Ecaterina, directorul adjunct al școlii gazdă și a consilierului de la CARP „Speranța” Hunedoara – Vili Orășan. În finalul activității copiii au primit dulciuri din partea CARP „Speranța” Hunedoara. De consemnat este faptul că bunicii – seniori prezenți au primit din partea ziarului „Accent Media” (director – apreciat jurnalist Cornel Poenar), Diploma de Onoare „O zi din viață în amintirea anilor trecuți” … o zi din jurnalul sufletului, cu o puternică semnificație care a trezit și menține dragostea și dorul de viață.
A consemnat Ioan Vlad/ UZPR Foto: Mihalcea Lavinia
În ședința de Consiliu Director din 30 septembrie a.c. s-a stabilit ca Gala Premiilor UZPR 2024 să se intituleze „Excelența în jurnalism” și să aibă loc pe data de 22 noiembrie 2024.
Fiecare filială va trimite până pe 20 octombrie 2024, prin poștă, la sediul central al UZPR, din Bd. Gral. Gheorghe Magheru nr. 28-30, Sector 1, Bucureşti, Cod poștal: 010336, Oficiu Poştal 22, sau online, pe adresa secretariat@uzp.org.ro, câte o propunere pentru oricare dintre categoriile Presă scrisă, Presă online, Radio, Televiziune, Publicistică.
De asemenea, va fi acordat un premiu „Opera omnia”.
Juriul care va evalua materialele jurnalistice trimise din teritoriu este alcătuit din: Ruxandra Săraru, Mădălina Corina Diaconu, Viorel Popescu, Teodora Marin, Cornel Cepariu. Laureații Premiilor UZPR vor fi anunțați pe 1 noiembrie a.c.
UZPR CARAS SEVERIN 