Motto: Omul cu sufletul mai pur ca lebăda sfidează eternitatea

Și-nzăpezit de stele și luceferi, ne strigă și astăzi dintre viscole și ploi

Frații mei de vise și candoare nu lăsați să se ruineze cetatea

Clădită împreună cu cărămizi de rouă, cu sânge și sudoare

Cu iubire și credință în oameni când lacrima tristeții se cuibărea  în noi!

Mișcați profund de strigătul  lui Gheorghe Rancu, răstignit în tăcerea ce-a pus stăpânire pe existența noastră și-nfiorați de gândul că acolo la Șopotu Vechi (nu-l vom mai revedea ca altădată) județul Caraș-Severin, colțul de rai prin care fascinația satului a înflorit minuni și miracole, pornim la drum Timișoara, Oravița, Șopotu Vechi.

Minuni spirituale cu parfum de veșnicie și perenitate într-un timp de speranțe și incertitudini. Miracole umane prin care satul ca o lumină ca un ecou de cântec risipit pe pe dealuri ori munți se identifică în mod fericit cu oamenii care au consimțit a fi primii la răsăritul soarelui și inevitabil la apus.

Unul dintre aceste miracole a fost și omul Gheorghe Rancu Bodrog, profesor de istorie, publicist, autor de monografii, membru UZPR, profesor emerit al școlii, întemeietor al unui Muzeului etnografic la el acasă și al Muzeului presei din Banatul Montan la Căminul Cultural din Șopotu Vechi. Obiective de importanță deosebită în arealul  geografic-istoric, cultural-artistic al Carașului și nu numai.

Cu mulți ani în urmă, l-am cunoscut indirect prin seria de bijuterii literare a domnului Constantin Falcă ,,Cărășeni de neuitat” din care nu putea lipsi, cărășanul de neuitat Gheorghe Rancu Bodrog, un om încă tânăr și liber în spiritul său  (i)luminat de vocația sa de bănățean absolut și de un sentiment puternic de iubire de istorie, tradiții, obiceiuri ale zonei și  nu în ultimul rând iubitor de semeni, care  i-au însuflețit existența  și entuziasmul în tot ceea a clădit trainic și frumos în slujba comunității și a patrimoniului românesc. L-am cunoscut personal cu prilejul unor prezentări de carte la Reșița și Timișoara, un om simplu, echilibrat, am și scris cu multă deschidere prietenească despre activitatea sa.

Acum, într-o frumoasă zi de toamnă împreună cu colegii de breaslă din Timișoara, Ioan Hațegan, Ștefan Tat, Ioan Ionescu, Gheorghe Lungu, suntem la Biserica din Șopotu Vechi, unde și clopotele bat cu tristețe, ascultăm aproape înlăcrimați, alături de toți enoriașii, care l-au cunoscut, respectat, prețuit și iubit, slujba de comemorare a celui ce a plecat dintre noi anul trecut. Cei apropiați  au rostit cu venerație, alocuțiuni referitoare la viața, activitatea și rolul său în promovarea tradițiilor și obiceiurilor din Banatul Montan. În acest sens menționăm reprezentația unei scenete ,,Soacra și nora” prin care se transmite generațiilor viitoare comoara graiului popular românesc, ca o binecuvântare a sufletului. Protagoniști, colaboratorii  statornici și iubitori de omul , profesor și istoric, Gheorghe Rancu, prof. Ana Doina Zeicu, elevii Denisa Popit, Olariu Lăzărescu Iancu Alexandru, de la Liceul Tehnologic,, Nicolae Stoica de Hațeg.

Gheorghe Rancu, astăzi ne privește cum ne privea dintotdeauna, vertical, din cimitirul de marginea satului Șopotu Vechi, în care adoarme cu tâmpla rezemată de visul din care încă ne mai strigă, sfidând eternitatea; Frații mei de vise și candoare nu lăsați să se ruineze cetatea! Și sunt convins că nu se va ruina, fiul său dr. istoric, Dacian Rancu, împreună cu familia și comunitatea vor face totul pentru a continua și dezvolta bogăția spirituală lăsată ca moștenire nouă și celor ce vor veni.

 

În materializarea acestui deziderat ca un semn de respect și omagiere a personalității omului de cultură și jurnalism, Gheorghe Rancu, UZPR care a fost prezentă cu o delegație formată din, domnul Emil Stanciu, vicepreședinte, doamnele Corina Mădălina Diaconu, secretar general și Teodora Marin, coordonator editura UZP, a promis tot sprijinul necesar. Dovadă elocventă că suntem ÎMPREUNĂ la bine dar mai ales în momentele de cumpănă ale vieții, că noi scriem tot împreună istoria clipei, clipa care ne definește ca oameni trecători prin această viață și credința că nimeni nu este singur în singurătatea noastră aici pe pământ și în lumea de apoi.

Ora 17,00.  Soarele se retrage în amurg și el ca și mine mai trist ca niciodată și abătut de gânduri mă-ntorc la Timișoara, călăuzit de figura luminoasă a domnului prof. Gheorghe Rancu, care a rămas în sufletul meu ca un ecou de cântec (ne)stins și risipit între dealuri și munți, ca o proiecție pe zare a unui înger cu aripi de rouă survolând eternitatea!

,,Doamne, ce capodoperă este Omul”!

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNESCĂ ÎN PACE!

P.S. După slujba de pomenire-comemorare, în imediata apropiere a Bisericii, la Căminul Cultural din Șopotu Vechi, s-au desfășurat lucrările Conferinței Istoricilor din Banatul de Munte. Organizatori și parteneri: Primăria comunei Dalboșeț , UZPR, Filiala UZPR Caraș Severin, Muzeul Banatului Montan Reșița. Lucrări prezentate pe două secțiuni: Istorie, biserică, școală, tradiții și obiceiuri, moderator Ioan Hațegan. Istoria Presei, moderatori, Ion. D. Cucu, președinte Filiala Caraș Severin și Dorina Sgaverdia, membru UZPR și fondator al Clubului Presei din Banatul de Munte. În acest context, doamna Mădălina Corina Diaconu, a oferit o Diplomă de Excelență din partea UZPR, Muzeului Presei din Banat, însoțită de Medalia Jubiliară a UZPR, înmânate lui Dacian Rancu, fiul lui Gheorghe Rancu, fondatorul Muzeului.

Dincolo de aceste momente  emoționante și de reflecție sentimentală, menționez prilejul deosebit de mă reîntâlni cu oameni de cultură și presă cu care am socializat și am făcut schimb de publicații și cărți, atât cât timpul mi-a permis. Gabriela Șerban, Costel Simedrea, Constantin Vlaicu, Adela Popa, Livia Magina, Gheorghe Jurma, Ion Traia, Martin Moraru, Andrei Nicolae, Mihai Chiper,  Dorin Bălteanu, Titu Trifu Pervulescu, Petru Opruț, Gheorghe Blejușcă, Aurel Bancu și alții.

Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”, Timișoara

 

– În cadrul GALEI DE EXCELENȚĂ – HUNEDOARA DE SUCCES (ediția 2024) printre laureați, ca „cel mai bun profesor” erați nominalizată și dvs. Cum comentați?

– Este o inițiativă admirabilă a Primăriei Hunedoara, de a promova excelența, în toate domeniile. În ceea ce mă privește, consider că oricare dintre colegii mei ar fi meritat să fie printre premianți. Fac parte dintr-un colectiv de oameni sufletiști, implicați, buni profesioniști.

– Care credeți că v-au fost calitățile drept suport acestei reușite?

– Așa cum am menționat, colectivul din care fac parte a fost cel mai bun suport al activității mele și al tuturor activităților din Școala Gimnazială Nr. 2. Caracteristica reușitelor mele: munca în echipă, implicarea în proiecte educaționale, extinderea activității de dascăl dincolo de spațiul concret al școlii, utilizarea tuturor abilităților, profesionale și umane în slujba copiilor.

– Aveți și calități care vă deranjează?

– Da. Tendința de a dori mereu mai mult. În meseria de dascăl nu există limită, mereu poți să faci ceva, mereu poți să te implici și uneori toate acestea se fac în detrimentul timpului petrecut cu familia.

– Sunteți profesor de religie. Ce presupune predarea-învățarea activă la religie?

– Îmi vine în minte un citat din Anatole France: „Nu vă mândriți cu predarea unui număr mare de cunoștințe. Stârniți numai curiozitatea. Mulțumiți-vă să le deschideți mințile, nu le supraîncărcați. Puneți în ele scânteia”.  Religia nu se poate mărturisi decât prin trăire și viață religioasă. Educația religioasă din cadrul orelor de religie îi conduce pe copii la scopul suprem al existenței: trăirea comuniunii cu Dumnezeu. Trăirea religioasă declanșează resorturi profunde, care pot determina în om fapte morale, în conformitate cu poruncile lui Dumnezeu. Educația religioasă este importantă și din punct de vedere social, pentru că pune accent pe formarea omului moral, care trăiește în comunitate și pentru comunitate.

– Cum reușiți să formați la elevi virtuțile creștine și consolidarea deprinderilor de comportament morel-religios?

– Copiii, în special adolescenții, sunt preocupați de marile probleme ale vieții. În această perioadă ei au nevoie de modele în viață, au nevoie să își contureze un ideal. Uneori, în această perioadă, de la copilărie la adolescență, preocupările lor trec printr-o criză de multe ori periculoasă. Apare spiritul critic, negativismul și este foarte importantă argumentarea și dialogul. Aici intervine rolul educatorului (părinți / școală / biserică),pentru a-l face pe copil să fie animat de idealuri înalte, să fie entuziasmat de tot ce este frumos, nobil și moral, toate acestea fiind cuprinse în învățăturile fundamentale de credință. Idealurile religioase dobândite conduc către o practică religioasă, înțeleasă mult mai bine și mult mai profund. Practica religioasă le face mult bine copiilor, le purifică sentimentele, mai ales pe cel al iubirii, le înnobilează sufletul și îi conduce spre o lume a frumosului și a binelui.

– Punctați-ne câteva dintre activitățile extrașcolare pe care le organizați cu elevii.

– Activități extrașcolare? Dacă aruncați o privire pe pagina Școlii Gimanziale Nr. 2 veți observa o abundență de activități extrașcolare. Așa cum am spus, tot colectivul școlii este format din oameni inimoși, dedicați meseriei, implicați în tot ceea ce înseamnă proces educativ, în cadrul școlii și în afara ei. Aș putea enumera excursii, în țară și peste hotare, pelerinaje, proiecte Erasmus, concursuri școlare, o efervescență de activități și acțiuni, în concluzie, deși am fost desemnată „Cel mai bun profesor” consider că această distincție este a întregului colectiv din care fac parte, acești oameni minunați, inimoși, buni profesioniști: colegii mei.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

Presa în Banat

Lucrare prezentată de Gheorghe Jurma, scriitor, jurnalist, editor, directorul Editurii „TIM” din Reșița, redactorul-șef al revistei de literatură, artă și cultură „Semenicul“, la secțiunea Presă din cadrul Conferinței Istoricilor din Banatul de Munte (a III-a ediție), 19 octombrie 2024, Șopotu Vechi.

Conferința a fost organizată de către Primăria și Consiliul Local Dalboșeț, sub coordonarea istoricului Dr. Dacian Rancu, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Muzeul Banatului Montan Reșița.

Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an manifestarea a cuprins în desfășurarea sa și participarea  Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin membrii ai filialei, alături de reprezentanți ai conducerii sale centrale. Participarea a constat în cuprinderea primei părți a Colocviilor presei din Banatul de munte în lucrările conferinței, aceste colocvii fiind organizate de către Clubul Presei din Banatul de Munte al filialei UZPR Caraș Severin. (https://uzprcarasseverin.org) 

 

ÎNVĂȚ / DEZVĂȚ / RĂSFĂȚ
24-26 octombrie 2024
24, 25 octombrie: Aula Eftimie Murgu, Centrul Universitar UBB
26 octombrie: Sala Lira a Liceului de Arte Sabin Păuța

INVITAȚIE

Am bucuria să vă invit la un eveniment cultural important pentru Reșița: Conferințele Dilema.

Sub titlul ÎNVĂȚ / DEZVĂȚ / RĂSFĂȚ, Conferințele Dilema_ vin la Reșița, primul learning city din România, pentru a vorbi despre educație. Despre cum educația neîntreruptă, iar nu absența ei, își este propriul motor. Pentru că mintea noastră este anume făcută să învețe mereu. Dar orice învăț presupune un dezvăț.
Cînd obții ceva, pierzi ceva: o obișnuință, o prejudecată, o idee pe care o credeai bună, dar care e contrazisă de ceea ce înveți – și așa mai departe. Unii sunt îndărătnici să învețe tocmai din cauză că nu vor să piardă nimic din ce au sau știu. În plus, sunt lucruri care nu se pot învăța – lucruri pe care nu ni le predă nimeni. În viață, suntem foarte adesea pe cont propriu, solitari în căutările noastre. Dar recompensele pe care le aflăm nu doar la capătul drumului, ci aproape la fiecare pas, ghidați cum suntem de marile minți și marile lor capodopere, ne fac să ne simțim privilegiați. Sau, dacă vreți, răsfățați.

Știm însă că nu doar oamenii învață, învață și comunitățile. Există cu siguranță lecții pe care e obligatoriu să le învățăm împreună. De pildă, marile lecții ale istoriei. Cum învață comunitățile? Și de la cine? Cînd ne-am format, ca națiune, în veacul XIX, am avut adevărați dascăli ai națiunii.
Sîntem noi azi o națiune matură, cu învățămintele trase, sau încă avem nevoie de pedagogi naționali?

Acestea, și încă altele, sunt întrebările cu care venim. Nu
pretindem că vom găsi răspunsuri, ci că vom căuta, din variate perspective epistemice, indicii, căi și modele de urmat. Și că, în
felul acesta, ne vom așeza mai sănătos și mai productiv în dilemă.

Sever Voinescu, redactor-șef Dilema
_______

Programul detaliat al Conferințelor Dilema la Reșița:

Joi, 24 octombrie, Aula Eftimie Murgu a Centrului Universitar UBB ora 18.00. Adriana Babeți în dialog cu Marius Lazurca: Ce învață un profesor/un diplomat. De la cine? De ce?
ora 19.30. Călin Cotoi: Cine și cum învață comunitățile? Despre diferite moduri de a învăța și a te lăsa învățat

Vineri, 25 octombrie, Aula Eftimie Murgu a Centrului Universitar UBB ora 18.00. Sever Voinescu: Publicul și elita – cine învață pe cine?
ora 19.30. Adrian Cioroianu: Ziua de mâine, între fantezie și
amnezie. Teama de viitor și irelevanța educației.

Sâmbătă, 26 octombrie, Sala Lira a Liceului de Arte Sabin Păuța ora 18.30.  Iosif Constantinescu și Ovidiu Pintilie: _Cum să ascultăm
muzica clasică? recital de chitară clasică urmat de o conversație cu Sever Voinescu

Intrarea la toate evenimentele este liberă.

Conferințele Dilema la Reșița sînt finanțate de Primăria
Municipiului Reșița și organizate în parteneriat cu revista Dilema, Grupul pentru Management și Mediere Culturală și Prietenii
Dilemei
Partener strategic: UniCredit Bank
Partener: Centrul Universitar UBB Reșița
Partener media principal: Radio România Reșița

–

Cătălin Lazurca
Conferințele Dilema
Discuția secretă – festival de literatură
0768 983 494

23 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16:00:

Ziua Națională a Austriei (26 octombrie)

Un reper al Austriei: Capela romano-catolică din Oberndorf bei Salzburg, locul unde, în urmă cu 206 ani , în Crăciunul anului 1818 avea să prindă contur minunatul colind „Stille Nacht = Noapte sfântă“. Cu prilejul Zilei Naționale a Austriei, o expoziție de fotografii realizate de Erwin Josef Țigla. Participă Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: Elena Cozâltea) și copiii de la Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea)



23. Oktober 2024, Reschitza, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 16.00 Uhr:

Nationalfeiertag Österreichs (26. Oktober)

Ein Wahrzeichen Österreichs: die Römisch-Katholische Kapelle Oberndorf bei Salzburg, Ort, wo, vor 206 Jahren, zu Weihnachten 1818 das berühmte „Stille Nacht, heilige Nacht”-Lied entstand. Eine Fotoausstellung von Erwin Josef Țigla. Es nehmen teil der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea) und die Kinder der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea)

• UZPR

Întâlnirea membrilor Filialei Caraș Severin a UZPR cu membri ai conducerii Uniunii – vicepreședintele Emil Stanciu, secretarul general Mădălina Corina Diaconu, alături de Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP, a fost parte a manifestărilor prilejuite de  Colocviile Presei din Banatul de Munte, care a avut loc la Șopotu Vechi.

Ion D. Cucu, președintele UZPR Caraș Severin, gazda evenimentului, a trecut în revistă activitatea și componența filialei pe care o conduce: „Ne bucurăm că se duce la îndeplinire o promisiune făcută de noua conducere a UZPR, de a se apropia cât mai mult de filiale, de a ne uni eforturile și de a afla ce ne frământă, cu ce probleme ne confruntăm, astfel încât împreună să găsim soluții”.

Emil Stanciu a transmis gândurile bune ale președintelui Sorin Stanciu: „Faptul că suntem aici, membri ai Consiliului Director, atestă faptul că apreciem foarte mult activitatea uneia dintre cele mai dinamice filiale ale Uniunii, cu o viață profesională vie și palpitantă”.

Mădălina Corina Diaconu a reiterat dorința membrilor Consiliului Director al UZPR de a asculta problemele membrilor Filialei și a invitat colegii jurnaliști să contribuie cu conținut de calitate la publicațiile Uniunii – Revista UZP și site-ul uzpr.ro – precum și pe postul Radio UZPR: „Suntem aici să vă ascultăm”.

Rând pe rând, membrii Filialei care au dorit să expună diverse teme colegilor de la București au abordat aparițiile în Editura UZP, Teodora Marin punctând faptul că Editura UZP funcționează în aceleași condiții excelente dintotdeauna și așteaptă creațiile jurnaliștilor profesioniști membri ai Filialei Caraș Severin, precum și tema noului Statut al Uniunii, libertatea de exprimare, situația actuală a printului, de la carte până la publicații, actualitatea presei și activitatea curentă a jurnaliștilor care au văzut schimbându-se rapid epoci extraordinar de diferite, cărora au trebuit să se adapteze din mers, cu pasiune, vocație și multe sacrificii personale. De asemenea, s-a abordat tema atragerii tineretului către informația corectă, independentă și imparțială, pe care s-o deosebească în oceanul actual de dezinformare prezent în special în mediul online.

Discuțiile au fost deschise și animate, toți cei prezenți considerându-se colegi și prieteni. 

Departamentul Comunicare

În data de 19 octombrie 2024, în localitatea Șopotu Vechi a avut loc cea de-a treia ediție a Conferinței istoricilor din Banatul istoric. 

Conferința a fost organizată de către Primăria și Consiliul Local Dalboșeț, sub coordonarea istoricului Dr. Dacian Rancu, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Muzeul Banatului Montan Reșița.

Data de 19 octombrie fiind și data stingerii din viață a inițiatorului acestei manifestări, Gheorghe Rancu Bodrog – în anul 2023, alături de tema sa primordială, acțiunea a dobândit prin intervențiile participanților și un evident aspect comemorativ, atingând în acest fel și unul dintre scopurile declarate ale organizatorilor. Dealtfel, manifestarea a debutat în acest cadru comemorativ, printr-o slujbă de pomenire, oficiată în biserica ortodoxă a localității Șopotu Vechi. După oficierea slujbei, mulți dintre participanți au dorit să adreseze,  prin scurte cuvântări, elogii, precum și regretul pentru pierderea unei remarcabile personalități a Văii Almăjului, a celui care a fost profesorul și istoricul Gheorghe Rancu Bodrog.

În continuare, au urmat lucrările conferinței care s-au desfășurat în două secțiuni: ,,Istorie, biserică, școală, tradiții și obiceiuri” , respectiv ,,Istoria presei„.

Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an manifestarea a cuprins în desfășurarea sa și participarea  Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin membrii ai filialei, alături de reprezentanți ai conducerii sale centrale. Participarea a constat în cuprinderea primei părți a Colocviilor presei din Banatul de munte în lucrările conferinței, aceste colocvii fiind organizate de către Clubul Presei din Banatul de Munte al filialei UZPR Caraș Severin. Întegrându-se respectivei secțiunii de istorie a presei, comunicările s-au desfășurat în paralel cu o sesiune de dezbateri axate pe tema muzeelor de presă, respectiv în jurul ideii de a prelua o inițiativă asemănătoare muzeului de presă înființat aici la Șopotul Vechi, de către Gheorghe Rancu Bodrog – de fapt o idee mai veche a oamenilor de presă din Caraș Severin fiind și înființarea unui muzeu al presei bănățene în Reșița. În cadrul întâlnirii, discuțiile au cuprins o multitudine de aspecte legate nu numai de istoria dar și de prezentul presei, timpul alocat fiind din păcate mult prea sărac pentru o prezentare mai amplă și de aprofundare a subiectelor. Acest fapt dovedește utilitatea și productivitatea acestor întâlniri, însă demonstrează și necesitatea organizării pe viitor a unui asemănător gen de întâlniri pe cât posibil într-un cadru consacrat.

Lucrările, respectiv comunicările și dezbaterile secțiunii, au fost moderate de Dorina Sgaverdia, fondator al Clubului Presei din Banatul de Munte, alături de Emil Stanciu, vicepreședintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, Teodora Marin, director al Editurii UZP și Ion D. Cucu, președintele filialei județene a UZPR.

Cu acest prilej, Secretarul General al UZPR a oferit principalului organizator al manifestării, fiului fondatorului muzeului, care a preluat și coordonarea acestuia, istoricului dr. Dacian Rancu, o diplomă de excelență din partea UZPR, Medalia Centenară a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și un volum dicționar al Membrilor Academiei Române (1886-2003). În cadrul momentului, Secretarul General al Uniunii a subliniat că aceasta este o modestă formă de exprimare a aprecierii și recunoaștere a meritelor celui care a fost fondatorul și realizatorul acestor remarcabile colecții.

După încheierea conferinței, în cea de-a doua parte a zilei, programul activităților, cu participarea grupului UZPR, a fost dedicat vizitei a mai multor obiective situate în împrejurimi, între care: Muzeul Presei Bănățene și Colecția de Etnografie și Arheologie ,,Almăjul „, ambele din Șopotu Vechi, Ansamblul de mori de pe Cheile Rudăriei, Muzeul Satului din comuna Eftimie Murgu, Mănăstirea Almăj Putna, din comuna Prigor. Îndrumător al acestei incursiuni în istoria și tradiția minunatului spațiu etnocultural, supranumit și ,,Valea Miracolelor”, sau ,,Țara Almăjului”, a fost prof.drd. Mihai Vlădia, președintele Asociației culturale Banatcult din Eftimie Murgu.

A consemnat, 

Constantin VLAICU, 

UZPR Caraș Severin 

• UZPR

Pe 19 octombrie 2024 a avut loc unul dintre evenimentele de certă importanță ale presei din Banat – Conferința Istoricilor din Banatul de Munte, prima parte a Colocviilor Presei din Banatul de Munte, manifestare derulată sub egida UZPR, Filiala Caraș Severin.

În deschiderea manifestării, Ion D. Cucu, președintele Filialei Caraș Severin a UZPR, a urat bun venit oaspeților, menționând prezența membrilor din conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – vicepreședintele Emil Stanciu, secretarul general Mădălina Corina Diaconu, alături de Teodora Marin, membru în Comisia de atestare profesională: „Aceasta este una dintre cele mai spectaculoase inițiative din zonă, de a menține două proiecte deosebit de utile pentru tot ceea ce înseamnă istoria și presa din zona Banatului, respectiv două colecții de excepție, una de etnografie și tradiții și una care este reunită într-un Muzeu al presei din zona Banatului”.

În continuare, Mădălina Corina Diaconu a oferit o Diplomă de Excelență din partea UZPR Muzeului Presei din Banat, însoțită de Medalia Jubiliară a UZPR, înmânate lui Dacian Rancu, fiul celui care a înființat Muzeul. „Felicitări din partea întregii Uniuni pentru felul în care duceți mai departe această muncă, este un demers extraordinar, despre care o să mai vorbim”. La rândul său, Emil Stanciu a felicitat organizatorii. 

Dorina Sgaverdia, coordonator al Clubului Presei din Banatul de Munte, a salutat inițiativa înființării unei secțiuni de carte de presă în cadrul Muzeului: „Ziariștii de la Reșița se află într-o adevărată competiție, cu ei înșiși și între ei, pentru publicarea unor cărți despre profesie și vor dona câte un exemplar din volumele pe care le-au publicat până acum  pentru o secțiune de carte de presă în cadrul Muzeului, care este o adevărată carte de vizită pentru Valea Almăjului și pentru Banat în general”.

Evenimentul a avut două părți: întrunirea Clubului Presei din Banatul de Munte și o secțiune a Comunicărilor Conferinței Istoricilor din banatul de Munte. Cei care s-au înscris cu diverse tematici, personalități ale presei și culturii din zonă, au abordat teme referitoare la istoria presei.

Gheorghe Jurma, ziarist, istoric și critic literar, director de editură, s-a referit la începuturile presei din Banat, cu o primă gazetă din 1882, apoi a punctat reperele principale ale evoluției presei din Banat, inclusiv date despre cei mai importanți ziariști din Caraș Severin.

Peisajul publicistic din Banat a fost evocat, de asemenea, de Livia Maginaa, managerul Muzeului Banatului Montan: „Aniversările presei sunt momente și ocazii, alături de alte celebrări naționale, în care își pot găsi locul în muzee expoziții itinerante ale presei. Aceste coaborări pot fi făcute oricând”.

La rândul său, prof. dr. Martin Olaru a menționat problema conservării periodicelor vechi.

Evenimentul s-a încheiat cu discuții și dezbateri pe marginea patrimoniului de ziare și reviste existent în Banat, de o bogăție care nu a fost încă relevată pe deplin.

Departamentul Comunicare

În fiecare an, în luna decembrie, este celebrată Ziua Mondială a Alimentație, iar  tematica fiecărei zile variază de la an la an, concentrându-se pe provocări actuale legate de nutriție, inegalitate alimentară, schimbări climatice și accesul la hrană sănătoasă.

     Pentru a marca acestă zi, elevii din clasele liceale de la Liceul „Prof. Bora Tit Liviu” Baru au derulat, în perioada 14-16 octombrie 2024, o campanie de informare și sensibilizare, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele legate de alimentație și de foame în lume, de a promova securitatea alimentară și agricultura sustenabilă, dar și importanța unei alimentații echilibrate axată pe alimente integrale și provenite din surse sustenabile, cu un impact pozitiv asupra mediului,

     Campania de informare și sensibilizare a avut ca beneficiari elevii claselor gimnaziale și a inclus o serie de activități educative, pregătite și desfășurate de liceeni, printre care:

• Prezentări interactive despre principiile unei alimentații sănătoase, în cadrul căror elevii au învățat despre grupurile de alimente și importanța unei diete echilibrate;
• Atelier de nutriție în cadrul cărora s-a discutat despre beneficiile consumului de alimente naturale și despre efectele negative ale alimentelor procesate asupra sănătății;
• Eveniment de conștientizare despre problema foametei globale, securitatea alimentară și cum putem contribui la reducerea inegalităților alimentare;
• Dezbatere care a vizat adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate care să ajute corpul să funcționeze corect pentru a susține funcțiile vitale ale organismului.

     Prin această campanie – a ținut să puncteze prof. Karina Hadadea, în calitatea sa de director –  liceenii și-au propus să inspire colegilor mai mici cum să adopte obiceiuri care să contribuie la bunăstarea fizică și mentală, cât și o alimentație mai responsabilă din punct de vedere ecologic.

 

     Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș

 

 

 

 

Din partea Biroului de Informare și Relații Publice din cadrul Tribunalului Hunedoara, Irina Ildiko Glăman, în calitatea sa de expert, ne-a transmis pentru o cât mai exactă informare a opiniei publice, că în data de 17.10.2024 Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât:

• Numirea doamnei judecător cu grad profesional de curte de apel RĂDOI IONELA SIMONA în funcția de vicepreședinte al Tribunalului Hunedoara, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 18.10.2024.
• Numirea domnului judecător DAVID DAN-ADRIAN în funcția de președinte al Secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Hunedoara, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 18.10.2024.

Doamna RĂDOI IONELA SIMONA și-a început cariera de judecător în 05.07.2010 la Judecătoria Petroșani, iar din 15.01.2019 până în prezent este judecător în cadrul Tribunalului Hunedoara.

Funcții de conducere ocupate: în perioada 11.01.2024 – 11.04.2024 a fost delegată în funcția de președinte al Secției a II-a  civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Hunedoara; în perioada 12.04.2024 – 12.10.2024 a fost delegată în funcția de vicepreședinte al Tribunalului Hunedoara

Domnul DAVID DAN-ADRIAN și-a început cariera de judecător în 15.07.2014 la Judecătoria Timișoara. În perioada 19.01.2016 – 31.05.2020 a fost judecător la Judecătoria Deva, iar din 01.06.2020 până în prezent este judecător în cadrul Tribunalului Hunedoara.

Funcții de conducere ocupate: în perioada 25.04.2024 – 17.10.2024 a fost delegat în funcția de președinte al Secției a II-a  civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Hunedoara

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș

 

21 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 17.00:

„De la PATH la Hudson Yard / New York”: Expoziție de fotografii realizate de Viorica Ana Farkas (Reșița) în vara acestui an, expoziția fiind dedicată împlinirii a 400 de ani a metropolei americane.

 

21 octombrie 2024, Anina, Galeria Centrului Cultural Muzeistic:

Expoziția de artă plastică cu caracter internațional, dedicată locomotivei cu abur, având motto-ul „Călătorind în timp”. Participă cu lucrări: Marinilda Boulay, Elisa & Ulysses Farias, Beto Nascimento, Eros Pinna, Giba Pinna (toți Brazilia), Peter Reinhardt (Germania), Franco Mora (Italia), Andrade Esau (Mexico), Aparicio Farinha, Amalia Soares (Portugalia), Ramon Moyab (Spania), Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabi Surugiu, Maria Tudur, Tatiana Țibru (toți Reșița), Gabriela Băloiu, Lina Hortolomei, Bădiță Ioan Măric, Elena Ștefănescu, Maria Vintilă (toți Bacău), precum și Mihai Dascălu (Oradea).

 

23 octombrie 2024, Reșița, Muzeul Banatului Montan / ora 19.00:

Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XI-a.

Vernisajul expoziției de artă naivă a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”. Expun: Viorica Ana Farkas, Niculina Ghimiș, Doina & Gustav Hlinka și Tatiana Țibru.

 

24 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16:00:

Ziua Națională a Austriei (26 octombrie)

Un reper al Austriei: Capela romano-catolică din Oberndorf bei Salzburg, locul unde, în urmă cu 206 ani , în Crăciunul anului 1818 avea să prindă contur minunatul colind „Stille Nacht = Noapte sfântă“. Cu prilejul Zilei Naționale a Austriei, o expoziție de fotografii realizate de Erwin Josef Țigla.

 

25 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16.00:

Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XI-a.

Vernisajul expoziției documentare „Sabin Pautza who’s who in music”.

 

25 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16.15:

Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XI-a.

Recital clasa de canto prof. Cornelia Balogh-Remelei, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Cu elevii: Alberto Arbore (cls. a XI-a), Iasmina Becea (cls. a XI-a), Narcis Căldăraș (cls. a XII-a);

Recital clasa de suflat prof. Adrian Roiban, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Cu elevii: Rut Macioca (cls. a XI-a, flaut) & Efraim Macioca (cls. a IX-a, clarinet);

La pian: prof. Lorand Balogh-Remelei;

În program: Franz Schubert, Wolfgang Amadeus Mozart & Tiberiu Brediceanu.

 

26 octombrie 2024, Reșița / Govândari, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime“ / aprox. ora 12.00, după Sfânta Liturghie festivă de la ora 11:00:

Jubileu: 20 de ani de la sfințirea Bisericii Romano-Catolice „Preasfânta Treime“ (24 octombrie 2004 – 24 octombrie 2024).

În cadrul programului jubiliar: o expoziție de pictură semnată Gabriela Surugiu, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“.

În perioada 15-18 octombrie 2024 între orele 10,00 -20,00,în incinta complexului Deva Mall. Etajul 3 Salle d”Or, organizator , Consiliul Județean Hunedoara, Biblioteca Județeană ,,Ovid Densusianu”din Deva și Direcția Generală Anticorupție, Serviciul Județean Anticorupție Hunedoara se desfășoară ,,Salonul Hunedorean al Cărții” ediția a XXIII-a.

 

Prilej deosebit, ca într-o perioadă frumoasă de toamnă autentică, scriitori, poeți, jurnaliști, iubitori de cultură și art , cititori de toate vârstele și profesii diverse, să se întâlnească, într-un spațiu generos, pentru ca într-o lume a cărților să poată socializa să aibă oportunitatea de a dialoga deschis despre fenomenul creativ și fascinația cuvântului scris cu multă trudă și sudoare.

 

Deschiderea oficială a Salonului de carte, ora 10,00, și cuvântul de salut pentru participanții și nu numai la acest eveniment de excepție a aparținut domnului Costel Avram, administrator public al Consiliului Județean Hunedoar , care a asigurat că în toate demersurile sale Biblioteca județeană ca o instituție de utilitate publică în slujba comunității, va avea în continuare tot sprijinul necesar, logistic-material, al Consiliului Județean Hunedoara, prin domnul Laurențiu Nistor, președinte. De asemeni un cuvânt de salut a fost adresat din partea Instituției prefectului de către domnul Constantin Fulga, subprefect.

 

Prezentarea editurilor participante  peste 80,  din țară și străinătate, pe diverse domenii  ne-a fost adusă la cunoștință de domnii Sebastian Bara, manager, Biblioteca Județeană ,,Ovid Densusianu” Deva  și Tiberiu Vințan, implicați trup și suflet, oameni de cultură cu notorietare în comunitate.

 

Pentru prima zi menționăm lucrările prezentate de editura Cetate-Deva. Cine-i ăla Lupu? de Avram Lupu , Avram Iancu-Caracterul European al Revoluției de la 1848-1849 de Gheorghe Firezack. Editura Universitas-Petroșani, Din istoria exploatării și valorificării zăcămintelor de sare din România, de Dumitru Fodor, Mircea Georgescu. Măcelul de la Lupeni din 6 august 1929, Alfabetul relatărilor despre greva minerilor de Marian Boboc. Editura Școala Ardeleană-Cluj-Napoca, România în Uniunea Europeană de Vasile Pușcaș.

 

Ziua a doua unde am fost prezent fizic s-a dovedit a fi o zi plină și luminată spre înserat de invitați și personalități marcante ale vieții social-culturale  din România.

Editura Emia-Deva, a deschis caravana prezentărilor cu albumul monografic al Comunei Ribița în secolul XXI, autor Liviu Lazăr. Au continuat Alexandru Crăciun cu Viața Citatelor, Virgil Iovuța cu Aforisme, Maria Sângerean cu Memoria Clipei-Haiku, Paulina Popa, 700 de poeme-Antologie subiectivă.

Editura Librex-București, Cristian Moșneanu, Nicolae Iorga și francmasoneria.

 

Editura Vatra veche din Târgu Mureș, manager și editor, colegul nostru de breaslă Nicolae Băciuț, o prezență inedită printre standurile de cărți pe care știu cât de mult le prețuiește.  Sarabandia și alte povestiri de Dumitru Hurubă, Nichita Stănescu. Întoarcerea lui Ehghidu- antologie critică, Ziua Limbii Române la Viena-antologie- ambele de Nicolae Băciuț și Transilvania plângând-poeme-Nicolae Crepcia, Revista ,,Vatra veche”.

 

Ora 16,00.

Surpriza plăcută și frumoasă o adevărată sărbătoare a cărților a constituit-o Casa de Editură Exclusiv-Vulcan, județul Hunedoara, director, editor și jurnalist de vocație europeană și amfitrion bine documentat ne prezintă în serial aparițiile recente: Vise de toamnă, versuri de Mariana Alexandru, Nevindecabilă , versuri de Anca Ciolca, Băcița Mărioara de la Stâna Ștefanu-Dumitru Gălățan- Jieț,  Universul Iubirii, versuri, Carmen Pinte, Arderea din cuvânt, versuri, Maria Sângerean-Sibioara, Claudiu Serea,  Fluturele. Câte ceva despre oameni. Antologia Festivalul de poezie ,,Ioan Dan Bălan” Petrila 2024, Elisabeta Bogățan, Răsăritul dorului și Lacrima sărutului,  de seniorul presei hunedorene, Dorel Neamțu, Mirela Cocheci,  (prezentată de cărășanul de neuitat, Ionel Bota, poet, critic literar, membru USR , președinte Clubul Mittel Europa) Sofisme surdo-mute, versuri, deținătoare a Marelui premiu pentru poezie la Concursul Internațional de Creație ,,Eminescu un vis în așteptare” ediția 2023 organizat sub egida UZPR de către Asociația Cultural-Umanitară ,,Luceafărul de Vest” din Timișoara. Toți trei membri ai Filialei UZPR ,,Mihai Eminescu” din Timișoara. În concluzie putem spune că Valea Jiului prin oamenii săi minunați, poate constitui un pilon, un nucleu de spirit  care să poată susține vertical, cu voluptate orizontul cultural românesc.

 

Ora 17,00 Editura Bookzone din București, prin prezentarea reputatului și îndrăgitului actor dar și poet de o remarcabilă sensibilitate și ironie subtilă Horațiu Mălăele, ne-adună și mai mult și mai mulți în jurul microfoanelor, captivați de vocea inconfundabilă a maestrului. Cărțile expuse, Tristețea ploilor, Tehomir, O poveste cam ciudată și alt două povestiri, Poezii și vorbe-n vânt, ne-au convins că merită să le avem în biblioteca personală.

Ora 18,00.Editura Agnos din Sibiu, ne-a oferit un moment de meditație profundă  și reevaluare a sentimentelor față de semenii noștri cu care suntem într-o permanentă comuniune de viață și socializare. Preot Constantin Necula, prin cărțile,  În vremea aceea și Împăcarea cu tine însuți și preot Francisc Doboș (Editura Bookzone-București) 200 de întâmplări din viața Părinților-Romeo Petrașciuc și poetul Dumitru Cristănuș, cu Cerul pământului, versuri,  au încheiat apoteotic o  zi care va rămâne în sufletul meu și am convingerea că și în  al celor prezenți,  ca o secvență memorabilă  că nimeni nu este singur pe acest pământ, că tot ceea ce facem noi cu credință și iubire, facem să rămână ceva  ca un punct de plecare și sprijin spiritual pentru generațiile viitoare.

 

Pentru a ne susține toate aceste aprecieri, redăm un pasaj edificator din alocuțiunea rostită  de domnul Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene ,,Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva: ,,Salonul Hunedorean al Cărții este un veritabil dar pe care Biblioteca județeană îl face iubitorilor de lectură din județ, este evenimentul cultural-educativ cel mai îndrăgit, cel mai așteptat, un eveniment pe care îl pregătim cu profesionalism cu bucurie și cu un respect deosebit față de prietenii noștri fideli-cititorii. An de an numărul acestora crește, dar acest lucru se datorează printre altele și Salonului Hunedorean al Cărții. Salonul este cu fiecare an ce trece mai bogat, mai aproape de cititori, invitației noastre îi răspund de la an la an tot mai multe edituri din județ și din țară”.

 

P.S. Desigur nu a lipsit repriza de socializare și sesiunea de autografe în compania multor cunoștințe din domeniul cultural- artistic-jurnalistic.

Gelu Dobrescu,  renumit autor de romanțe, poetele Camelia și Maria Ardelean, poeții Dumitru Dumitrescu, Valentin David, Ion Machidon, prezent cu Editura ,,Amurg sentimental”  din București, cu o serie de cărți recente reprezentative; Când Dumnezeu este lângă tine de Dragoș Alexe, Istoria proceselor verbale a Societății Literare ,,Al.Vlahuță” de la Liceul ,,Decebal din Deva” autor, MIron Țic, din Ilia-Deva, Călăuze divine, de Gabriela Alef Machidon, Antologia Concursului de creație literară ,,Vara visurilor mele” organizat de revista ,,Amurg sentimental”. poet și istoric, Mihai Istudor, Sorin Micuțiu, Cristina Zainea, Loredana Juglea, poet și jurnalist, redactor, Ziarul Văii Jiului. Mulțumim tuturor celor implicați în organizarea impecabilă a acestui eveniment de excepție. Simpozionul Hunedorean al Cărții, continuă cu lucrări de referință, sub semnul unei toamne mai frumoasă ca niciodată!

 

 

Dumitru Buțoi, fotografii, Mirela Cocheci,

Filiala  UZPR ,,Mihai Eminescu”, Timișoara

 

Miercuri, 16 octombrie 2024, orașul Bocșa i-a adus un omagiu artistului Tiberiu Bottlik la 140 de ani de la naștere și 50 de ani de la moarte.

La invitația Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, în cimitirul catolic din Bocșa Montană, la mormântul maestrului, au poposit elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa însoțiți de dna. prof. Liana Ferciug, au poposit oameni de cultură din Bocșa și din Reșița, precum și localnici care l-au cunoscut pe Tibor-bacsi și care au dorit să-i aducă un umil omagiu.

Inițiativa a aparținut bibliotecii publice cu scopul de a-l omagia pe acest genial artist plastic, prea puțin cunoscut, dar și pentru a povesti celor tineri despre personalitatea acestui remarcabil sculptor, care a lăsat orașului lucrări extraordinare, unele dintre acestea fiind amplasate chiar în cimitirul catolic.

Astfel, Gabriela Șerban a prezentat cele trei cărți dedicate artistului plastic Tiberiu Bottlik: prima, realizată în anul 2002 în seria „Bocșa, istorie și cultură”, aparține bocșeanului Carol Brindza, „cronicar” al urbei și apropiat prieten al maestrului Bottlik, carte intitulată „Viața și activitatea pictorului și sculptorului Tiberiu Bottlik” (Reșița: Timpul, 2002); cea de-a doua carte prezentată a fost un volum îngrijit de Vasile Bogdan și semnat de colecționarul de la Ocna de Fier, Constantin Gruescu, carte intitulată „L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik” (Timișoara: ArTPress, 2004); cel de-al treilea volum, intitulat „Din viața și opera unui artist” semnat cu pseudonimul Tiberia Gallas (Timișoara: Brumar, 2012) a fost prezentat chiar de autoare, Ellen Rossner (Germania).

Despre arta lui Tiberiu Bottlik a vorbit dr. Ada D. Cruceanu Chiseliță (Reșița), iar despre proiecte culturale care-l au în atenție pe acest artist, dar și despre importanța promovării unor astfel de oameni model au vorbit dr. Livia Magina (directorul Muzeului Banatului Montan Reșița), Erwin Josef Țigla (preș. Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin și reprezentant al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici”), dr. Martin Olaru (Reșița), dr. Liana Ferciug (Bocșa), dr. Mihai Vișan (Bocșa) și pr. dr. Daniel Crecan (Bocșa), cel care a și rostit rugăciunea „Tatăl nostru” în limba maghiară.

Evenimentul s-a încheiat cu depunere de flori pe mormântul maestrului Bottlik, mormânt evidențiat prin bustul acestuia, realizat de artistul Octav Iliescu. De asemenea, tinerii au fost îndemnați să citească despre viața frământată a acestui personaj de poveste, Tiberiu Bottlik, precum și să vizioneze documentarul realizat în 2010 de Vasile Bogdan și Diana Trocmaier, film intitulat „Culorile singurătății” (TVR Timișoara). Iar dr. Livia Magina a lansat invitația la Muzeul Banatului Montan Reșița pentru a admira expoziția de tablouri semnate de Tiberiu Bottlik.

Profitând de vremea frumoasă și soarele îmbietor, invitații au vizitat cimitirul, au admirat monumentele funerare realizate de maestrul Bottlik (încă existente!) și au adus un scurt omagiu și altor personalități care-și dorm somnul de veci aici: artistul Iosif Vasile Gaidoș, geologul Tiberiu Sebastian Stoia, cercetătorul Carol Brindza etc.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, dar și al primarului Mirel Patriciu Pascu.  

 

Remarcabil pictor şi sculptor, Tiberiu David Desideriu Bottlik s-a născut în 16 octombrie 1884 în oraşul Biserica – Albă (Banatul Sârbesc) şi s-a stins în 13 octombrie 1974, la Bocşa.

După absolvirea şcolii primare şi a liceului, îşi începe peregrinările de studii prin diferite ateliere particulare sau academii de artă din oraşele Europei.

Din 1927 Tiberiu Bottlik se regăseşte la Bocşa. În această perioadă activitatea lui Tiberiu Bottlik în domeniul artelor plastice câştigă în complexitate. Alături de pictură în ulei, artistul realizează o serie de 10 peisaje în acuarelă, microportrete, schiţe şi medalioane cu subiecte hazlii, lucrate în tuş.

În sculptură se face remarcat prin lucrări în marmoră, piatră naturală şi în ghips. Cimitirul catolic din Bocşa deţine o expoziţie în aer liber a sculpturilor din piatră şi marmoră realizate de către Bottlik. De asemenea, în parcul din faţa Primăriei Oraşului Bocşa tronează ostaşul –  Monumentul eroilor 1914 – 1918 din piatră naturală. În curtea Uzinei Bocşa  există câteva grupuri statuare reprezentând oameni din uzină. Pe străzile oraşului există grupuri statuare, din păcate degradate excesiv astǎzi.

Artistul Tiberiu Bottlik a trăit foarte modest întreaga viaţă, viaţă pe care şi-a dedicat-o creaţiei. S-a stins în 13 octombrie 1974 la Bocşa, fiind înmormântat în cimitirul catolic din Bocşa Montană, bustul montat fiind realizat de sculptorul Octav Iliescu din Bucureşti.

În anul 2002 Consiliul Local al Oraşului Bocşa i-a acordat, postmortem, Titlul de Cetăţean de Onoare (HCL 64/ 30 iulie 2002) și o stradă din orașul Bocșa îi poartă numele.

Referințe despre viaţa şi activitatea sculptorului Tiberiu Bottlik găsim în: Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Carol Brindza – Viaţa şi activitatea pictorului şi sculptorului Tiberiu Bottlik.– Reşiţa: Timpul, 2002. (colecţia Bocşa – istorie şi cultură) ; Constantin Gruescu. – L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik.- Timişoara: ArtPress, 2004; Bogdan, Vasile – Bocşa din inimă. Reşiţa. TIM. 2008;  Gallas, Tiberia – Din viaţa şi opera unui artist. Timişoara. Brumar. 2012; Cărăşeni de neuitat III/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2010; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; revista Bocşa culturală.^[1]Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Cărăşeni de neuitat XXII/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2013; Gabriela Șerban. Medalion Tiberiu Bottlik”(1884 – 1974) În: Bocșa culturală. Anul XV, nr. 3-4 (86-87), 2014; Cărăşeni de neuitat XXVIII/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2016; In memoriam Tiberiu Bottlik – 135 de ani de la naștere și 45 de la moarte/ Gabriela ȘerbanÎn: Tradiții, arte și literatură: compendiu de activități culturale. Vol. V.Coord. Irina Goanță. Timișoara: Editura David Press Print, 2019, p. 143 – 147; Parohia romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023/ Mihai Vișan, Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 62); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Tibor de Bottlik, le terrecotte dela prigionia/ Giorgio Madeddu. Sulcis Iglesiente Oggi (Domenica, 18 feb. 2024), nr. 6.

https://valoremilitare.blogspot.com/2024/02/prigionia-di-guerra-campo-di-prigionia.html; https://valoremilitare.blogspot.com/2024/02/prigionia-di-guerra-campo-di-prigionia_0877563764.html

 

În anul 2010 Vasile Bogdan termina de „asamblat” un filmuleţ care-l prezintă pe Tiberiu Bottlik, care prezintă frânturi din viaţa şi activitatea sa, imagini filmate cu câţiva ani înainte, împreună cu Diana Trocmaier, şi la realizarea căruia participă bocşeni. Biblioteca se dovedeşte a fi un bun colaborator, iar ceea ce aceşti bocşeni arată şi prezintă, pus cap la cap, reînvie, într-o anumită măsură,  spiritul artistului Tiberiu Bottlik. Documentarul se numește „Culorile singurătății” și este realizat de TVR Timișoara.

 

---

[1] Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Bocşa culturală”. 2000-2009. –Reşiţa: TIM, 2009 și Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură)

• UZPR

Luni 21 octombrie, președintele UZPR, Sorin Stanciu, va primi vizita unei delegații de jurnaliști din Turcia – Zeynel Abidin Kıymaz, președinte al sindicatului jurnaliștilor GAP și proprietar al ziarului „GAP Olay”, Tamer Atalay, reprezentant al sindicatului jurnaliștilor turci GAP, Latif Şimşek, reprezentant „Akittv Ankara”, producător de programe, Orhan Karakaș, proprietar al grupului „Kalemmedya”, İsmail Türk, proprietar de publicație și editorialist „Yeniçağ”, Murat Çeliker, proprietar al ziarului „Doğuş ”, partener al publicației „Günebakış”, Yılmaz Çoban, proprietar al ziarului „Yamanhaber”, Zeynal Selahhattin Alptekin, proprietar al ziarului „Medya Tek” și al „Radyotek”.

Va fi o nouă reuniune din seria de întâlniri profesionale care au întărit, de-a lungul timpului, bunele relații dintre jurnaliștii turci și UZPR și cooperarea pe care au extins-o permanent. Renumele pe care UZPR îl are în mass-media din Turcia și în plan internațional a fost concretizat prin acordarea Premiului GAP președintelui UZPR, Sorin Stanciu, în cadrul Galei din anul 2022, din Turcia, în care au fost premiate numeroase personalități ale vieții publice din Turcia și de peste hotare. De altfel, acela a fost și evenimentul care a prilejuit semnarea unui Protocol de cooperare între Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Uniunea Jurnaliştilor GAP.

Vizita anunțată se înscrie în linia cooperării dense și fructuoase dintre UZPR și Uniunea Jurnaliştilor GAP, din Turcia.

• UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România s-a afirmat constant ca o voce distinctă, din ce în ce mai puternică, de referință, pentru breasla noastră, în societate și în peisajul cultural românesc. Prezența Uniunii noastre, în calitate de organizator principal sau în cea de partener, la manifestări și evenimente de anvergură, la nivel național sau internațional, inițiativele sale proprii de utilitate publică au fost tot mai vizibile, conferindu-ne un plus de recunoaștere, la variate niveluri.

Desfășurarea recentă a Adunării Generale a UZPR, din iulie 2024, s-a constituit ca o dovadă în plus a cadrului democratic al Uniunii noastre, a respectului față de diversitatea de opinii, a libertății de exprimare a fiecăruia dintre noi. Consider că deviza Adunării noastre generale – for suprem de decizie – „UZPR suntem noi, toți, egali” a fost liber însușită, cu convingere, cu maximă maturitate și responsabilitate. Nu îmi ascund satisfacția personală că noile structuri de conducere alese, înnoite – începând cu Consiliul Director – cuprind membri cu o mare vizibilitate și recunoaștere în profesie, cu contribuții de referință în mass media și chiar în viața noastră socială. Ca președinte al UZPR sunt adeptul muncii de echipă, principiu pe care îl voi respecta și promova în toate structurile Uniunii noastre.

Trebuie remarcat trendul în continuă creștere în ultima vreme, al numărului de noi înscrieri în UZPR, care reprezintă o dovadă concretă a interesului sporit pentru Uniunea noastră, pentru manifestările și acțiunile sale specifice. Este îmbucurător numărul mare al noilor noștri colegi de vârstă tânără, în plină afirmare în structurile mass media, ale presei alternative, care, cu siguranță, vor da, în continuare, un suflu nou, mai dinamic, activității UZPR, prezenței noastre în viața publică.

Această permanentă înnoire umană s-a constituit ca un deziderat continuu, obligatoriu pentru a recrea și a îmbunătăți cadrul nostru normativ (statutul Uniunii, regulamentele comisiilor),  pentru a-l face cât mai funcțional, mai suplu, cât mai accesibil, adaptat condițiilor și realităților actuale.

O atenție specială, în acest demers al nostru, am acordat întăririi cadrului democratic al activităților noastre, la toate nivelele  și, în special la cel al filialelor teritoriale, pentru a le conferi acestora o mai mare putere în administrarea și în deciziile proprii. Un principiu de bază trebuie sa ne fie clar, obligatoriu, respectat: consultarea curentă a tuturor membrilor noștri, a tuturor filialelor UZPR. În primul rând, decizia de primire de noi membri trebuie să fie principalul apanaj al filialelor noastre. Aceasta nu trebuie să devină o decizie unilaterală, personală, ci una colectivă, a membrilor filialei.

Este de la sine înțeles că fiind o structură asociativă profesională, care cuprinde peste 4.500 de membri, aceasta ne obligă să ne însușim, precum un statut implicit, un principiu: a lua în considerare variatele opinii și poziționări – în deplin respect al Statutului UZPR – chiar și existența multor orgolii. Dar, ca o normă obligatorie a unei activități colective, aceste diferențe de puncte de vedere trebuie respectate, ascultate, acordându-ne reciproc înțelegere, respect.

Deși la începutul acestui an a împlinit 105 ani de la constituirea sa oficială ca structură unitară reprezentativă a jurnaliștilor români, a celor pentru care limba română este propria patrie – cum spune poetul – UZPR, care prin vreme a trecut prin etape de schimbări felurite, și-a păstrat tot timpul spiritul tânăr, novator. Cursul dezvoltării sale a fost totdeauna ascendent, îndeplinindu-și constant menirea de a fi o entitate de utilitate publică, în slujba societății.

Sunt ferm hotărât să continuăm, ca o familie!



Sorin Stanciu

Președinte al UZPR

(Revista UZP, nr. 35/2024)