Slujbă religioasă dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Celebrează păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad). Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: Elena Cozâltea).
Expoziție de fotografii dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu fotografii din Liebling / Banat, din colecția lui Erwin Josef Țigla.
3 noiembrie 2024, ora 12.00, curtea Bisericii Evanghelice C.A. Reșița (în caz de timp nefavorabil, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița):
Reprezentație de dans popular german dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
3. November 2024, 11:00 Uhr, Evangelische Kirche A.B. Reschitza:
Gottesdienst zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Pfr. Walther Sinn (Semlak). Musikalische Einlagen: Der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).
Foto-Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Fotos aus Liebling im Banat, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.
3. November 2024, 12:00 Uhr, Hof der Evangelischen Kirche A.B. Reschitza (bei Schlechtwetter: „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum):
Volkstanzdarbietung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
Revista „Bocșa culturală” se află în cel de-al 25-lea an de apariție neîntreruptă!
Revista „Bocșa culturală” a pășit cu încredere în cel de-al 25 – lea an al existenței sale!
Ca orice întâmplare frumoasă, are în spate o istorie pe care noi, inițiatorii și slujitorii acesteia, o povestim ori de câte ori se ivește ocazia.
Însă acum, în următoarele rânduri, nu vom destăinui întreaga poveste, ci doar etape, urmând ca întregul complex de evenimente care a dus la apariția „Bocșei culturale” să fie detaliat într-o tipăritură de referință pentru presa din Bocșa.
Ideea înființării unui periodic la Bocșa a venit de la ing. Victor Creangă, primar al orașului Bocșa în perioada 1996 – 2000. Acesta își dorea un soi de buletin informativ pentru a comunica mai bine, mai eficient, cu cetățenii urbei. „Un buletin cu caracter informațional, venit în sprijinul cetățeanului preocupat de grijile existenței de zi cu zi, o punte de legătură între locuitorii orașului și oamenii aleși să-i reprezinte. În acest fel vor fi făcute publice hotărârile primăriei, intențiile acesteia ca instituție, dar și dorințele cetățenilor, sugestiile și opiniile lor.[…]” („Bocșa 2000”, nr. 1 din 30 septembrie 1997).
Așadar, periodicul se numea „Bocșa 2000” și avea apariție lunară; era realizat sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” în coordonarea bibliotecarei Gabriela Tiperciuc și apărea la Editura „Timpul” din Reșița. Colegiul redacțional era constituit dintr-un grup de tineri inimoși precum: Claudia Udoviță, Patricia Stoica, Mircea Sorin Laslo, Laura Ion, Rodica Țene, Gheorghe Vesa, Ioana Cioancăș, alăturându-se, mai târziu, Marius Tötös și Daniel Melcescu.
Recent, la Biblioteca Județeană ,,Sorin Titel” Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” din Complex Bastion ,,Maria Theresia” din Timișoara într-un spațiu generos (amfitrion Laura Constantin) Cenaclul ,,Respiro” începe în forță stagiunea de toamnă prin lansarea în arealul cultural al Banatului a unui volum de poezie inedită cu un titlul care ne trimite spre momente de revelație creatoare dar și meditație profundă ,,Alfabetul sângelui” autor Dorina Măgărin, care își desfășoară activitatea în mediul universitar ( este și absolventă a Facultății de jurnalism) care, după o remarcabilă trilogie de proză îmbrățișează și poezia.
Coordonatorul Cenaclului și moderatorul de excepție și notorietate în viața culturală a Banatului și nu numai, doamna Viorica Bălteanu, pentru început ne-a prezentat în sinteză portretul de autor, structura arhitecturală a unui volum consistent și incitant prin titlurile poemelor dar și prin concepția grafică a coperților prin cele două inimi, stalactite-stalacmite, pe fond albastru care semnifică în mod fericit starea de împăcare a poetei Dorina Măgărin cu neliniștea din sufletul său și spiritul încă liber și tânăr în permanentă așteptare, într-un orizont liric în care ,,zeițele își potolesc setea cu ambrozie”.
Din alocuțiunile rostite de invitații de prestigiu am reținut următoarele:
doamna Alexandra Dogaru Aldo: O felicit pe prietena, colega, și poeta Dorina Măgărin, pentru puterea și inspirația de a se decide, ca după trilogia de proză să ne convingă că, forța sa creatoare este în poezie în care are disponibilitatea de a se descătușa și a transmite un mesaj sincer, ecouri de trăiri și neliniști interioare care îi certifică încrederea în eul său.
Doamna Veronica Balaj: Nuanța cuvântului în poemele Dorinei Măgărin are o multitudine de interpretări și consider că este cu atât mai bune, pentru că există această complementaritate de idei care nu poate fi decât benefică. Poeta este un om curajos care propune o poezie , de renaștere a cuvântului, o poezie de stare echilibrată care (nu) atinge lacrima durerii. ,,Alfabetul sângelui” o carte ca o iubire (ne)împlinită, dar relevantă prin inventivitatea stilistică, elemente definitorii pentu o poetă profund intelectualizată și într-o permanentă stare de căutare, așteptare.
Cartea apărut la prestigioasa Editură ,,Castrum de Thimes,”Giroc-Timiș, manager Daniel Luca, poet și publicist, prezent la eveniment, care a menționat că volumul ”Alfabetul sângelui” apariție recentă a fost premiat la cea de-a IV-a ediție a Concursului de debut în volum poezie, organizat de Editura Castru de Thimes.
Prefață, de Cristian Paul Mozoru ,, Debutul poetic al Dorinei Măgărin oscilează, astfel între construcții și imagini simple și complexe, dar care așezate împreună creează nu numai un joc de lumină și mișcare cum este întâlnit în mai multe poeme, ci mai ales un spectacol poetic prin care vocea cuvântului reușește să treacă dincolo de teatral și lumesc ajungând până la spiritual”.
Postfață, de Daniel Luca: Dorina Măgărin propune o poezie în strânsă relație cu cultura universală, începând de la religie și până la balet. Nimic nu este întâmplător deoarece sângele înseamnă la urma urmei, viață. Așa încât clocotește, nu stă locului o clipă se află într-o perpetuă căutare, în primul rând a iubirii. Este adevărat, sângele nu poate fi strunit, dar trebuie trăită cu bucurie viața, cu toate greutățile inerente. ( Am ales să fiu floarea de nufăr / din apa ușor curgătoare a vieții/ dar viața nu-i o apă curgătoare, ne spune cu dezinvoltură și optimism autoarea în poemul,,Puncție de vise”) Optimism exprimat și în poemul ,,Coincidențe” recitat în final cu multă expresivitate de Aura Muntean.
Un volum cu o copertă (i)luminată de talentul, inspirația și vocația de poet și jurnalist a colegului nostru de breaslă membru UZPR, Nicolae Toma. Prin cele două inimi ca niște clepsidre ancorate într-un spațiu plin de albastru ne dau senzația că acestea țin în echilibru o planetă care se clatină de-atâta (in)certitudine și sfidare a condiției umane.
În concluzie am participat la o serată de poezie de calitate, al cărei mesaj sincer și de sensibilitate specifică eternului feminin va ajunge cu certitudine în conștiința cititorului ca o terapie a sufletului.
UZPR CARAS SEVERIN 