„La început a fost cuvântul”… pe urmă a fost războiul

„De strajă lângă ei, pune-voi cuvântul…”

(Taras Șevcenko)

Războiul este întotdeauna o provocare pentru presă, care joacă un rol cheie în diseminarea informațiilor și formarea opiniei mondiale. Condiţiile operaţiilor militare întreprinse de trupele statelor care se află în război oferă jurnaliştilor sarcini şi riscuri deosebite, dar în acelaşi timp le oferă o misiune importantă în lumina nevoii informaţionale generale. Este greu de supraestimat importanța rolului unui jurnalist în timpul războiului. Jurnaliştii au capacitatea de a descoperi cazuri specifice de crime de război şi dezastre umanitare, atrăgând atenţia comunităţii mondiale.

În timpul războiului, jurnalismul devine o meserie periculoasă nu numai pentru jurnalistul însuși, care se află în epicentrul evenimentelor. Jurnalismul devine o armă informațională puternică pentru ambii adversari și reprezintă o amenințare pentru una sau cealaltă părți aflate în război. Adesea, în consecință, un jurnalist nepregătit se transformă, fără să vrea și fără să știe, într-un instrument eficient al inamicului, devine o sursă de informații care ajunge rapid în „cealaltă parte”.

Războiul aflat în desfășurare în Ucraina este caracterizat în primul rând de o intensă luptă informațională. La fel ca un soldat din prima linie, un corespondent de război folosește puterea cuvintelor ca armă principală.

De la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei până în prezent (6 august 2024) ocupanții au ucis cel puțin 93 de lucrători media, iar 30 se află ostatici în mâinile ocupanților.

Potrivit datelor verificate ale Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina și ale Federației Internaționale a Jurnaliştilor, printre morți se numără 16 jurnaliști care îndeplineau atribuții profesionale; 9 jurnaliști victime civile și 68 de reprezentanți ai presei care s-au mobilizat pentru a proteja Ucraina în rândurile Forțelor de Apărare ale Ucrainei. „Dacă Rusia nu ar fi declanșat acest război rușinos, toți colegii noștri, jurnaliștii, lucrătorii media ar fi putut continua să lucreze cu succes, să creeze conținut informațional de calitate pentru publicul lor – să scrie articole, să facă reportaje, să filmeze diferite subiecte tv și documentare. Pentru a aduce beneficii oamenilor, pentru a contribui la cultura ucraineană și mondială. Dar statul agresor a decis că e mai bine să moară, să-și lase familiile în durere grea, oameni – neinformați, înșelați de propaganda rusă și intimidați”, a declarat Serhii Tomilenko, președintele Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina.

De asemenea, potrivit datelor verificate ale Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, până în data de 4 decembrie 2023 au murit 48 de scriitori, unii pe front, alţii ridicaţi de maşini cu însemnul „Z” pe ele, care nu au supraviețuit torturii și au murit în mâinile călăilor, sau după câteva zile, ori au fost găsiți morți, împușcați la marginea drumului, cum a fost binecunoscutul caz al scriitorului Volodymyr Vakulenko.

Uniunea Ucrainenilor din România va publica în curând un volum cu medalioanele jurnaliștilor și scriitorilor uciși în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Mihai Hafia Traista

Foto: Stas Ourcenko

(Revista UZP, nr. 35/2024)

Tineri la porțile afirmării

(De vorbă cu medicul primar Horia Toma – secția Gastroenterologie Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara)

 

Pentru început prezentați-ne câteva dintre cele mai semnificative date biografice.

– Am urmat Școala Generală Nr. 3 din oraș, atât ciclul primar cât și cel gimnazial. În 2005 am absolvit Liceul Traian Lalescu, profilul matematică-informatică, intensiv informatică și în același an am fost admis la Facultatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca pe care ulterior am absolvit-o în 2011. Ulterior după examenul de rezidențiat am ales specialitatea Gastroenterologie pe care am început să o studiez la Institutul de Gastroenterologie din Cluj-Napoca în perioada 2012-2015. În august 2015 am dat examen pe post la Spitalul Hunedoara, iar din ianuarie 2016, după susținerea examenului de specialitate, am început activitatea în cadrul secției de Gastroenterologie de la Spitalul Municipal Hunedoara unde lucrez și în prezent.

De ce gastroenterologie și nu altă specialitate?

– Am ales această specialitate deoarece mi s-a părut una interesantă, complexă și diversificată, având o patologie cu care oamenii se confruntă foarte des.

Aveți o meserie grea?

– Sunt momente în care această meserie este una grea, vorbim despre stres fizic și emoțional, avem de-a face cu multe urgențe care trebuiesc rezolvate pe cât posibil local, evităm să trimitem în centre universitare cazuri care pot fi gestionate aici. Avem de-a face cu boli grave care au un prognostic nefavorabil, boli incurabile în unele situații. Nu poți rămâne imun la suferința oamenilor.

Mulți pacienți spun că dovediți o „oază” de profesionalism. Cum comentați?

– Nu pot decât să mă bucur că activitatea mea și a colegilor este apreciată de pacienți și aparținători deopotrivă. Încercăm din răsputeri să facem totul pentru bolnavi și mă bucur că efortul este apreciat.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră pacientul?

– Pacientul este persoana bolnavă, care are o problemă și te alege pe tine ca soluție pentru a-i alina durerea. Pacientul este nucleul activității noastre. Fără pacient meseria aceasta nu ar exista.

Aveți un crez profesional aparte?

– Crezul profesional este să faci absolut tot ce ține de tine pentru a ajuta persoana bolnavă din fața ta. Pentru asta suntem aici și niciun medic nu trebuie să uite acest lucru.

Care vă sunt momentele hotărâtoare în tratarea pacienților?

– Nu există un moment hotărâtor. Munca legată de durerea unui pacient începe de la primul consult până la externarea din spital.

Aveți o viață agitată?

– Sunt momente în care viața este destul de agitată, mai ales atunci când sunt de gardă. E greu uneori să te împarți în multe locuri deodată. Sunt pacienți care așteaptă să fie consultați în policlinică, alții care așteaptă să fie investigați ecografic sau endoscopic, alții care sunt internați pe secție și alții care sunt în urgență. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără răbdare nu putem face nimic.

Credeți în legea compensației?

– Da, cred că lumea este într-un echilibru perfect, tot ce duce lucrurile într-o direcție la un moment dat va avea un sens invers, asta se aplică și în medicină, poate uneori evoluția nefavorabilă a unui caz va fi compensată prin vindecarea altuia.

Cum gestionați teama unui pacient față de durerea acestuia, de gravitatea diagnosticului?

– Prin discuția pe care o avem legată de diagnostic, cred că cel mai important lucru e ca pacientul să înțeleagă boala de care suferă, care sunt tratamentele posibile și care sunt așteptările. Anxietatea multor pacienți rezultă uneori din lipsa explicațiilor. Dacă pacientul înțelege ce se întâmplă cu el va fi mai motivat să colaboreze pentru găsirea unor soluții.

Decupați din activitatea dumneavoastră o satisfacție deosebită, care nu o puteți uita.

– Cu siguranță sunt multe momente care aduc satisfacții, pentru mine unul, să văd că pacientul pleacă mulțumit este lucrul care îmi aduce cea mai mare satisfacție.

Care vă sunt calitățile profesionale în relația cu pacienții?

–  Cred că răbdarea și compasiunea. După cum am zis cel mai important mi se pare să îți faci timp pentru explicații legate de boală, tratamente, complicații etc. Dacă pacientul înțelege boala, medicul își poate face treaba mult mai ușor.

Vă simțiți un medic invidiat?

– Nu cred că sunt motive să fiu invidiat, cu toții indiferent de specialitate facem același lucru, ajutăm oamenii, deci nu aș avea de ce să fiu invidiat.

Sunteți mulțumit de destinul profesional?

– Da, mă simt confortabil în punctul în care am ajuns, mi se pare că munca mea este apreciată atât de pacienți, cât și de colegi, sunt mulțumit de locul în care mă aflu în viață la acest moment.

Privind o continuă pregătire profesională, ce ne puteți spune?

– Pregătirea medicală este una continuă. La acest moment sunt multe congrese, workshopuri, simpozioane etc., unde se prezintă informații updatate pe care e imposibil să le ratezi.

Care vă este visul privind „cimentarea” profesiunii alese?       

– Îmi doresc ca lucrurile să meargă în aceeași direcție, să existe o dezvoltare continuă a secției și spitalului în care îmi exercit profesia, așa cum a fost și până acum. De la mine îmi doresc să rămân neschimbat față de bolnavi odată cu trecerea anilor și lumea să fie mulțumită în urma interacțiunii.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, Reșița – Programul pentru perioada 31 octombrie – 5 noiembrie 2024:

31 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Expoziție foto dedicată Zilei Reformației, 31 octombrie. Cu fotografii din Biserica Evanghelică C.A. din Birda, jud. Timiș.

 

1 – 2 noiembrie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de fotografii dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu fotografii din Liebling / Banat, din colecția lui Erwin Josef Țigla.

 

2 noiembrie 2024, ora 16.00, Cimitirul nr. 2 – 3 Reșița și mormântul preotului canonic onorific Matthias Lischerong:

Devoțiune pentru cei răposați și derularea proiectului „Ziua răposaților, 2024: Mai multe lumânări în cimitirele noastre“.

 

3 noiembrie 2024, ora 11.00, Biserica Evanghelică C.A. Reșița:

Slujbă religioasă dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Celebrează păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad). Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: Elena Cozâltea).

Expoziție de fotografii dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu fotografii din Liebling / Banat, din colecția lui Erwin Josef Țigla.

 

3 noiembrie 2024, ora 12.00, curtea Bisericii Evanghelice C.A. Reșița (în caz de timp nefavorabil, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița):

Reprezentație de dans popular german dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

4 noiembrie 2024, ora 18:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”

Expoziție de fotografii in memoriam Hermann Stephanus Heel (*25 decembrie 1895, Cornea – †28 octombrie 1964, Reșița), la 60 de ani de la trecerea sa în eternitate.

 

5 noiembrie 2024, ora 13:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)

32 de ani de creație artistică germană contemporană la Reșița

Salonul de toamnă: Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița);

Expoziție a cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin).

 

5 noiembrie 2024, ora 15.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sala expozițiilor temporare de la Clubul Pensionarilor Oravița:

20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

Expoziție de artă plastică dedicată Bibliotecii Germane, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații lor.

Istoricul, scriitorul și omul de cultură dr. Ionel Bota (Oravița) prezintă personalitatea lui Sim. Sam. Moldovan (*21 mai 1884 – †30 iunie 1967), cu prilejul împlinirii anul acesta a 140 de ani de la naștere.

 

 

Programm für die Zeitspanne 31. Oktober – 5. November 2024:

 

31. Oktober 2024, Reschitza, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Fotoausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober), mit Fotos aus der Evangelischen Kirche A.B. Birda, Kreis Temesch.

 

1. – 2. November 2024, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Foto-Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Fotos aus Liebling im Banat, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

 

2. November 2024, 16:00 Uhr, Friedhof Nr. 2 – 3, Reschitza und Grab von Ehrendomherr Matthias Lischerong:

Andacht für die Verstorbenen und Umsetzung des Projekts „Allerseelen 2024: Mehr Allerseelenkerzen auf unseren Friedhöfen“.

 

3. November 2024, 11:00 Uhr, Evangelische Kirche A.B. Reschitza:

Gottesdienst zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Pfr. Walther Sinn (Semlak). Musikalische Einlagen: Der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).

Foto-Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Fotos aus Liebling im Banat, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

 

3. November 2024, 12:00 Uhr, Hof der Evangelischen Kirche A.B. Reschitza (bei Schlechtwetter: „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum):

Volkstanzdarbietung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Erwachsene  (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

4. November 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.

Fotoausstellung In Memoriam Hermann Stephanus Heel (*25. Dezember 1895, Cornea – †28. Oktober 1964, Reschitza): 60. Todestag.

 

5. November 2024, 13:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987)

32 Jahre deutsche Kunstkreise in Reschitza

Herbst-Kunstsalon: Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Niculina Ghimiș (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan), Gabriela Surugiu (Reschitza), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).

Ausstellung des Holzschnitzerei-Kreises „Jakob Neubauer“ (Koordination: George Molin).

 

5. November 2024, 15:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Ausstellungssaal des Rentnerclubs Orawitza:

20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza

Kunstausstellung, der gefeierten deutschen Bibliothek gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste.

Der Historiker, Schriftsteller und Kulturförderer Dr. Ionel Bota (Orawitza) stellt die Persönlichkeit von Sim. Sam. Moldovan (*21. Mai 1884 – †30. Juni 1967), anlässlich des 140. Geburtstags im Jahr 2024, vor.