În perioada 15-18 octombrie 2024 între orele 10,00 -20,00,în incinta complexului Deva Mall. Etajul 3 Salle d”Or, organizator , Consiliul Județean Hunedoara, Biblioteca Județeană ,,Ovid Densusianu”din Deva și Direcția Generală Anticorupție, Serviciul Județean Anticorupție Hunedoara se desfășoară ,,Salonul Hunedorean al Cărții” ediția a XXIII-a.

 

Prilej deosebit, ca într-o perioadă frumoasă de toamnă autentică, scriitori, poeți, jurnaliști, iubitori de cultură și art , cititori de toate vârstele și profesii diverse, să se întâlnească, într-un spațiu generos, pentru ca într-o lume a cărților să poată socializa să aibă oportunitatea de a dialoga deschis despre fenomenul creativ și fascinația cuvântului scris cu multă trudă și sudoare.

 

Deschiderea oficială a Salonului de carte, ora 10,00, și cuvântul de salut pentru participanții și nu numai la acest eveniment de excepție a aparținut domnului Costel Avram, administrator public al Consiliului Județean Hunedoar , care a asigurat că în toate demersurile sale Biblioteca județeană ca o instituție de utilitate publică în slujba comunității, va avea în continuare tot sprijinul necesar, logistic-material, al Consiliului Județean Hunedoara, prin domnul Laurențiu Nistor, președinte. De asemeni un cuvânt de salut a fost adresat din partea Instituției prefectului de către domnul Constantin Fulga, subprefect.

 

Prezentarea editurilor participante  peste 80,  din țară și străinătate, pe diverse domenii  ne-a fost adusă la cunoștință de domnii Sebastian Bara, manager, Biblioteca Județeană ,,Ovid Densusianu” Deva  și Tiberiu Vințan, implicați trup și suflet, oameni de cultură cu notorietare în comunitate.

 

Pentru prima zi menționăm lucrările prezentate de editura Cetate-Deva. Cine-i ăla Lupu? de Avram Lupu , Avram Iancu-Caracterul European al Revoluției de la 1848-1849 de Gheorghe Firezack. Editura Universitas-Petroșani, Din istoria exploatării și valorificării zăcămintelor de sare din România, de Dumitru Fodor, Mircea Georgescu. Măcelul de la Lupeni din 6 august 1929, Alfabetul relatărilor despre greva minerilor de Marian Boboc. Editura Școala Ardeleană-Cluj-Napoca, România în Uniunea Europeană de Vasile Pușcaș.

 

Ziua a doua unde am fost prezent fizic s-a dovedit a fi o zi plină și luminată spre înserat de invitați și personalități marcante ale vieții social-culturale  din România.

Editura Emia-Deva, a deschis caravana prezentărilor cu albumul monografic al Comunei Ribița în secolul XXI, autor Liviu Lazăr. Au continuat Alexandru Crăciun cu Viața Citatelor, Virgil Iovuța cu Aforisme, Maria Sângerean cu Memoria Clipei-Haiku, Paulina Popa, 700 de poeme-Antologie subiectivă.

Editura Librex-București, Cristian Moșneanu, Nicolae Iorga și francmasoneria.

 

Editura Vatra veche din Târgu Mureș, manager și editor, colegul nostru de breaslă Nicolae Băciuț, o prezență inedită printre standurile de cărți pe care știu cât de mult le prețuiește.  Sarabandia și alte povestiri de Dumitru Hurubă, Nichita Stănescu. Întoarcerea lui Ehghidu- antologie critică, Ziua Limbii Române la Viena-antologie- ambele de Nicolae Băciuț și Transilvania plângând-poeme-Nicolae Crepcia, Revista ,,Vatra veche”.

 

Ora 16,00.

Surpriza plăcută și frumoasă o adevărată sărbătoare a cărților a constituit-o Casa de Editură Exclusiv-Vulcan, județul Hunedoara, director, editor și jurnalist de vocație europeană și amfitrion bine documentat ne prezintă în serial aparițiile recente: Vise de toamnă, versuri de Mariana Alexandru, Nevindecabilă , versuri de Anca Ciolca, Băcița Mărioara de la Stâna Ștefanu-Dumitru Gălățan- Jieț,  Universul Iubirii, versuri, Carmen Pinte, Arderea din cuvânt, versuri, Maria Sângerean-Sibioara, Claudiu Serea,  Fluturele. Câte ceva despre oameni. Antologia Festivalul de poezie ,,Ioan Dan Bălan” Petrila 2024, Elisabeta Bogățan, Răsăritul dorului și Lacrima sărutului,  de seniorul presei hunedorene, Dorel Neamțu, Mirela Cocheci,  (prezentată de cărășanul de neuitat, Ionel Bota, poet, critic literar, membru USR , președinte Clubul Mittel Europa) Sofisme surdo-mute, versuri, deținătoare a Marelui premiu pentru poezie la Concursul Internațional de Creație ,,Eminescu un vis în așteptare” ediția 2023 organizat sub egida UZPR de către Asociația Cultural-Umanitară ,,Luceafărul de Vest” din Timișoara. Toți trei membri ai Filialei UZPR ,,Mihai Eminescu” din Timișoara. În concluzie putem spune că Valea Jiului prin oamenii săi minunați, poate constitui un pilon, un nucleu de spirit  care să poată susține vertical, cu voluptate orizontul cultural românesc.

 

Ora 17,00 Editura Bookzone din București, prin prezentarea reputatului și îndrăgitului actor dar și poet de o remarcabilă sensibilitate și ironie subtilă Horațiu Mălăele, ne-adună și mai mult și mai mulți în jurul microfoanelor, captivați de vocea inconfundabilă a maestrului. Cărțile expuse, Tristețea ploilor, Tehomir, O poveste cam ciudată și alt două povestiri, Poezii și vorbe-n vânt, ne-au convins că merită să le avem în biblioteca personală.

Ora 18,00.Editura Agnos din Sibiu, ne-a oferit un moment de meditație profundă  și reevaluare a sentimentelor față de semenii noștri cu care suntem într-o permanentă comuniune de viață și socializare. Preot Constantin Necula, prin cărțile,  În vremea aceea și Împăcarea cu tine însuți și preot Francisc Doboș (Editura Bookzone-București) 200 de întâmplări din viața Părinților-Romeo Petrașciuc și poetul Dumitru Cristănuș, cu Cerul pământului, versuri,  au încheiat apoteotic o  zi care va rămâne în sufletul meu și am convingerea că și în  al celor prezenți,  ca o secvență memorabilă  că nimeni nu este singur pe acest pământ, că tot ceea ce facem noi cu credință și iubire, facem să rămână ceva  ca un punct de plecare și sprijin spiritual pentru generațiile viitoare.

 

Pentru a ne susține toate aceste aprecieri, redăm un pasaj edificator din alocuțiunea rostită  de domnul Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene ,,Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva: ,,Salonul Hunedorean al Cărții este un veritabil dar pe care Biblioteca județeană îl face iubitorilor de lectură din județ, este evenimentul cultural-educativ cel mai îndrăgit, cel mai așteptat, un eveniment pe care îl pregătim cu profesionalism cu bucurie și cu un respect deosebit față de prietenii noștri fideli-cititorii. An de an numărul acestora crește, dar acest lucru se datorează printre altele și Salonului Hunedorean al Cărții. Salonul este cu fiecare an ce trece mai bogat, mai aproape de cititori, invitației noastre îi răspund de la an la an tot mai multe edituri din județ și din țară”.

 

P.S. Desigur nu a lipsit repriza de socializare și sesiunea de autografe în compania multor cunoștințe din domeniul cultural- artistic-jurnalistic.

Gelu Dobrescu,  renumit autor de romanțe, poetele Camelia și Maria Ardelean, poeții Dumitru Dumitrescu, Valentin David, Ion Machidon, prezent cu Editura ,,Amurg sentimental”  din București, cu o serie de cărți recente reprezentative; Când Dumnezeu este lângă tine de Dragoș Alexe, Istoria proceselor verbale a Societății Literare ,,Al.Vlahuță” de la Liceul ,,Decebal din Deva” autor, MIron Țic, din Ilia-Deva, Călăuze divine, de Gabriela Alef Machidon, Antologia Concursului de creație literară ,,Vara visurilor mele” organizat de revista ,,Amurg sentimental”. poet și istoric, Mihai Istudor, Sorin Micuțiu, Cristina Zainea, Loredana Juglea, poet și jurnalist, redactor, Ziarul Văii Jiului. Mulțumim tuturor celor implicați în organizarea impecabilă a acestui eveniment de excepție. Simpozionul Hunedorean al Cărții, continuă cu lucrări de referință, sub semnul unei toamne mai frumoasă ca niciodată!

 

 

Dumitru Buțoi, fotografii, Mirela Cocheci,

Filiala  UZPR ,,Mihai Eminescu”, Timișoara

 

Miercuri, 16 octombrie 2024, orașul Bocșa i-a adus un omagiu artistului Tiberiu Bottlik la 140 de ani de la naștere și 50 de ani de la moarte.

La invitația Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, în cimitirul catolic din Bocșa Montană, la mormântul maestrului, au poposit elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa însoțiți de dna. prof. Liana Ferciug, au poposit oameni de cultură din Bocșa și din Reșița, precum și localnici care l-au cunoscut pe Tibor-bacsi și care au dorit să-i aducă un umil omagiu.

Inițiativa a aparținut bibliotecii publice cu scopul de a-l omagia pe acest genial artist plastic, prea puțin cunoscut, dar și pentru a povesti celor tineri despre personalitatea acestui remarcabil sculptor, care a lăsat orașului lucrări extraordinare, unele dintre acestea fiind amplasate chiar în cimitirul catolic.

Astfel, Gabriela Șerban a prezentat cele trei cărți dedicate artistului plastic Tiberiu Bottlik: prima, realizată în anul 2002 în seria „Bocșa, istorie și cultură”, aparține bocșeanului Carol Brindza, „cronicar” al urbei și apropiat prieten al maestrului Bottlik, carte intitulată „Viața și activitatea pictorului și sculptorului Tiberiu Bottlik” (Reșița: Timpul, 2002); cea de-a doua carte prezentată a fost un volum îngrijit de Vasile Bogdan și semnat de colecționarul de la Ocna de Fier, Constantin Gruescu, carte intitulată „L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik” (Timișoara: ArTPress, 2004); cel de-al treilea volum, intitulat „Din viața și opera unui artist” semnat cu pseudonimul Tiberia Gallas (Timișoara: Brumar, 2012) a fost prezentat chiar de autoare, Ellen Rossner (Germania).

Despre arta lui Tiberiu Bottlik a vorbit dr. Ada D. Cruceanu Chiseliță (Reșița), iar despre proiecte culturale care-l au în atenție pe acest artist, dar și despre importanța promovării unor astfel de oameni model au vorbit dr. Livia Magina (directorul Muzeului Banatului Montan Reșița), Erwin Josef Țigla (preș. Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin și reprezentant al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici”), dr. Martin Olaru (Reșița), dr. Liana Ferciug (Bocșa), dr. Mihai Vișan (Bocșa) și pr. dr. Daniel Crecan (Bocșa), cel care a și rostit rugăciunea „Tatăl nostru” în limba maghiară.

Evenimentul s-a încheiat cu depunere de flori pe mormântul maestrului Bottlik, mormânt evidențiat prin bustul acestuia, realizat de artistul Octav Iliescu. De asemenea, tinerii au fost îndemnați să citească despre viața frământată a acestui personaj de poveste, Tiberiu Bottlik, precum și să vizioneze documentarul realizat în 2010 de Vasile Bogdan și Diana Trocmaier, film intitulat „Culorile singurătății” (TVR Timișoara). Iar dr. Livia Magina a lansat invitația la Muzeul Banatului Montan Reșița pentru a admira expoziția de tablouri semnate de Tiberiu Bottlik.

Profitând de vremea frumoasă și soarele îmbietor, invitații au vizitat cimitirul, au admirat monumentele funerare realizate de maestrul Bottlik (încă existente!) și au adus un scurt omagiu și altor personalități care-și dorm somnul de veci aici: artistul Iosif Vasile Gaidoș, geologul Tiberiu Sebastian Stoia, cercetătorul Carol Brindza etc.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, dar și al primarului Mirel Patriciu Pascu.  

 

Remarcabil pictor şi sculptor, Tiberiu David Desideriu Bottlik s-a născut în 16 octombrie 1884 în oraşul Biserica – Albă (Banatul Sârbesc) şi s-a stins în 13 octombrie 1974, la Bocşa.

După absolvirea şcolii primare şi a liceului, îşi începe peregrinările de studii prin diferite ateliere particulare sau academii de artă din oraşele Europei.

Din 1927 Tiberiu Bottlik se regăseşte la Bocşa. În această perioadă activitatea lui Tiberiu Bottlik în domeniul artelor plastice câştigă în complexitate. Alături de pictură în ulei, artistul realizează o serie de 10 peisaje în acuarelă, microportrete, schiţe şi medalioane cu subiecte hazlii, lucrate în tuş.

În sculptură se face remarcat prin lucrări în marmoră, piatră naturală şi în ghips. Cimitirul catolic din Bocşa deţine o expoziţie în aer liber a sculpturilor din piatră şi marmoră realizate de către Bottlik. De asemenea, în parcul din faţa Primăriei Oraşului Bocşa tronează ostaşul –  Monumentul eroilor 1914 – 1918 din piatră naturală. În curtea Uzinei Bocşa  există câteva grupuri statuare reprezentând oameni din uzină. Pe străzile oraşului există grupuri statuare, din păcate degradate excesiv astǎzi.

Artistul Tiberiu Bottlik a trăit foarte modest întreaga viaţă, viaţă pe care şi-a dedicat-o creaţiei. S-a stins în 13 octombrie 1974 la Bocşa, fiind înmormântat în cimitirul catolic din Bocşa Montană, bustul montat fiind realizat de sculptorul Octav Iliescu din Bucureşti.

În anul 2002 Consiliul Local al Oraşului Bocşa i-a acordat, postmortem, Titlul de Cetăţean de Onoare (HCL 64/ 30 iulie 2002) și o stradă din orașul Bocșa îi poartă numele.

Referințe despre viaţa şi activitatea sculptorului Tiberiu Bottlik găsim în: Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Carol Brindza – Viaţa şi activitatea pictorului şi sculptorului Tiberiu Bottlik.– Reşiţa: Timpul, 2002. (colecţia Bocşa – istorie şi cultură) ; Constantin Gruescu. – L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik.- Timişoara: ArtPress, 2004; Bogdan, Vasile – Bocşa din inimă. Reşiţa. TIM. 2008;  Gallas, Tiberia – Din viaţa şi opera unui artist. Timişoara. Brumar. 2012; Cărăşeni de neuitat III/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2010; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; revista Bocşa culturală.^[1]Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Cărăşeni de neuitat XXII/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2013; Gabriela Șerban. Medalion Tiberiu Bottlik”(1884 – 1974) În: Bocșa culturală. Anul XV, nr. 3-4 (86-87), 2014; Cărăşeni de neuitat XXVIII/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2016; In memoriam Tiberiu Bottlik – 135 de ani de la naștere și 45 de la moarte/ Gabriela ȘerbanÎn: Tradiții, arte și literatură: compendiu de activități culturale. Vol. V.Coord. Irina Goanță. Timișoara: Editura David Press Print, 2019, p. 143 – 147; Parohia romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023/ Mihai Vișan, Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 62); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Tibor de Bottlik, le terrecotte dela prigionia/ Giorgio Madeddu. Sulcis Iglesiente Oggi (Domenica, 18 feb. 2024), nr. 6.

https://valoremilitare.blogspot.com/2024/02/prigionia-di-guerra-campo-di-prigionia.html; https://valoremilitare.blogspot.com/2024/02/prigionia-di-guerra-campo-di-prigionia_0877563764.html

 

În anul 2010 Vasile Bogdan termina de „asamblat” un filmuleţ care-l prezintă pe Tiberiu Bottlik, care prezintă frânturi din viaţa şi activitatea sa, imagini filmate cu câţiva ani înainte, împreună cu Diana Trocmaier, şi la realizarea căruia participă bocşeni. Biblioteca se dovedeşte a fi un bun colaborator, iar ceea ce aceşti bocşeni arată şi prezintă, pus cap la cap, reînvie, într-o anumită măsură,  spiritul artistului Tiberiu Bottlik. Documentarul se numește „Culorile singurătății” și este realizat de TVR Timișoara.

 

---

[1] Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Bocşa culturală”. 2000-2009. –Reşiţa: TIM, 2009 și Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură)

• UZPR

Luni 21 octombrie, președintele UZPR, Sorin Stanciu, va primi vizita unei delegații de jurnaliști din Turcia – Zeynel Abidin Kıymaz, președinte al sindicatului jurnaliștilor GAP și proprietar al ziarului „GAP Olay”, Tamer Atalay, reprezentant al sindicatului jurnaliștilor turci GAP, Latif Şimşek, reprezentant „Akittv Ankara”, producător de programe, Orhan Karakaș, proprietar al grupului „Kalemmedya”, İsmail Türk, proprietar de publicație și editorialist „Yeniçağ”, Murat Çeliker, proprietar al ziarului „Doğuş ”, partener al publicației „Günebakış”, Yılmaz Çoban, proprietar al ziarului „Yamanhaber”, Zeynal Selahhattin Alptekin, proprietar al ziarului „Medya Tek” și al „Radyotek”.

Va fi o nouă reuniune din seria de întâlniri profesionale care au întărit, de-a lungul timpului, bunele relații dintre jurnaliștii turci și UZPR și cooperarea pe care au extins-o permanent. Renumele pe care UZPR îl are în mass-media din Turcia și în plan internațional a fost concretizat prin acordarea Premiului GAP președintelui UZPR, Sorin Stanciu, în cadrul Galei din anul 2022, din Turcia, în care au fost premiate numeroase personalități ale vieții publice din Turcia și de peste hotare. De altfel, acela a fost și evenimentul care a prilejuit semnarea unui Protocol de cooperare între Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Uniunea Jurnaliştilor GAP.

Vizita anunțată se înscrie în linia cooperării dense și fructuoase dintre UZPR și Uniunea Jurnaliştilor GAP, din Turcia.

• UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România s-a afirmat constant ca o voce distinctă, din ce în ce mai puternică, de referință, pentru breasla noastră, în societate și în peisajul cultural românesc. Prezența Uniunii noastre, în calitate de organizator principal sau în cea de partener, la manifestări și evenimente de anvergură, la nivel național sau internațional, inițiativele sale proprii de utilitate publică au fost tot mai vizibile, conferindu-ne un plus de recunoaștere, la variate niveluri.

Desfășurarea recentă a Adunării Generale a UZPR, din iulie 2024, s-a constituit ca o dovadă în plus a cadrului democratic al Uniunii noastre, a respectului față de diversitatea de opinii, a libertății de exprimare a fiecăruia dintre noi. Consider că deviza Adunării noastre generale – for suprem de decizie – „UZPR suntem noi, toți, egali” a fost liber însușită, cu convingere, cu maximă maturitate și responsabilitate. Nu îmi ascund satisfacția personală că noile structuri de conducere alese, înnoite – începând cu Consiliul Director – cuprind membri cu o mare vizibilitate și recunoaștere în profesie, cu contribuții de referință în mass media și chiar în viața noastră socială. Ca președinte al UZPR sunt adeptul muncii de echipă, principiu pe care îl voi respecta și promova în toate structurile Uniunii noastre.

Trebuie remarcat trendul în continuă creștere în ultima vreme, al numărului de noi înscrieri în UZPR, care reprezintă o dovadă concretă a interesului sporit pentru Uniunea noastră, pentru manifestările și acțiunile sale specifice. Este îmbucurător numărul mare al noilor noștri colegi de vârstă tânără, în plină afirmare în structurile mass media, ale presei alternative, care, cu siguranță, vor da, în continuare, un suflu nou, mai dinamic, activității UZPR, prezenței noastre în viața publică.

Această permanentă înnoire umană s-a constituit ca un deziderat continuu, obligatoriu pentru a recrea și a îmbunătăți cadrul nostru normativ (statutul Uniunii, regulamentele comisiilor),  pentru a-l face cât mai funcțional, mai suplu, cât mai accesibil, adaptat condițiilor și realităților actuale.

O atenție specială, în acest demers al nostru, am acordat întăririi cadrului democratic al activităților noastre, la toate nivelele  și, în special la cel al filialelor teritoriale, pentru a le conferi acestora o mai mare putere în administrarea și în deciziile proprii. Un principiu de bază trebuie sa ne fie clar, obligatoriu, respectat: consultarea curentă a tuturor membrilor noștri, a tuturor filialelor UZPR. În primul rând, decizia de primire de noi membri trebuie să fie principalul apanaj al filialelor noastre. Aceasta nu trebuie să devină o decizie unilaterală, personală, ci una colectivă, a membrilor filialei.

Este de la sine înțeles că fiind o structură asociativă profesională, care cuprinde peste 4.500 de membri, aceasta ne obligă să ne însușim, precum un statut implicit, un principiu: a lua în considerare variatele opinii și poziționări – în deplin respect al Statutului UZPR – chiar și existența multor orgolii. Dar, ca o normă obligatorie a unei activități colective, aceste diferențe de puncte de vedere trebuie respectate, ascultate, acordându-ne reciproc înțelegere, respect.

Deși la începutul acestui an a împlinit 105 ani de la constituirea sa oficială ca structură unitară reprezentativă a jurnaliștilor români, a celor pentru care limba română este propria patrie – cum spune poetul – UZPR, care prin vreme a trecut prin etape de schimbări felurite, și-a păstrat tot timpul spiritul tânăr, novator. Cursul dezvoltării sale a fost totdeauna ascendent, îndeplinindu-și constant menirea de a fi o entitate de utilitate publică, în slujba societății.

Sunt ferm hotărât să continuăm, ca o familie!



Sorin Stanciu

Președinte al UZPR

(Revista UZP, nr. 35/2024)