Nu este nimic mai prețios supraviețuirii și evoluției omului decât cunoașterea. Cunoașterea poate îmbrăca cele mai variate forme: de la cunoașterea sinelui, până la cunoașterea lumii înconjurătoare. Ea poate fi o artă și o știință în același timp. Arta ține de abilitățile cognitive individuale și de experiența personală cumulată în cursul vieții. Știința duce cunoașterea mult mai departe, prin construcții filozofice, la ,,Teoria cunoașterii” sau ,,Gnoseologia”. Respectivele construcții alcătuiesc conexiunea foarte complexă între cunoaștere și toate activitățile umane. Cum se obține cunoașterea? Ea se obține în primul rând prin informație. Putem spune în acest context că informația este una dintre cele mai importante elemente ale cunoașterii.
În trecut, sursele omului de informare erau foarte sărace, inițial fiind cele optice și orale rudimentare, limitate de habitat. În timp, ele s-au dezvoltat prin sporirea mobilității, în paralel cu apariția presei scrise, iar mai apoi cu a celei vorbite prin radio, urmată de cea audio-vizuală, prin televiziune. La toate acestea, un spor substanțial cantitativ de informație este adus, într-o nouă etapă, de rețelele sociale. Prin urmare, într-o asemenea abundență de informație, putem presupune, într-o similară logică, că omenirea a primit un puternic avans în evoluția sa, prin cunoaștere. Paradoxal, această ipoteză poate deveni una falsă, deoarece aici intervine un fenomen, care se manifestă asemeni unui virus într-un sistem informatic, și anume falsa informație. Aceasta, semănată într-un mediu favorabil, are puterea de a altera adevărul, sau chiar de a-l nimici prin corupere și de a crea convingeri plăsmuite asupra unui fenomen sau a întregii lumi înconjurătoare. Falsa informație, plasată cu diverse motive, devine astfel o unealtă a intereselor celui care o promovează. Dezinformarea, căci așa este denumit acest fenomen, este prezentă astăzi în multe dintre structurile de informare a maselor, mintea umană fiind asaltată zilnic cu asemenea tentative. Din nefericire, procent însemnat dintre aceste false informații sunt asumate în mod instinctiv, tulburând astfel grav întreg ansamblul cognitiv. Efect al răspândirii și al nocivității sale, fenomenul dezvăluie un potențial enorm de a aduce prejudicii atât evoluției, cât și conviețuirii umane. În prezentul context, este esențial a ne dezvolta noi capacități, între care și aceea de a filtra și a distinge informația corectă. Prin asumarea, urmată de distribuirea și diseminarea falsului, vom deveni în mod inconștient, potențiale unelte ale dezinformării și a celor care își doresc acest lucru. De aceea, una dintre bătăliile necesar a fi purtate, în împrejurările lumii actuale, este aceea a combaterii acestui fenomen, atât de nociv societății și evoluției ei firești. Unul dintre rolurile esențiale în această bătălie revine presei profesioniste. Calitatea actului jurnalistic poate constitui unul dintre elementele determinante în atragerea încrederii cititorului. Formarea de entități cu structuri profesioniste, exemplu elocvent fiind chiar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), poate constitui un redutabil combatant al acestui flagel al dezinformării. În selectarea sursei de informare, încrederea poate fi una dintre cele mai plauzibile opțiuni. În plus, respectivele uniuni profesionale, prin atragerea în sfera lor de activitate în diverse forme de asociere a altor entități de gen: uniuni, asociații, societăți, publicații etc, își pot spori puterea de acțiune la un nivel mult superior. Din fericire, se observă că tocmai acestea ar fi și unele dintre principalele preocupări ale noii conduceri ale UZPR la nivel național.
O concluzie finală a tuturor celor exprimate ar fi observația că în amplul proces al dezvoltării individuale, cunoașterea trebuie să reprezinte o experiență unică a vieții; o cunoaștere plenară și limpede, nealterată, are capacitatea de a ne proteja și călăuzi în complexul proces al evoluției noastre. La capătul tuturor stăruințelor, prin pura cunoaștere, putem descoperi nici mai mult nici mai puțin decât calea către adevărul absolut, care poate fi întocmai adevărul existenței noastre.

Constantin VLAICU/ UZPR

Ilustrația: compoziție AI (termenul solicitării de compoziție: cunoașterea)

Zi frumoasă de toamnă. În unul din parcurile orașului de pe Cerna – Hunedoara pe o bancă mai laterală, într-un grup restrâns, se discuta despre rolul cărții în petrecerea în mod plăcut și util a timpului liber. Curioși, intrăm în vorbă. Aflăm că prof. Susanyi Isabela povestea celor de lângă ea printre altele despre conținutul cărții „Confesiunile unui medic veterinar” (semnatar fiind medicul veterinar Cornel Olariu).

La rugămintea noastră, cu bunăvoința ce o caracterizează, prof. Susanyi Isabela ne-a prezentat și nouă pe scurt recenzia acestei cărți.
De fiecare dată, o scriere despre propria viață, o autobiografie transmite cititorului emoția sincerității mărturisirii. Astăzi avem posibilitatea să îl cunoaștem pe omul din spatele istorisirilor, pe domnul Olariu Cornel și să pătrundem împreună în universul aventuros al vieții sale.
„Confesiunile unui medic veterinar”, Editura Emia, Deva, 2023, constituie un tezaur intim de gânduri, emoții, sentimente și întâmplări îndrăznețe.
Domnul Olariu Cornel dedică acest volum familiei și colegilor săi, dovedind dragostea, respectul și prețuirea față de aceștia. „Confesiunile” … se nasc dintr-o nevoie firească, naturală a autorului: dorința de a se „explica” pe sine, de a se descrie și de a dezvălui, în scopul recuperării adevărului, vremurile tulburi, pe care generația sa le-a traversat.
Medicul veterinar de mai târziu se recunoaște în cuvintele scriitorului ardelean Octavian Paler, născut la 2 iulie 1926, la Lisa, jud. Brașov și le așază ca motto justificativ pentru alegerea sa, aceea de a scrie la persoana I: «Fiind un introvertit, nu am cum să scap de „eu”, nu pot să scriu dacă nu mă „descriu”.»
Astfel, cu toții vom retrăi întâmplările recuperate din sertarul memoriei, amintiri neprețuite din viața de familie, adolescență, anii de studenție sau nobila meserie pe care a urmat-o.
Mezinul familiei își dezvăluie afectivitatea, respectul și recunoștința față de părinți, de strămoșii „plecați în lumina Celui nepătruns” și față de pământul țării, pe care îl numește „leagăn, cămin și mormânt” asemenea unui apostol al neamului său.
În Capitolul X, ca un arc peste timp, autorul realizează un portret al părinților săi. Mama d-lui Olariu Cornel era „o luptătoare cu toate vicisitudinile vremii (război, secetă, familie numeroasă). Însă credința ei și rugăciunile neîncetate au dus la depășirea acestor încercări.” Virtuțile ei ne amintesc de Smaranda Creangă din Humulești.
Dragostea față de necuvântătoare a moștenit-o de la tatăl său, aflat „sub ordin” timp de 5 ani, în Primul război mondial. Acesta mergea în târgul de animale și „punea ochii pe câte un mânz (dar nu orice rasă)”, pe care îl aducea acasă, chiar dacă mâncarea copiilor era scumpă, iar mânzul cerea cheltuială.
Dimensiunea sa spirituală – viața creștină – este strâns legată de Sfânta Mănăstire Prislop a Țării Hațegului, în care „Părintele nostru Arsenie Boca se odihnește, în așteptarea Învierii”.
Capitolul XI, ultimul, este dedicat vieții și minunilor Sfântului Ardealului, călugărului „răstignit” al neamului românesc, care în vremuri de prigoană a fost cercetat, anchetat, întemnițat, deportat la Canal, supravegheat, alungat din Mănăstire, timp de 30 de ani (1959 – 1989)
Moțul din satul Târnova, județul Hunedoara, ajunge om de seamă al societății, față de care își face datoria: urmează profesia de medic veterinar în Hațeg, se căsătorește, are 2 copii minunați și nepoți. La vârsta onorabilă de peste 80 de ani, domnul Olariu Cornel duce cu sine un bagaj impresionant de amintiri și se întreabă „Ce-a mai rămas în mine?”, atunci când soția sa părăsește această lume (datorită unui AVC).
Copilul care odinioară păzea rațele, gâștele și bobocii lor, copilul cu „aplecare spre carte”, a depășit condiția de plugar a străbunilor săi, pe care îi pune la loc de cinste și lasă urmașilor și nouă, tuturor, o dovadă a izbânzii sale profesionale și a sensibilității sale sufletești care îl vor identifica la masa vieții drept un învingător.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Ziua de 1 octombrie, Sărbătoarea Persoanelor Vârstnice s-a constituit și la Asociația CARP „Speranța” Hunedoara (președinte ec. Rotar Delian Dorel) într-o zi de respect și prețuire față de membrii săi.
Pe lângă calde urări și gânduri bune s-a putut nota o reușită activitate de întrajutorare cu grijă și competență a membrilor nevoiași.
S-au oferit astfel ajutoare nerambursabile – alimente diferite, printre care, făină, ulei etc., constituindu-se astfel un moment simbol al unei sincere protecții sociale, pe fondul unui climat prietenos.
În foto, consilierul Orășan Vili alături de un grup de femei de pe a căror față am desprins bucurie și o autentică trăire sufletească.

A consemnat Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

„DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN“, ediția a XXXIV-a



Vineri, 4 octombrie 2024 (Ziua a 4-a în cadrul Decadei)



Reșița, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ / ora 9.00:

Întâlnire cu Europa. În calitate de oaspete: Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Austria).



Caransebeș, Colegiul Național „C.D. Loga“ / ora 11.00:

Întâlnire cu Europa. În calitate de oaspete: Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Austria).



Reșița, sala A2.2, Centrul Universitar UBB din Reșița / ora 11.30:

Prezentări de carte-album: „Omul, pământul, veșnicia“ a autorului Toni Pal din Bistrița și „Ochi de aur“ de Alina Pistol (Moinești / Bacău), ambele apărute la Editura „Honterus” Sibiu, 2024. Prezintă Carmen Luminița Cobliș, director executiv a organizației regionale Regiunea Extracarpatică a Forumului Democrat al Germanilor din România.



Reșița, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 15.30:

20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

Moment festiv, cu participarea oaspeților din țară și de peste hotare.

Expoziție de artă plastică Mihaela Buruiană (Piatra Neamț).



Reșița, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16.15:

20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

Cea de-a 20-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan

Recital instrumental susținut la acordeon de Doru Sascău din Bacău și elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița.



Reșița, Aula Magna „Eftimie Murgu“ a Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 17.30:

Cea de-a 20-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan

Concert cu participarea formațiilor și grupurilor muzicale: soliștii Marianne & Petru Chirilovici (Reșița), grupul muzical „Edelweiß” (Piatra Neamț), corul „Temeswarer Liederkranz“ din Timișoara, reprezentanții Asociației Culturale „Friedrich Schwartz“ din Bucovina (jud. Suceava), corul german „Drei Rosen” („Trei trandafiri”) din Vukovar / Croația, corul german bucovinean din Câmpulung Moldovenesc (jud. Suceava), grupurile muzicale reșițene „Intermezzo“ și „Resicza“, precum și Corul „Franz Stürmer“, de asemenea din Reșița.







„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXIV. Auflage



Freitag, der 4. Oktober 2024 (Tag 4 der Kulturdekade)



Reschitza, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg / 9:00 Uhr:

Begegnung Europa. Als Gast: Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Österreich).



Karansebesch, „C.D. Loga“-Nationalkolleg / 11:00 Uhr:

Begegnung Europa. Als Gast: Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Österreich).



Reschitza, Saal A2.2 des UBB-Universitätszentrums / 11:30 Uhr:

Buchpräsentationen: „Der Mensch, das Land, die Ewigkeit“ – ein Fotoalbum von Toni Pal (Bistritz) und „Goldaugen“ von Alina Pistol (Moinești / Bacău), beide erschienen im „Honterus”-Verlag Hermannstadt, 2024. Es stellt vor Carmen Luminița Cobliș, Geschäftsführerin des Regionalforums Altreich des Demokratischen Forums der Deutschen in Rumänien.



Reschitza, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 15:30 Uhr:

20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza

Festveranstaltung, mit Beteiligung von Gästen aus dem In- und Ausland.

Kunstausstellung Mihaela Buruiană (Piatra Neamț).



Reschitza, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 16:15 Uhr:

20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza

20. Musik- und Chortreffen der Banater Berglanddeutschen

Konzert am Akkordeon, dargeboten von Doru Sascău (als Ehrengast aus Bacău) und Schülern des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza.



Reschitza, Aula „Eftimie Murgu“ des UBB-Universitätszentrums / 17:30 Uhr:

20. Musik- und Chortreffen der Banater Berglanddeutschen

Konzert mit den Gesangs- und Musiksolisten Marianne & Petru Chirilovici (Reschitza), mit der Musikgruppe „Edelweiß” (Piatra Neamț), dem „Temeswarer Liederkranz“, den Vertretern des „Friedrich Schwartz“-Kulturvereins aus dem Buchenland (Kreis Suczawa), dem „Drei Rosen”-Chor aus Vukovar (Kroatien), dem Buchenlanddeutschen Chor aus Kimpolong (Kreis Suczawa), der Reschitzaer Musikgruppen „Intermezzo“ und „Resicza“ und dem „Franz Stürmer“-Chor, ebenfalls Reschitza.