• UZPR

Gala Green Woman, aflată la a șasea ediție, va avea loc pe 7 octombrie și continuă tradiția de a premia femeile vizionare care fac lucruri extraordinare în societate. În fiecare an, acest eveniment onorează femeile care își dedică eforturile pentru a sprijini comunitățile, a inspira pe cei din jur și a construi un viitor curat și durabil.

În anii anteriori, Gala Green Woman a reunit personalități remarcabile din diverse domenii, femei care au demonstrat prin acțiunile lor că pot aduce schimbări reale în comunități și pentru mediul înconjurător. Evenimentul a fost o platformă de recunoaștere a acelor femei vizionare care au promovat inovația, solidaritatea și sustenabilitatea. Cu fiecare ediție, gala a crescut în amploare, atrăgând tot mai multă atenție din partea publicului și a partenerilor media, devenind un punct de referință pentru cei care susțin un viitor mai verde și mai echitabil.

Gala Green Woman este o ocazie de a celebra și susține femeile care schimbă lumea în bine.

Motto: ,,Nimeni nu îmbătrânește prin simpla acumulare a unui număr de număr de ani. Devenim bătrâni prin părăsirea idealurilor noastre. Anii pot rida pielea, dar renunțarea la entuziasm ne ridează sufletul”! (Samuel Ullman).

Niciodată toamna nu fu mai frumoasă ca acum, dar și imprevizibilă, în contextul în care așteptam înfiorați la fruntariile de Vest ale țării, trecerea ciclonului și a viiturii de ape învolburate. Evenimente naturale anunțate prin Ro-alert, preventiv, s-au dovedit din fericire a fi doar o sperietoare națională, o isterie cu iz dâmbovițean cu gust amărui pentru mulți semeni de-ai noștri.
Dincolo de această divagație, să revenim la bucuriile noastre cotidiene care ne fac mai optimiști, și să mai putem visa frumos și cu voluptatea înțelepciunii noastre să-mbrățișăm apoteotic fiecare răsărit de soare.
Ca un semn de prețuire și respect pentru seniori , Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara, a organizat un Simpozion , (la Sala Multifuncțională, a C.J Timiș, mulțumim pentru sprijinul acordat ca și colegului nostru Ioan Dan Ardelean, secretar general) de poezie, cântec și povești emoționante, dedicat seniorilor, ca dovadă că nu i-am dat uitării, că le suntem recunoscători pentru tot cee a ce au făcut trainic și relevant în viață, pentru sensibilitatea lor și a promova în continuare o imagine pozitivă, a faptului că știu să îmbătrânească frumos și activ într-un timp de încercări și incertitudini.
Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, 1 octombrie, ne-a prilejuit un moment deosebit ca într-o frumoasă zi de toamnă, seniori de toate vârstele și diverse profesii să sărbătorim împreună, sub semnul armoniei, iubirii și credinței , Ziua celor ce fac parte din generația vârstei a treia, o generație care prin strădaniile sale a contribuit la dezvoltarea României, social-economic, în domenii de activitate prestigioase, științific, cultural-artistic, etc. Și au fost dintotdeauna în slujba comunității.
Preotul Horia Țâru, membru UZPR, cu care am rostit împreună rugăciunea de suflet și credință,,Tatăl nostru” a deschis seria de alocuțiuni sentimentale, poezie și pricesne.
Au fost prezenți și ne-au mărturisit gândurile lor frumoase și ne-au onorat deopotrivă, Nicolae Secoșan, Ioan Hațegan, membri UZPR, cetățeni de onoare ai municipiului Timișoara, legendele fotbalului din Banat, Ionel Bungău și Miroslav Giuchici, conf.univ.dr. ing, Vichentie Maniov, dr.ing. cercetător. Andrei Pogany, care la cei 93 de ani este de o vitalitate de invidiat.
Col.rez. Ștefan Tat, membru UZPR, ne-a prezentat în sinteză istoricul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice.
Nicolae Toma, vicepreședinte Filiala UZPR, Timișoara, abia sosit din țară, respectiv, de la Galați și Buzău unde a reprezentat Filiala în cadrul unor întâlniri cultural-jurnalistice de analiză și perspectivă în domeniu. A mai punctat și faptul că puține instituții ori alte organizații mai sărbătoresc seniorii. Noi o facem e adevărat că nu este ușor dar avem o datorie morală față de colegii și seniorii noștri.
Mirela Cocheci, de la Petroșani, poetă-pictor, de referință în spațiul cultural artistic românesc, dar adoptată de câțiva ani ca bănățeancă, membră UZPR, ne-a încântat prin recitarea din creație proprie , a unui poem inedit de toamnă în care mugurii iubirii au început să-ngălbenească pe zare.
Momentul de suspans ne-a fost oferit cu generozitate și multă considerație pentru seniorii prezenți și nu numai, de tânăra Maria Brădean, studentă venită de la Arad, împreună cu prietenul Vicențiu Babăș și el student la Teologie, a cărei voce ,,dumnezeiască” exprimată prin interpretarea celor trei pricesne, ne-a trimis pentru un timp în contemplare și meditație profundă, că nimeni nu este singur pe acest pământ, cu noi este Dumnezeu.
Am petrecut aproape două ore de excepție sub semnul prieteniei și al respectului reciproc, al dorinței de a fi și în continuare de utilitate societății.
Mulțumim partenerilor noștri ,,Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest”, Revistei de cultură,,Theatrum Civitatis”din Lugoj, director Maria Rogobete, Timișoara, Ziarele ,,Actualitatea și Redeșteptarea ”din Lugoj, Foile Rurale ,,Talpa Țării” redactor șef Nicolae Toma, membru UZPR, Foaia Săcoșană, red.șef. Gheorghe Lungu, membru UZPR. Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului,TImișoara, președinte Remus Știr, ASCIOR Timișoara, coordonator Mirela Cocheci, UZPR. Au mai fost prezenți au rostit alocuțiuni și recitat poezie de inspirație seniorială, Ioan I. Ionescu, Stejărel Ionescu, Maria Istov, Gheorghe Lungu, Grigore Mâinea, Nicolae Marcov, membri UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu”Timișoara. Poeții , Ana Caia, Dan Zorica, Ioan Dragotă, Maria Pâșlea., Gheorghe Ciulpan. Le mulțumim tuturor pentru implicare și susținere a activității Filialei. De-asemeni reprezentanților instituțiilor publice, prezenți la eveniment, cu care avem relații foarte bune de colaborare reciprocă, dna Irina Vastag, dr. lt.col, ISU ,,BANAT„ al județului Timiș, dna Ileana Mogoșanu, ITM Timiș, dna Marinela Annau, ANAF Timiș, col.rez. Mirel Opriș, A.N.C.M.R.R. Timișoara.
Toți seniorii au primit diplome ,,Meritul Sportiv” de ,,Respect și Prețuire” de Excelență. Repriza de socializare a avut loc la terasa ,,Celentano” din Timișoara, unde am continuat, poveștile la o cafea și un pahar de must proaspăt, cu amintiri din arhiva sufletului.
P.S. Maria Rogobete, membră a Filialei UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara a fost reprezentanta noastră, ca o persoană implicată în viața și în slujba comunității, ca poetă și actriță alături de prietenul nostru comun Vasile Gondoci, cantautor, muzică folk, la două evenimente de excepție organizate de Asociația Clubul ,,Lions Ana Lugojana” la Centrul de Bătrâni ,,Anita Heim”din Lugoj și de Doamnele din OFSD împreună cu preșcolarii din Grupa Mare ,,A” de la Grădinița cu PP 4 Lugoj, care au sărbătorit persoanele vârstnice de la Complexul de servicii ,,Sfântul Nicolae” din Lugoj, oferindu-le prin cântec, vers , îmbrățișări și gânduri frumoase liniștea sufletească și dreptul la speranță că viața este un dar de la Dumnezeu pe care trebuie să-l prețuim cu toată dragostea și generozitatea noastră.
,,LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE ȘI ÎMPLINIRI TUTUROR SENIORILOR”!

Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara!

Poetul și editorul Adrian Bodnaru se află la ceas aniversar, cu o sumă rotundă de ani, moment pe care dorim să-l marcăm, într-un fel sau altul, ca slujitori ai culturii și ai cărților.
În proiectul deja consacrat – „Să ne prețuim valorile!” – Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa își propune să prezinte, mai ales tinerilor, oameni ai locului care fac cinste urbei prin activitatea lor deosebită, prin talent și, evident, prin muncă, fiindcă știm deja că succesul înseamnă 99% muncă și doar 1% talent!
Încă nu am reușit să stabilim o întâlnire la Bocșa cu Adrian Bodnaru, dar, până la momentul în care-l vom avea invitat, acum, la ceas aniversar, vom prezenta o fișă de dicționar, căreia îi vom atașa urările noastre de bine și, în mod firesc, tradiționalul „La mulți ani”!
Poet, editor, traducător, Adrian Bodnaru s-a născut în 4 octombrie 1969 la Bocşa-Română, jud. Caraş-Severin. Urmează studii primare, gimnaziale şi liceale la Liceul Teoretic Balş, Olt, apoi universitare la Universitatea Politehnică Timişoara.
Debut în presă: în „Orizont” (Timişoara) 1991 cu o poezie.
Debut în volum: a bodnaru şi alte verbe. Timişoara: Marineasa, 1994. Colaborează la reviste din ţară şi străinătate. Prezent în antologii de poezie și în majoritatea revistelor literare. Susține, din 2003, în revista „Orizont”, o rubrică permanentă în versuri. Distins cu premiul pentru poezie al USR filiala Timişoara (2000) pentru volumul toate drepturile rezervate, inclusiv Suedia şi Norvegia. Deţinător al altor premii. Redactor la diferite publicaţii. Director al Editurii Brumar şi al Editurii Universităţii de Vest din Timişoara.
Volume: a bodnaru şi alte verbe. (Timişoara: Marineasa, 1994); Noi și purtate.(Timișoara: Marineasa, 1996); Toate drepturile rezervate, inclusiv Suedia şi Norvegia.(Timişoara: Brumar, 2000); Versuri şi alte forme fixe. (Timişoara: Brumar, 2002); Ziua de apoimâine. (Timişoara: Brumar, 2004); O legătură de chei. (București: Cartea Românească, 2010); Poliversuri.- (Timișoara: Diacritic, 2012); Dictando.(Timișoara: Diacritic, 2012); Cifra latină. (Timișoara: Diacritic, 2013); O vară întreagă sau mai multe la rând (Editura Eikon, 2017); Cidul berlinei (Editura Aius, 2017); UNIVversuri (Editura Aius, 2018); Câteva clipe, spre seară (Editura Tracus Arte, 2019); Timișorela (Editura Brumar, 2019); Poezile și nopți (Editura Junimea, 2021); Prea bătrân pentru-Apolli-/naire, prea tânăr pentru Napoli”(Editura Vinea, 2022). Traduce Vicente Huidobro, Altazar, Timișoara: Brumar și Diacritic, 2012 (în colab.)
Referinţe: Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin/Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu.- Reşiţa: Timpul, 1998; Parte din întreg/ Al. Ruja. Timişoara: Excelsior, 1999; Poeţi optzecişti (şi nu numai) în anii’90/ Romulus Bucur.- Piteşti: Paralela 45, 2000; Tangouri pe trambulină/ Rodica Drăghincescu.- Piteşti: Paralela 45, 2001; Dicţionar al scriitorilor din Banat. Timişoara: Editura Universităţii de Vest, 2005; Sertarul cu cărți/ Ovidiu Pecican.-Cluj: Limes, 2005; Spațiul dintre cuvinte/ Simona Constantinovici. Timișoara: Universitatea de Vest, 2006; Printre cărți/ Alexandru Ruja. Timișoara: Universitatea de Vest, 2006; Majuscule. Minuscule. Incursiuni literare/ Daniel Vighi.- Timișoara: Universitatea de Vest, 2008; Oglinda lui Narcis/ Constantin Buiciuc.-Timișoara: Marineasa, 2010; Developări literare./ Tudor Crețu.- Timișoara: Universitatea de Vest, 2011; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Literatura Banatului./Cornel Ungureanu.- Timișoara: Brumar, 2015; Enciclopedia Banatului. Literatura.- Timișoara: David Press Print, 2016; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Bocșa culturală. Anul XXI, nr. 1 (108)/ 2020, p. 18 – 22. Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).
”Adrian Bodnaru este — rămâne — unul dintre poeţii importanţi din vestul ţării. Aş putea să spun din Banat, fiindcă e născut într-un oraş care a dat României poeţi, cineaşti, editori, care organizează, anual, Festivalul „Tata Oancea”. Tata Oancea e primul maestru al poeziei dialectale româneşti.
Domnul Bodnaru e un bănăţean de seamă, dacă e să înţelegem cum se cuvine istoria literaturii: după locul naşterii, Bocşa, e al Banatului, dar oltean pursânge, dacă ne gândim la copilăria, adolescenţa, la anii de fotbalist ai tânărului Adrian. Prima etapă poetică s-a născut sub protecţia — patronajul? modelul poetic? — lui Şerban Foarţă, cu iubirea de armonie a paginii, de acurateţe a discursului poetic. Înşurubat pe o idee, pe un gând, aşa cum spune/scrie, într-o fertilă năşire, Marcel Tolcea.”
(https://www.banatulazi.ro/adrian-bodnaru-si-o-noua-carte-buchisita-cu-dichis-si-pricepere/)
La mulți ani, Adrian Bodnaru! Și din acest colț de Bocșă culturală!