Slujbă religioasă dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Celebrează păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad). Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: Elena Cozâltea).
Expoziție de fotografii dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu fotografii din Liebling / Banat, din colecția lui Erwin Josef Țigla.
3 noiembrie 2024, ora 12.00, curtea Bisericii Evanghelice C.A. Reșița (în caz de timp nefavorabil, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița):
Reprezentație de dans popular german dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
3. November 2024, 11:00 Uhr, Evangelische Kirche A.B. Reschitza:
Gottesdienst zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Pfr. Walther Sinn (Semlak). Musikalische Einlagen: Der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).
Foto-Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Fotos aus Liebling im Banat, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.
3. November 2024, 12:00 Uhr, Hof der Evangelischen Kirche A.B. Reschitza (bei Schlechtwetter: „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum):
Volkstanzdarbietung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
Revista „Bocșa culturală” se află în cel de-al 25-lea an de apariție neîntreruptă!
Revista „Bocșa culturală” a pășit cu încredere în cel de-al 25 – lea an al existenței sale!
Ca orice întâmplare frumoasă, are în spate o istorie pe care noi, inițiatorii și slujitorii acesteia, o povestim ori de câte ori se ivește ocazia.
Însă acum, în următoarele rânduri, nu vom destăinui întreaga poveste, ci doar etape, urmând ca întregul complex de evenimente care a dus la apariția „Bocșei culturale” să fie detaliat într-o tipăritură de referință pentru presa din Bocșa.
Ideea înființării unui periodic la Bocșa a venit de la ing. Victor Creangă, primar al orașului Bocșa în perioada 1996 – 2000. Acesta își dorea un soi de buletin informativ pentru a comunica mai bine, mai eficient, cu cetățenii urbei. „Un buletin cu caracter informațional, venit în sprijinul cetățeanului preocupat de grijile existenței de zi cu zi, o punte de legătură între locuitorii orașului și oamenii aleși să-i reprezinte. În acest fel vor fi făcute publice hotărârile primăriei, intențiile acesteia ca instituție, dar și dorințele cetățenilor, sugestiile și opiniile lor.[…]” („Bocșa 2000”, nr. 1 din 30 septembrie 1997).
Așadar, periodicul se numea „Bocșa 2000” și avea apariție lunară; era realizat sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” în coordonarea bibliotecarei Gabriela Tiperciuc și apărea la Editura „Timpul” din Reșița. Colegiul redacțional era constituit dintr-un grup de tineri inimoși precum: Claudia Udoviță, Patricia Stoica, Mircea Sorin Laslo, Laura Ion, Rodica Țene, Gheorghe Vesa, Ioana Cioancăș, alăturându-se, mai târziu, Marius Tötös și Daniel Melcescu.
Recent, la Biblioteca Județeană ,,Sorin Titel” Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” din Complex Bastion ,,Maria Theresia” din Timișoara într-un spațiu generos (amfitrion Laura Constantin) Cenaclul ,,Respiro” începe în forță stagiunea de toamnă prin lansarea în arealul cultural al Banatului a unui volum de poezie inedită cu un titlul care ne trimite spre momente de revelație creatoare dar și meditație profundă ,,Alfabetul sângelui” autor Dorina Măgărin, care își desfășoară activitatea în mediul universitar ( este și absolventă a Facultății de jurnalism) care, după o remarcabilă trilogie de proză îmbrățișează și poezia.
Coordonatorul Cenaclului și moderatorul de excepție și notorietate în viața culturală a Banatului și nu numai, doamna Viorica Bălteanu, pentru început ne-a prezentat în sinteză portretul de autor, structura arhitecturală a unui volum consistent și incitant prin titlurile poemelor dar și prin concepția grafică a coperților prin cele două inimi, stalactite-stalacmite, pe fond albastru care semnifică în mod fericit starea de împăcare a poetei Dorina Măgărin cu neliniștea din sufletul său și spiritul încă liber și tânăr în permanentă așteptare, într-un orizont liric în care ,,zeițele își potolesc setea cu ambrozie”.
Din alocuțiunile rostite de invitații de prestigiu am reținut următoarele:
doamna Alexandra Dogaru Aldo: O felicit pe prietena, colega, și poeta Dorina Măgărin, pentru puterea și inspirația de a se decide, ca după trilogia de proză să ne convingă că, forța sa creatoare este în poezie în care are disponibilitatea de a se descătușa și a transmite un mesaj sincer, ecouri de trăiri și neliniști interioare care îi certifică încrederea în eul său.
Doamna Veronica Balaj: Nuanța cuvântului în poemele Dorinei Măgărin are o multitudine de interpretări și consider că este cu atât mai bune, pentru că există această complementaritate de idei care nu poate fi decât benefică. Poeta este un om curajos care propune o poezie , de renaștere a cuvântului, o poezie de stare echilibrată care (nu) atinge lacrima durerii. ,,Alfabetul sângelui” o carte ca o iubire (ne)împlinită, dar relevantă prin inventivitatea stilistică, elemente definitorii pentu o poetă profund intelectualizată și într-o permanentă stare de căutare, așteptare.
Cartea apărut la prestigioasa Editură ,,Castrum de Thimes,”Giroc-Timiș, manager Daniel Luca, poet și publicist, prezent la eveniment, care a menționat că volumul ”Alfabetul sângelui” apariție recentă a fost premiat la cea de-a IV-a ediție a Concursului de debut în volum poezie, organizat de Editura Castru de Thimes.
Prefață, de Cristian Paul Mozoru ,, Debutul poetic al Dorinei Măgărin oscilează, astfel între construcții și imagini simple și complexe, dar care așezate împreună creează nu numai un joc de lumină și mișcare cum este întâlnit în mai multe poeme, ci mai ales un spectacol poetic prin care vocea cuvântului reușește să treacă dincolo de teatral și lumesc ajungând până la spiritual”.
Postfață, de Daniel Luca: Dorina Măgărin propune o poezie în strânsă relație cu cultura universală, începând de la religie și până la balet. Nimic nu este întâmplător deoarece sângele înseamnă la urma urmei, viață. Așa încât clocotește, nu stă locului o clipă se află într-o perpetuă căutare, în primul rând a iubirii. Este adevărat, sângele nu poate fi strunit, dar trebuie trăită cu bucurie viața, cu toate greutățile inerente. ( Am ales să fiu floarea de nufăr / din apa ușor curgătoare a vieții/ dar viața nu-i o apă curgătoare, ne spune cu dezinvoltură și optimism autoarea în poemul,,Puncție de vise”) Optimism exprimat și în poemul ,,Coincidențe” recitat în final cu multă expresivitate de Aura Muntean.
Un volum cu o copertă (i)luminată de talentul, inspirația și vocația de poet și jurnalist a colegului nostru de breaslă membru UZPR, Nicolae Toma. Prin cele două inimi ca niște clepsidre ancorate într-un spațiu plin de albastru ne dau senzația că acestea țin în echilibru o planetă care se clatină de-atâta (in)certitudine și sfidare a condiției umane.
În concluzie am participat la o serată de poezie de calitate, al cărei mesaj sincer și de sensibilitate specifică eternului feminin va ajunge cu certitudine în conștiința cititorului ca o terapie a sufletului.
Războiul este întotdeauna o provocare pentru presă, care joacă un rol cheie în diseminarea informațiilor și formarea opiniei mondiale. Condiţiile operaţiilor militare întreprinse de trupele statelor care se află în război oferă jurnaliştilor sarcini şi riscuri deosebite, dar în acelaşi timp le oferă o misiune importantă în lumina nevoii informaţionale generale. Este greu de supraestimat importanța rolului unui jurnalist în timpul războiului. Jurnaliştii au capacitatea de a descoperi cazuri specifice de crime de război şi dezastre umanitare, atrăgând atenţia comunităţii mondiale.
În timpul războiului, jurnalismul devine o meserie periculoasă nu numai pentru jurnalistul însuși, care se află în epicentrul evenimentelor. Jurnalismul devine o armă informațională puternică pentru ambii adversari și reprezintă o amenințare pentru una sau cealaltă părți aflate în război. Adesea, în consecință, un jurnalist nepregătit se transformă, fără să vrea și fără să știe, într-un instrument eficient al inamicului, devine o sursă de informații care ajunge rapid în „cealaltă parte”.
Războiul aflat în desfășurare în Ucraina este caracterizat în primul rând de o intensă luptă informațională. La fel ca un soldat din prima linie, un corespondent de război folosește puterea cuvintelor ca armă principală.
De la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei până în prezent (6 august 2024) ocupanții au ucis cel puțin 93 de lucrători media, iar 30 se află ostatici în mâinile ocupanților.
Potrivit datelor verificate ale Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina și ale Federației Internaționale a Jurnaliştilor, printre morți se numără 16 jurnaliști care îndeplineau atribuții profesionale; 9 jurnaliști victime civile și 68 de reprezentanți ai presei care s-au mobilizat pentru a proteja Ucraina în rândurile Forțelor de Apărare ale Ucrainei. „Dacă Rusia nu ar fi declanșat acest război rușinos, toți colegii noștri, jurnaliștii, lucrătorii media ar fi putut continua să lucreze cu succes, să creeze conținut informațional de calitate pentru publicul lor – să scrie articole, să facă reportaje, să filmeze diferite subiecte tv și documentare. Pentru a aduce beneficii oamenilor, pentru a contribui la cultura ucraineană și mondială. Dar statul agresor a decis că e mai bine să moară, să-și lase familiile în durere grea, oameni – neinformați, înșelați de propaganda rusă și intimidați”, a declarat Serhii Tomilenko, președintele Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina.
De asemenea, potrivit datelor verificate ale Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, până în data de 4 decembrie 2023 au murit 48 de scriitori, unii pe front, alţii ridicaţi de maşini cu însemnul „Z” pe ele, care nu au supraviețuit torturii și au murit în mâinile călăilor, sau după câteva zile, ori au fost găsiți morți, împușcați la marginea drumului, cum a fost binecunoscutul caz al scriitorului Volodymyr Vakulenko.
Uniunea Ucrainenilor din România va publica în curând un volum cu medalioanele jurnaliștilor și scriitorilor uciși în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
(De vorbă cu medicul primar Horia Toma – secția Gastroenterologie Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara)
– Pentru început prezentați-ne câteva dintre cele mai semnificative date biografice.
– Am urmat Școala Generală Nr. 3 din oraș, atât ciclul primar cât și cel gimnazial. În 2005 am absolvit Liceul Traian Lalescu, profilul matematică-informatică, intensiv informatică și în același an am fost admis la Facultatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca pe care ulterior am absolvit-o în 2011. Ulterior după examenul de rezidențiat am ales specialitatea Gastroenterologie pe care am început să o studiez la Institutul de Gastroenterologie din Cluj-Napoca în perioada 2012-2015. În august 2015 am dat examen pe post la Spitalul Hunedoara, iar din ianuarie 2016, după susținerea examenului de specialitate, am început activitatea în cadrul secției de Gastroenterologie de la Spitalul Municipal Hunedoara unde lucrez și în prezent.
– De ce gastroenterologie și nu altă specialitate?
– Am ales această specialitate deoarece mi s-a părut una interesantă, complexă și diversificată, având o patologie cu care oamenii se confruntă foarte des.
– Aveți o meserie grea?
– Sunt momente în care această meserie este una grea, vorbim despre stres fizic și emoțional, avem de-a face cu multe urgențe care trebuiesc rezolvate pe cât posibil local, evităm să trimitem în centre universitare cazuri care pot fi gestionate aici. Avem de-a face cu boli grave care au un prognostic nefavorabil, boli incurabile în unele situații. Nu poți rămâne imun la suferința oamenilor.
– Mulți pacienți spun că dovediți o „oază” de profesionalism. Cum comentați?
– Nu pot decât să mă bucur că activitatea mea și a colegilor este apreciată de pacienți și aparținători deopotrivă. Încercăm din răsputeri să facem totul pentru bolnavi și mă bucur că efortul este apreciat.
– Ce înseamnă pentru dumneavoastră pacientul?
– Pacientul este persoana bolnavă, care are o problemă și te alege pe tine ca soluție pentru a-i alina durerea. Pacientul este nucleul activității noastre. Fără pacient meseria aceasta nu ar exista.
– Aveți un crez profesional aparte?
– Crezul profesional este să faci absolut tot ce ține de tine pentru a ajuta persoana bolnavă din fața ta. Pentru asta suntem aici și niciun medic nu trebuie să uite acest lucru.
– Care vă sunt momentele hotărâtoare în tratarea pacienților?
– Nu există un moment hotărâtor. Munca legată de durerea unui pacient începe de la primul consult până la externarea din spital.
– Aveți o viață agitată?
– Sunt momente în care viața este destul de agitată, mai ales atunci când sunt de gardă. E greu uneori să te împarți în multe locuri deodată. Sunt pacienți care așteaptă să fie consultați în policlinică, alții care așteaptă să fie investigați ecografic sau endoscopic, alții care sunt internați pe secție și alții care sunt în urgență. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără răbdare nu putem face nimic.
– Credeți în legea compensației?
– Da, cred că lumea este într-un echilibru perfect, tot ce duce lucrurile într-o direcție la un moment dat va avea un sens invers, asta se aplică și în medicină, poate uneori evoluția nefavorabilă a unui caz va fi compensată prin vindecarea altuia.
– Cum gestionați teama unui pacient față de durerea acestuia, de gravitatea diagnosticului?
– Prin discuția pe care o avem legată de diagnostic, cred că cel mai important lucru e ca pacientul să înțeleagă boala de care suferă, care sunt tratamentele posibile și care sunt așteptările. Anxietatea multor pacienți rezultă uneori din lipsa explicațiilor. Dacă pacientul înțelege ce se întâmplă cu el va fi mai motivat să colaboreze pentru găsirea unor soluții.
– Decupați din activitatea dumneavoastră o satisfacție deosebită, care nu o puteți uita.
– Cu siguranță sunt multe momente care aduc satisfacții, pentru mine unul, să văd că pacientul pleacă mulțumit este lucrul care îmi aduce cea mai mare satisfacție.
– Care vă sunt calitățile profesionale în relația cu pacienții?
– Cred că răbdarea și compasiunea. După cum am zis cel mai important mi se pare să îți faci timp pentru explicații legate de boală, tratamente, complicații etc. Dacă pacientul înțelege boala, medicul își poate face treaba mult mai ușor.
– Vă simțiți un medic invidiat?
– Nu cred că sunt motive să fiu invidiat, cu toții indiferent de specialitate facem același lucru, ajutăm oamenii, deci nu aș avea de ce să fiu invidiat.
– Sunteți mulțumit de destinul profesional?
– Da, mă simt confortabil în punctul în care am ajuns, mi se pare că munca mea este apreciată atât de pacienți, cât și de colegi, sunt mulțumit de locul în care mă aflu în viață la acest moment.
– Privind o continuă pregătire profesională, ce ne puteți spune?
– Pregătirea medicală este una continuă. La acest moment sunt multe congrese, workshopuri, simpozioane etc., unde se prezintă informații updatate pe care e imposibil să le ratezi.
– Care vă este visul privind „cimentarea” profesiunii alese?
– Îmi doresc ca lucrurile să meargă în aceeași direcție, să existe o dezvoltare continuă a secției și spitalului în care îmi exercit profesia, așa cum a fost și până acum. De la mine îmi doresc să rămân neschimbat față de bolnavi odată cu trecerea anilor și lumea să fie mulțumită în urma interacțiunii.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Slujbă religioasă dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Celebrează păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad). Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: Elena Cozâltea).
Expoziție de fotografii dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu fotografii din Liebling / Banat, din colecția lui Erwin Josef Țigla.
3 noiembrie 2024, ora 12.00, curtea Bisericii Evanghelice C.A. Reșița (în caz de timp nefavorabil, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița):
Reprezentație de dans popular german dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
4 noiembrie 2024, ora 18:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”
Expoziție de fotografii in memoriam Hermann Stephanus Heel (*25 decembrie 1895, Cornea – †28 octombrie 1964, Reșița), la 60 de ani de la trecerea sa în eternitate.
5 noiembrie 2024, ora 13:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
32 de ani de creație artistică germană contemporanăla Reșița
Salonul de toamnă: Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița);
Expoziție a cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin).
5 noiembrie 2024, ora 15.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sala expozițiilor temporare de la Clubul Pensionarilor Oravița:
20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița
Expoziție de artă plastică dedicată Bibliotecii Germane, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații lor.
Istoricul, scriitorul și omul de cultură dr. Ionel Bota (Oravița) prezintă personalitatea lui Sim. Sam. Moldovan (*21 mai 1884 – †30 iunie 1967), cu prilejul împlinirii anul acesta a 140 de ani de la naștere.
Programm für die Zeitspanne 31. Oktober – 5. November 2024:
31. Oktober 2024, Reschitza, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:
Fotoausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober), mit Fotos aus der Evangelischen Kirche A.B. Birda, Kreis Temesch.
1. – 2. November 2024, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Foto-Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Fotos aus Liebling im Banat, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.
2. November 2024, 16:00 Uhr, Friedhof Nr. 2 – 3, Reschitza und Grab von Ehrendomherr Matthias Lischerong:
Andacht für die Verstorbenen und Umsetzung des Projekts „Allerseelen 2024: Mehr Allerseelenkerzen auf unseren Friedhöfen“.
3. November 2024, 11:00 Uhr, Evangelische Kirche A.B. Reschitza:
Gottesdienst zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Pfr. Walther Sinn (Semlak). Musikalische Einlagen: Der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).
Foto-Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Fotos aus Liebling im Banat, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.
3. November 2024, 12:00 Uhr, Hof der Evangelischen Kirche A.B. Reschitza (bei Schlechtwetter: „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum):
Volkstanzdarbietung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
4. November 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.
Fotoausstellung In Memoriam Hermann Stephanus Heel (*25. Dezember 1895, Cornea – †28. Oktober 1964, Reschitza): 60. Todestag.
5. November 2024, 13:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987)
32Jahre deutsche Kunstkreise in Reschitza
Herbst-Kunstsalon: Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Niculina Ghimiș (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan), Gabriela Surugiu (Reschitza), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).
Ausstellung des Holzschnitzerei-Kreises „Jakob Neubauer“ (Koordination: George Molin).
5. November 2024, 15:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Ausstellungssaal des Rentnerclubs Orawitza:
20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza
Kunstausstellung, der gefeierten deutschen Bibliothek gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste.
Der Historiker, Schriftsteller und Kulturförderer Dr. Ionel Bota (Orawitza) stellt die Persönlichkeit von Sim. Sam. Moldovan (*21. Mai 1884 – †30. Juni 1967), anlässlich des 140. Geburtstags im Jahr 2024, vor.
Ziua de vineri, 25 octombrie 2024 a fost o zi plină de surprize pentru elevii Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj, însă a fost și foarte aromată, spun asta deoarece doamnele din Clubul Lions ,,ANA LUGOJANA” au participat la evenimentul organizat de Școala Gimnazială Nr.2 Lugoj, director Cristina Pop-Coman, director adjunct Andreea Trăsnea și anume: * ZIUA ȘCOLII * ZIUA PORȚILOR DESCHISE * oferind tuturor bomboane. Dar ce bucurie a fost în jur, mai ales în ochii viitorilor elevi ai școlii, peste tot se auzeau glasuri pline de fericire.
Sufletele copiilor au fost încălzite de soarele atât de puternic, inimile lor băteau ritmul bucuriei, iar gustul copilăriei a fost copleșit cu acele bomboane colorate, a fost tradiție și excelență în care străbuna ie ne-a făcut cadou fructul dulce al educației. Ca să schimbăm lumea, toți gustăm din acest fruct, ne unim forțele, numai așa putem deveni mai puternici, mai iubitori, mai adevărați.
Educația este cheia care ne deschide poarta tuturor posibilităților, să o folosim.
Felicitări, ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 LUGOJ!
44 DE ANI DE TRADIȚIE ȘI EDUCAȚIE
Felicitări tuturor, dar în special persoanei care a avut ideea aceasta extraordinară cu muzica și dansul, cu minunata ,,Ciuleandra”!!!
Tradiția poporului român nu piere niciodată, ea va dăinui în veci și va locui mereu în sufletul nostru, suflet de român.
A fost impresionant acest eveniment, fiorul atât de puternic m-a ținut de mână până seara, sinceră să fiu, am înțeles și m-am bucurat enorm că tinerii noștri iubesc România.
România este a noastră, este a tuturor românilor, să o cinstim și să o prețuim, să o iubim și să o apărăm, să o lăudăm, numai așa putem să trăim frumos, numai așa putem să fim respectați la rândul nostru. Am trăit cel mai pur sentiment de patriotism, am văzut în razele soarelui puterea din glasul copiilor.
,*Ia noastră strămoșească
Ține-o Doamne! Să trăiască!*
Tradiția românilor este actul de identitate purtat de noi în toată lumea, credința este hrana sufletului, iubirea pentru țară trăiește în ființa noastră, în bătăile inimii, să iubim portul și vorba românească.
LA MULȚI ANI ȘCOLII GIMNAZIALE NR.2 LUGOJ!
LA MULȚI ANI, ELEVI, CADRE DIDACTICE, PĂRINȚI!
CLUB LIONS „ANA LUGOJANA” LUGOJ
Maria ROGOBETE – Președinte Lions „ANA LUGOJANA” Lugoj
29 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 17.00:
Expoziție de fotografii – retrospectivă: Membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au pictat în cadrul programului „Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023”, sub privirile vizitatorilor proiectului „Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara” din Piața Victoriei. Au participat Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Adina Ghinaci, Doina Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean și Tatiana Țibru.
Înfrumusețare muzicală: grupul muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).
29. Oktober 2024, Reschitza, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 17:00 Uhr:
Fotographische Retrospektive: Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023. Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina und Gustav Hlinka) malten in der Anwesenheit der Besucher innerhalb des Projekts „Baumschule. 1306 Pflanzen für Temeswar“ am Sieges-Platz im Stadtzentrum. Dabei waren: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Adina Ghinaci, Doina Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean und Tatiana Țibru;
Musikalische Untermalung: Gruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
Programul Național „Școala Altfel” – „Să știi mai multe, să fii mai bun” desfășurat recent la Școala Gimnazială Nr. 2 Hunedoara (director prof. Anca Maria LUCACIU) a oferit ocazia elevilor să participe la o paletă bogată de activități interactive, explorând creativitatea și colaborarea.
Astfel și cei mai mici elevi, din clasa pregătitoare B (înv. Georgeta-Ileana Cizmaș) au desfășurat în această perioadă activități atractive și provocatoare.
„Călătorie în lumea cărților” le-a prilejuit copiilor să viziteze Biblioteca Municipală Hunedoara (director Lucia Tănase). Așa au aflat de la bibliotecare despre importanța cărților, cum trebuie citită o carte, cum se întocmește o fișă de împrumut, cum se caută o carte la raft și s-au delectat privind la ilustrațiile cărților de povești adecvate vârstei lor. La solicitarea lor, le-a fost citită și o poveste.
Activitatea „Toamna la Palat” s-a desfășurat la Palatul Copiilor – Structura Hunedoara unde au avut gazdă primitoare pe prof. Liliana Maria Dugaciu. După ce au vizitat sălile unde se desfășoara cercurile cu elevii, doamna profesoară i-a încurajat pe copii să-și dezvolte abilitățile practice, să-și manifeste creativitatea, într-un context favorabil dezvoltării socio-emoționale. Astfel elevilor li s-au oferit materialele necesare pentru a realiza o felicitare cu Zâna Toamnă.
Spre încântarea lor, prof. Liliana Maria Dugaciu a ajutat pe fiecare copil să devenă „pilot” exersând elementele de bază: poziția corectă a mâinilor, urcarea și ieșirea dintr-un kart. Reacția firească a celor mici a fost să se reîntoarcă la Palatul Copiilor.
Vizionarea piesei de teatru plină de umor „Să râdem cu Ping și Pong” a adus zâmbete pe fețele copiilor. A fost o activitate recreativă, dar și educativă pentru că au aplicat regulile privind comportamentul adecvat la teatru discutate la școală, înainte de activitate.
Activitatea finală „Carnavalul toamnei” a constat într-o paradă a costumelor, confecționarea dovlecilor din materiale reciclabile și degustarea prăjiturii de sezon – cu mere.
29 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 17.00:
Expoziție de fotografii – retrospectivă: Membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au pictat în cadrul programului „Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023”, sub privirile vizitatorilor proiectului „Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara” din Piața Victoriei. Au participat Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Adina Ghinaci, Doina Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean și Tatiana Țibru.
Înfrumusețare muzicală: grupul muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).
Expoziție foto dedicată Zilei Reformației, 31 octombrie. Cu fotografii din Biserica Evanghelică C.A. din Birda, jud. Timiș.
Programm für die Zeitspanne 29. – 31. Oktober 2024:
29. Oktober 2024, Reschitza, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 17:00 Uhr:
Fotographische Retrospektive: Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023. Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina und Gustav Hlinka) malten in der Anwesenheit der Besucher innerhalb des Projekts „Baumschule. 1306 Pflanzen für Temeswar“ am Sieges-Platz im Stadtzentrum. Dabei waren: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Adina Ghinaci, Doina Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean und Tatiana Țibru;
Musikalische Untermalung: Gruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
31. Oktober 2024, Reschitza, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:
Fotoausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober), mit Fotos aus der Evangelischen Kirche A.B. Birda, Kreis Temesch.
Cei prezenți ieri la sala Lira a Liceului de Arte “Sabin Pautza” s-au bucurat de un recital extraordinar susținut de trei muzicieni veniți din Timișoara pentru a evolua în cadrul Festivalului Internațional “Sabin Pautza”. Sorin Petrescu, prezent ca membru al juriului anul trecut, a venit la ediția actuală a festivalului pentru plăcerea de-a interpreta, ne-a destăinuit, din lucrările maestrului Sabin Pautza.
Sorin Petrescu este născut la Timișoara și a absolvit Liceul de Muzică “ Ion Vidu’’ din orașul natal, iar mai apoi Conservatorul Ciprian Porumbescu ( azi Universitatea de Muzică) din București. Din 1982 este pianist, actualmente solist concertist al „Filarmonicii Banatul”. Este membru al trio-ului “Contraste”, fiind promotor al muzicii contemporane. El a venit cu ideea de-a prezenta iubitorilor muzicii clasice, lucrări ale compozitorilor reșițeni, un concert cu compoziții ale reșițenilor, interpretate pentru reșițeni. Sorin Petrescu și cei doi clarinetiști Andrei Cuibariu și Dorin Cuibariu( fiul și tatăl), au adus în fața publicului compoziții semnate de: Walter Mihai KLEPPER, Doru POPOVICI, Margareta Tietz COCORA și bineînteles lucrări de Sabin PAUTZA .
Clarinetistul Dorin Cuibariu este membru al Filarmonicii “Banatul” din Timișoara, el colaborează mereu cu Sorin Petrescu pentru punerea în scenă a mai multor proiecte muzicale. Fiul său, Andrei Cuibariu este student al Facultății de Muzică și Teatru din Timișoara.
La finalul programului, muzicienii au interpretat “Ebony Concerto” a compozitorului Sabin Pautza, avându-l ca solist pe Andrei Cuibariu. A fost o încântare să-l ascultăm, el primind felicitările maestrului Sabin Pautza.
Fiecare ediție a acestui festival are, ne-a mărturisit Camelia Duca, o premieră, “ iar cea de anul acesta, la cea de-a XI-a ediție o reprezintă integrarea în program a folclorului”. Despre muzica lui Sabin Pautza Alex Vasiliu ne spune, că eliberează, “ lumina din adâncul ființei” , iar mărturisirea compozitorului, eliberează lumina din adâncul muzicii pe care a creat-o: “ Nu am știut niciodată să compun ceva fără să mă folosesc de elemente din folclorul românesc , fie evidente, fie doar ca model arhetipal. Am mândria să gândesc însă că am știut întotdeauna să aleg ceea ce este realmente românesc și valoros în folclorul nostru, bazându-mă pe sursele din straturile cele mai vechi( colinde, bocete, muzică țărănească).
Spectacolul de folclor care s-a desfășurat în seara zilei de 23 octombrie 2024, găzduit de Muzeul Banatului Montan, i-a avut ca protagoniști pe instrumentiștii care fac parte din orchestra “Virtozii Semenicului” și cunoscuta solistă de muzică populară, Ramona Vița . Alături de ei pe scena au evoluat tinerii interpreți: Clara Trandafir, Melisa Abălașei și Narcis Căldăraș, cu care Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale, se mândrește, a spus Dan Mirea, directorul acestei instituții.
Pe simeze au putut fi admirate lucrările de artă naivă semnate de artiștii din cadrul Cercului de pictură „Deutsche Kunst” al Forumului Democrat German din Caraș-Severin, Doina și Gustav Hlinka, Ana Viorica Farkaș, Niculina Ghimiș și Tatiana Țibru.
Erwin Țigla – președinte al Forumului Democrat al Germanilor din Caraș-Severin (Inregistrare audio)
În zilele următoare manifestarea va continua cu concerte, lansari de carte și expoziții de artă plastică.
25 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16.00:
Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XI-a.
Vernisajul expoziției documentare „Sabin Pautza who’s who in music”.
Recital clasa de canto prof. Cornelia Balogh-Remelei, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Cu elevii: Alberto Arbore (cls. a XI-a), Iasmina Becea (cls. a XI-a), Narcis Căldăraș (cls. a XII-a);
Recital clasa de suflat prof. Adrian Roiban, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Cu elevii: Rut Macioca (cls. a XI-a, flaut) & Efraim Macioca (cls. a IX-a, clarinet);
La pian: prof. Lorand Balogh-Remelei;
În program: Franz Schubert, Wolfgang Amadeus Mozart & Tiberiu Brediceanu.
25. Oktober 2024, Reschitza, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 16.00 Uhr:
Internationales „Sabin Pautza”-Festival Reschitza, XI. Auflage
Vernissage der Dokumentationsausstellung „Sabin Pautza who’s who in music”.
Musikalische Darbietungen:
Mit Schülern der Canto-Klasse, einstudiert von Prof. Cornelia Balogh-Remelei, ,,Sabin Păuța”-Kunstlyzeum Reschitza: Alberto Arbore (XI. Klasse), Iasmina Becea (XI. Klasse) & Narcis Căldăraș (XII. Klasse);
Mit Schülern der Bläser-Klasse, einstudiert von Prof. Adrian Roiban, ,,Sabin Păuța”-Kunstlyzeum Reschitza: Rut Macioca (XI. Klasse, Flöte) & Efraim Macioca (IX. Klasse, Klarinette);
An der Pianino: Prof. Lorand Balogh-Remelei;
Im Program: Franz Schubert, Wolfgang Amadeus Mozart & Tiberiu Brediceanu.
26 octombrie 2024, Reșița / Govândari, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime“ / ora 11:00:
Jubileu: 20 de ani de la sfințirea Bisericii Romano-Catolice „Preasfânta Treime“ (24 octombrie 2004 – 24 octombrie 2024).
Sfântă Liturghie festivă, concelebrată de mai mulți preoți, alături de mons. Johann Dirschl, vicar general al Diecezei de Timișoara.
În cadrul programului jubiliar: o expoziție de pictură semnată Gabriela Surugiu, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“.
26. Oktober 2024, Reschitza, Römisch-Katholische „Allerheiligste Dreifaltigkeits“-Kirche / 11:00 Uhr:
Jubiläum: 20 Jahre seit der Weihe der Kirche (24. Oktober 2004 – 24. Oktober 2024): Festmesse mit Msgr. Johann Dirschl, Generalvikar der Temeswarer Diözese.
In Rahmen des Jubiläumsprogramms, eine kleine Kunstausstellung von Gabriela Surugiu, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.
La Școala Gimnazială din Băcia s-a implementat cu succes, în fiecare zi când au loc cursuri școlare, proiectul „Masa caldă”, acesta făcând parte din Programul Național „Masa Sănătoasă” pentru preșcolarii și elevii unităților de învățământ preuniversitar din România.
Proiectul prevede – așa după cum relata prof. Bianca Wollner – acordarea unei mese calde în regim de catering pentru toți elevii și preșcolarii de la Școala Gimnazială și Grădinița din comună. De asemenea, din 1 noiembrie a.c., la unitatea noastră școlară se va implementa Programul PNRAS 2. Acest program face parte din Planul Național pentru Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar scopul acestuia este de a diminua riscul de abandon școlar și de a îmbunătăți performanțele școlare ale elevilor din învățământul preuniversitar.
Școala Gimnazială Băcia susține proiectul cu titlul R.E.M.I. (română, engleză, mate, info) și prevede implementarea de activități remediale pentru aceste discipline, distribuite în decurs de o lună, în fiecare săptămănă, câte o oră joia, după orele de curs ale elevilor de la gimnaziu.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Școala Gimnazială „Nicolae Țic” din comuna hunedoreană Brănișca dispune de mai multe formațiuni de studiu: o grupă mixtă învățământ preșcolar, clasa pregătitoare + cls. I și clasa a II-a împreună la simultan, cls.a III- a de sine stătătoare la ciclul primar, iar la ciclul gimnazial, cls. a V-a de sine stătătoare, cls. a VI-a – VII-a simultan, cât și cls. a VIII-a de sine stătătoare. Totalul elevilor este în număr de 60.
Pe acest fond, prof. Monica Aurelia Zgîrcea în calitatea sa de director, ne-a declarat:
– Ne desfășurăm activitatea didactică în două corpuri de clădire, ciclul primar și preșcolar împreună într-o clădire reabilitată total în anul 2021, (fondurile necesare fiind obținute cu sprijinul Primăriei Brănișca).
Cadrele didactice calificate sunt în număr de 15, personalul auxiliar – 2, iar personalul nedidactic – 2.
În anul școlar 2024-2025 elevii se bucură de dotarea unității cu mobilier nou în toate clasele de gimnaziu, un cabinet nou de calculatoare, unul de biologie – chimie, table interactive, imprimante color etc.
Această dotare s-a obținut prin proiectul PNRR cu sprijinul Primăriei Brănișca, (primar Ștef Adel), elevii bucurându-se astfel de condiții moderne în procesul didactic.
Alt proiect pe care în calitate de director l-am semnat în luna iulie 2024 este prin PNRAS ȘCOLI MICI pentru reducerea abandonului școlar care durează până la finalul anului 2026. Activitățile remediale, extracurriculare (excursii), masă caldă le vom începe în curând.
Tot în școala noastră elevii beneficiază de Proiectul ,,Masa sănătoasă” începând cu luna aprilie 2024 și până la finalul acestui an, prin sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, al cadrelor din școala noastră și al Primăriei Brănișca.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Interviu realizat de Adriana Telescu cu pianistul Sorin Petrescu, Filarmonica „Banatul”.
Cei prezenți miercuri, 24 octombrie, la sala Lira a Liceului de Arte “Sabin Pautza” din Reșița, s-au bucurat de un recital extraordinar susținut de trei muzicieni veniți din Timișoara pentru a evolua în cadrul Festivalului Internațional “Sabin Pautza”. Sorin Petrescu, prezent ca membru al juriului anul trecut, a venit la ediția actuală a festivalului pentru plăcerea de-a interpreta, ne-a destăinuit, din lucrările maestrului Sabin Pautza.
UZPR CARAS SEVERIN 